ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3402/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3402/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față, din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 16 din 24 ianuarie 2011, Tribunalul Constanța a respins ca

nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice privind pe inculpatul P.M.

din: infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen.

în infracțiunea de profanare de morminte prevăzută de art. 319 C. pen.

În baza art. 174 C. pen. raportat la art. 175

lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpatul

P.M. la pedeapsa închisorii de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci) ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.M. la

pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C.

pen. a condamnat pe inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 7 (șapte) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit.

b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului P.M. urmând ca în final

acesta să execute pedeapsa mai grea de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci) ani

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut

starea de arest a inculpatului P.M.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa

aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând cu 3

noiembrie 2009 la zi.

În baza art. 174 C. pen. raportat las art.

175 lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen., art. 37 lit. b) C.

pen. a condamnat pe inculpatul C.V. la pedeapsa închisorii de 22 (douăzeci și

doi) de ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a).c C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. a

condamnat pe inculpatul C.V. la pedeapsa închisorii de 9 (nouă) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.V. la

pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit.

b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului C.V. urmând ca în final

acesta să execute pedeapsa mai grea de 22 (douăzeci și doi) de ani și 5 (cinci)

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa

aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând cu 3

noiembrie 2009 la 18 noiembrie 2010.

A constatat că nu s-au formulat pretenții

civile în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima

instanță a reținut că prin rechizitoriul 2166/P/2009 au fost trimiși în

judecată inculpații C.V. și P.M. el pentru săvârșirea infracțiunilor de: omor

calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit.

h) raportat la art. 176 lit. d) C. pen.; tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen.; viol prevăzută de

art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

art. 37 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului C.V.

În fapt, s-a reținut că aceștia s-au deplasat

la locuința victimei A.M. cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri, au

întreținut raporturi sexuale prin constrângerea acesteia, după care fiind

amenințați că vor fi reclamați la poliție și trași la răspundere penală, au

agresat-o, aplicându-i lovituri cu cuțitul și cu o stinghie de pat în zona

capului și a corpului, cauzându-i leziuni care au dus la moartea acesteia prin

insuficiență cardio-respiratorie acută prin hemopneumotorax bilateral și

hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate/înțepate toracice cu

interesare pulmonară, vase mari de la baza cordului, cardio-pericardică. între

leziunile cardio-vasculo - pulmonare și deces există legătură directă imediată

de cauzalitate.

Examinând actele și lucrările dosarului,

instanța constată următoarele:

La data de 2 noiembrie 2009, organele de

poliție au fost sesizate printr-un apel telefonic de numita S.V. despre găsirea

vecinei sale A.M. decedată, în locuința situată pe str. VM Constanța.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la

fața locului însoțit de planșele foto, s-au descoperit următoarele: în fața

ușii de la o marchiză, la 10 cm de prag, s-a găsit mânerul unui cuțit confecționat

din lemn, culoare maro,având rama ruptă la 2,5 cm de mâner cu urme biologice de

culoare brun-roșcat,cu aspect de sânge închegat; resturi de țigară cu filtru

galben; lângă fereastra de pe latura de sud a casei s-au găsit pe jos 2 cuie,

un băț de chibrit parțial ars; imediat după intrare în marchiză, pe mochetă,

chiar lângă prag, se observă vârful unui cuțit cu lungimea de 10 cm, prezentând

urme biologice, de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge închegat pe care

era impregnat un model cu multiple cercuri de aceeași mărime, cu diametrul de

circa 1 cm fiecare, ce poate reprezenta relieful unei tălpi de încălțăminte; în

marchiză, pe podea, întins cu fața în sus, cadavrul unei persoane de sex

feminin, îmbrăcat în partea superioară și cu hainele în vine în partea

inferioară, prezentând un traumatism cranio-facial acut deschis, iar în zona

toracelui, urmele a 11 plăgi tăiate-înțepate; pe podea, lângă cadavru s-au

găsit mai multe urme de țigarete cu filtru de culoare galbenă, bețe de chibrit

arse; în camera de locuit - dormitor (camera nr. 1), lângă prag, pe covor, se

afla o bucată de lemn cu lungimea 80 cm, de formă trapezoidală, iar în partea

superioară prezintă o pată culoare a brun roșcat cu aspect de sânge închegat;

pe covor sunt urme de stropi de sânge.

De la fața locului s-au ridicat mai multe

obiecte care prezentau interes pentru anchetă.

Așa cum rezultă din procesul-verbal de

consemnare a necropsiei efectuate, rezultă că moartea numitei A.M. a fost

violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă

unui hemopneuromotorax, legătura de cauzalitate fiind directă. Au fost ridicate

de la cadavru probe biologice.

Potrivit Raportului medico-legal de necropsie

nr. 772/A3 din 3 decembrie 2009 întocmit de SML Constanța, victima prezenta

infiltrare sanguină fronto-parietal stângă (cu hematom) în mușchiul temporal de

la baza piramidei nazale, fronto-orbito-zigomatic drept, fracturi ale oaselor

proprii nazale.fractură unghi mandibular drept, fractură proces alveolar

anterior mandibular.colecție sanguină subdurală; plăgi tăiate-înțepate la

nivelul toracelui. Moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței

cardio-respiratorii acute consecutivă unui hemopneumotorax bilateral și

hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate-înțepate toracice cu

interesare pulmonară, vase mari de la baza cordului, cardio-pericardică.

Între leziunile cardio-vasculo-pulmonare și

decex există legătură directă imediată de cauzalitate. În sânge s-a constatat o

alcoolemie de 2,35 gr la mie. S-a mai constatat prezența spermei în vagin ce

demonstrează întreținerea unui raport sexual recent.

Organele de cercetare penală au adus în casa

victimei un câine, special antrenat care după ce a mirosit în camerele

locuinței, geamul din spatele casei, iar câinele i-a condus într-o curte

vecină, apoi pe stradă și în cele din urmă la locuința lui B.V. Câinele a

refăcut traseul de 3 ori. S-a constata că în casa numitului B.V. locuiește și

inculpatul P.M.

Potrivit Raportului de constatare

medico-legală 629/A1/agresiune din 17 noiembrie 2009 numitul P.M., examinat la

data de 5 noiembrie 2009, s-a constat că acesta prezintă leziuni traumatice

constând într-o escoriație prin lovire de corp dur, placardele excoriate, prin

lovire cu corp înțepător -tăietor, posibil lamă de cuțit ce pot data de 5,6

zile.

Ambii inculpați au fost expertizați de INM

Mina Minovici din punct de vedere psihiatric (concludente fiind rapoartele de

expertiză medico-legală psihiatrică A1/12793/2009 respectiv A1/12794/2009 ),

rezultând că prezintă tulburare de personalitate cu manifestări antisociale și

discernământ păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat - P.M.;

tulburare organică de personalitate de tip antisocial, accentuate tendințe

impulsive și antisociale, conturate tendințe de instabilitate psihică;

personalitate caracterizată prin eu care fuge în lupta pentru independența și

libertatea sa și discernământ păstrat în raport de fapta pentru care este

cercetat-în cazul inculpatului C.V.

Inculpaților li s-au recoltat fire de păr,

prin smulgere din toate zonele (frontală, temporo-parietală și occipitală în

vederea expertizării.

De la locuința inculpatului P.M. au fost

ridicate hainele pe care acesta susține că Ie-a îmbrăcat în noaptea de 31.10/01

noiembrie 2009 respectiv, un pantalon model blue-jeans, pe buzunarul dreapta

spate și la interior pe betelie, având inscripția „M „ care prezentau pete de

culoare brun-roșcată cu aspect de sânge coagulat; un pulover de culoare gri, cu

dungi negre orizontale în zona pieptului, cu urme de pete de culoare brun-roșcată

cu aspect de sânge coagulat; o geacă confecționată din înlocuitor piele neagră.

Fiind întrebat ce încălțăminte a purtat,

acesta a declarat că o pereche de pantofi sport, tip adidas, pe care după

comiterea faptei, la sugestia inculpatului C., a aruncat-o pe terenul viran din

apropierea locuinței.

Inculpatul a condus organele de poliție în

teren, într-un loc unde erau depozitate resturi menajere și în urma căutărilor,

la indicațiile date de inculpat, s-a găsit un pantof sport mărimea 41, culoare

albastru gri.corespondent piciorului drept, cu 2 dungi culoare a albă în

laterale, talpă de cauciuc având relieful sub formă de cerculețe, dispuse

regulat cu diametrul de apx. 6 mm., pe care inculpatul l-a recunoscut ca făcând

parte din perechea de încălțăminte aruncată.

Și inculpatul C.V. a prezentat hainele și

încălțămintea pe care susținea că Ie-a îmbrăcat/încălțat în ziua de 31

octombrie 2009 respectiv, o pereche de pantofi de culoare albă, o bluză de

culoare bleumarin, o geacă din material textil de culoare gri, o pereche de

blue-jeans, un fes culoare roșie cu însemnele PSD-PC. Cu toate acestea

inculpatul P.M. a susținut că nu l-a văzut pe inculpatul C. purtând în seara

zilei de 30 octombrie 2009 și în cursul nopții acele haine.

Inculpaților li s-au recoltat probe de

referință ADN prin periaj bucal iar după recoltare probele au fost ambalate și

sigilate.

Parchetul a mai dispus expertizarea

criminalistică a mai multor obiecte ridicate din casa victimei și din curtea

acesteia.

Pe puloverul de culoare gri purtat de victimă

s-a constatat prezența sânge uman ce ar putea aparține grupei 0.

Potrivit Raportului de expertiză

medico-legală 536 din 16 noiembrie 2009. fragmentul de urmă de încălțăminte,

creat prin destratificare în substanța de culoare brun-roșcată pe aversul lamei

metalice ce provine de la un cuțit.descoperită în holul de la intrarea în

locuință, pe podea cu ocazia investigării tehnico-științifice a fost creată cu

talpa pantofului sport cu mențiunea „V" pus la dispoziție de P.M.

La data de 3 februarie 2010 inculpatul P.M. a

condus organele de poliție pe câmp în apropierea locuinței victimei, la locul

unde, după cum acesta a susținut, după săvârșirea faptei inculpatul C. s-a

dezbrăcat de obiectele de îmbrăcăminte murdare de sânge și Ie-a ascuns sub o

saltea veche abandonată. După îndepărtarea zăpezii, pe sol s-au identificat

urme de material textil care după aspect provin de la o saltea, iar sub aceasta

s-au găsit resturi de material textil degradate datorită umezelii, pline de

mucegai, cărora nu li se poate stabili culoare a, printre acestea fiind

identificat și un tricou de culoare deschisă (posibil de damă) cu chenar de

dantelă la baza gâtului. La fața locului s-au efectuat fotografii judiciare.

Potrivit Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 72841 din 3 martie 2010 inculpatul C.V. a fost examinat

cu tehnica poligraf, iar la întrebările 4, 7, 10 relevante cauzei s-a constatat

reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație,

disconfort psihic, agitație psihomotorie, comportament caracteristic

persoanelor care încearcă disimularea adevărului. S-au evidențiat modificări

semnificative care să fie interpretate ca indici cerți ai comportamentului

simulat.

Potrivit declarației date de martora P.N.,

mama inculpatului P.M., aceasta locuiește împreună cu fiul său, cu B.V. și B.F.

Martora obișnuia să se viziteze cu victima, aceasta obișnuind să mai rămână și

peste noapte la locuința martorei așa cum declară martora că i-ar fi spus că

intenționează să facă și în noaptea de 30.10/1 noiembrie 2009. în acea seară

fiul său nu era acasă iar în dimineața următoare martora a observat că acesta

este supărat iar la una din mâini avea o tăietură despre care susținea că a

fost produsă când făcea curățenie la porci.

Martora S.V. a declarat că în dimineața zilei

de 2 noiembrie 2009 a fost vizitată de vecinul D.M. care s-a arătat îngrijorat

de faptul că nu a mai văzut-o pe vecina N. (A.M.) și este îngrijorat pentru

aceasta, mai ales că geamul este deschis. Au mers la curtea victimei, au

deschis poarta asigurată cu lacăt, cu ajutorul unei chei adusă de martor, au

împins ușa neasigurată a locuinței după ce au strigat-o pe vecină de mai multe

ori și au găsit-o pe podeaua din hol, întinsă cu fața în sus parțial

dezbrăcată. A nai declarat martorul că victima nu avea dușmani, era

consumatoare de băuturi alcoolice și era vizitată rar de soră și nepot.

Martora a mai arătat în declarația dată în

fața instanței că i-a văzut pe inculpați împreună, însă nu în perioada

anterioară sfârșitului lunii octombrie 2009 i s-a părut că cei doi erau

prieteni și că erau persoane liniștite.

Și martora T.S. a susținut că A.M. obișnuia

să o viziteze pe o anume L. care trăiește în concubinaj cu un anume V., locuind

într-o încăpere improvizată, amplasată pe terenul viran situat în prelungirea

străzii S la care ocazional doarme și consumă băuturi alcoolice.

Martora G.M. I-a însoțit pe vecinii săi D.M.

și S.V. la locuința victimei, care nu mai fusese văzută de câteva zile și au

găsit-o pe aceasta decedată, în casă, fiind întinsă în hol pe jos și având

deasupra sa o saltea.

Aceleași aspecte sunt relatate și de martorul

D.M. care a fost alertat de faptul că nu o mai văzuse pe vecina sa în ultimele

zile și pentru că, uitându-se peste gard, a văzut geamul deschis și cioburi pe

sol. Din câte a auzit de la vecini, victima ar fi spus în cursul săptămânii

trecute că îl așteaptă pe nepot să îi aducă pensia.

Într-o altă declarație dată în cursul

urmăririi penale martorul D.M. a susținut că a arătat că anterior cu câteva

zile descoperirii cadavrului vecinei sale, într-o noapte, în jurul orelor 2,00

a auzit afară zgomote și lătrat de câini și uitându-se peste gard, în grădina

aflată în spatele casei victimei,a văzut 2 bărbați pe care i-a recunoscut ca

fiind C.V. și P.M., pe care îi știa că se ocupau cu furturi din curțile

oamenilor. Martorul a susținut că i-a gonit iar aceștia au plecat către

locuința lui P.M. După 2 zile de la incident s-a întâlnit cu inculpatul P.M. și

I-a întrebat ce căuta în curtea vecină martorului precum și victimei iar acesta

a răspuns că dorea să ia pământ de flori.

În cursul judecății martorul a dat o

declarație prin care arăta că pe cei doi inculpați îi văzuse în realitate cu

două săptămâni înainte în curtea aflată în fața curții în care locuia victima,

mai precis a văzut pe P. împreună cu o altă persoană a cărei identitate nu a

putut-o vedea în mod cert singur pentru că acela a fugit când I-a văzut, dar

întâlnindu-se ulterior, cu 5 zile înainte să moară victima, I-a întrebat cu

cine era iar acesta i-a spus că fusese împreună cu C..

Martorul B.C.C. a declarat că în seara zilei

de 31 octombrie 2009 a venit în camera lui C.V. numitul P.M., aceștia au

consumat vin roșu dintr-un bidon de plastic după care martorul care băuse și el

un pahar, a adormit. Martorul a susținut că nu I-a simțit pe C.V. să se suie în

pat și nici nu a văzut când a plecat P.M. și cu cine, pentru că a dormit adânc

datorită oboselii și căldurii. S-a trezit la ora 8,00 dimineața și I-a găsit pe

C.V. în pat, treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M.

plecase în acea noapte. Acest martor a plecat în străinătate și nu a putut fi

audiat nemijlocit de instanță.

Martorul P.F.P. a susținut că o cunoștea pe

victimă, fiind vecini și a întâlnit-o pe stradă stând de vorbă cu P.N.. Lui

A.M. îi era frică să doarmă singură să nu fie atacată de hoți. Pe data de 1

noiembrie 2009 dimineața, la orele 7,30 inculpatul C.V. a venit acasă la martor

cu o sticlă de băutură dar concubina martorului l-a alungat pe inculpat. În

zilele de 2 și 3 noiembrie 2009, martorul a susținut că a lucrat împreună cu

inculpatul C. la o sobă de teracotă a unchiului său iar pe P.M. nu l-a văzut în

acele zile.

Numita B.R., sora victimei, a declarat că nu

are niciun fel de pretenții bănești de la inculpați, dorind doar tragerea

acestora la răspundere penală. Victima A.M. primea o pensie de 350 RON în jurul

datei de 20 ale lunii. Pe 25 octombrie 2009, soțul său a mers la A.M., i-a

cumpărat lemne și i-a lăsat suma de 60 RON. Martora Ș.L. a însoțit-o pe martora

P.N. la arestul IPJ, unde s-au deplasat pentru a-l vizita pe inculpatul P.M.

iar acesta a afirmat în acea împrejurare l-a auzit pe inculpat relatând că a

mers împreună cu C.V. la A.M. acasă, împreună au violat-o, au tâlhărit-o și

omorât-o. A lovit-o de două ori cu cuțitul, la îndemnul inculpatului C. care la

rândul său a lovit-o cu un toc de ușă în cap și dacă nu ar fi fost beat și nu

ar fi fost influențat de inculpat, nu ar fi făcut acest lucru, pentru că

victima era prietenă a mamei sale. Aspectele sunt relatate și de concubinul

martorei - P.F.S.

De altfel martora a afirmat că cei doi

inculpați i s-au părut buni prieteni și deveneau violenți mai ales când beau,

obișnuind să pună mâna pe cuțit, să devină amenințători în raport de alte

persoane și să înjure oamenii. Martora a mai susținut că are cunoștință despre

un incident când inculpatul, în urma consumului de alcool și-a amenințat

concubina cu cuțitul, aspect pe care martora l-a perceput atât direct cât și

din spusele acelei femei. Cu o săptămână înainte de decesul vecinei A.M. i-a

văzut pe inculpatul C. lucrând împreună cu concubinul martorei P.F.S. la un

gard, pentru unchiul celui din urmă, venind acolo și P.M. cu băutură pe care au

consumat-o toți trei bărbați împreună.

Martorul B.F. propus de inculpatul C. în

apărare a declarat că a fost câteva zile încarcerat cu inculpatul P. însă

acesta nu i-a relatat nimic în legătură cu faptele pentru care este cercetat.

Un alt martor propus în apărare de C.V. a

fost I.Ș.D., care a susținut că a fost încarcerat împreună cu ambii inculpați

și îi cunoaște bine, auzind pe P.M., recunoscând că ar fi recunoscut săvârșirea

omorului și nu cu inculpatul C. dar cu alte persoane care i-au cerut să nu le

divulge identitatea.Nu i-sa părut că inculpații ar fi în relații de prietenie.

Cei doi inculpați au fost confruntați și

inculpatul P.M. a susținut că au pătruns împreună în casa victimei și că au

întreținut pe rând raport sexual cu victima; C.V. a luat niște bani de la

victimă din buzunar apoi a lovit-o cu o stinghie la cap și la cererea acestuia,

a luat un cuțit cu care a lovit-o. Inculpatul C.V. a negat susținerile

coinculpatului.

Inculpatul C.V. a fost confruntat cu martorul

B.C.C., cel dintâi susținând că nu ar fi adevărat cele spuse de martor în

sensul că martorul s-a culcat în jurul orelor 23,00 lăsându-i pe inculpați

consumând alcool împreună; că dimineața C.V. i-a spus fără să fi fost întrebat

despre plecarea inculpatului P.B.C. a contestat la rândul său susținerea

inculpatului potrivit căreia s-au culcat în același timp.

Inculpatul P.M. a susținut în prima

declarație că în seara zilei de 30 ianuarie 2009, s-a întâlnit cu prietenul său

C.V. și a mers la locuința acestuia unde au consumat alcool împreună. Până în

jurul orelor 1,00 noaptea. După ce băiatul care locuia în aceeași încăpere s-a

dus la culcare, C.V. a avut ideea să meargă împreună la o femeie în vârstă pe

care o cunoșteau din vecinătate, sub numele Nina, în scopul de a sustrage bani,

știind de la inculpat că aceasta luase pensia de curând și trebuie să aibe bani

prin casă.

Au sărit gardul apoi au mers la un geam din

spatele casei unde inculpatul C. și-a tras peste mână mâneca gecii și a forțat

rama geamului până l-a deschis. Au căzut cu acea ocazie niște cioburi de sticlă

în care inculpatul P. s-a tăiat în cădere, dezechilibrându-se. Au pătruns în casă,

iar într-una din camere, pe un fotoliu stătea A.M., pe care inculpatul C. a

trântit-o la pământ în mijlocul acelei camere și a început să o lovească cu

pumnii în zona feței și a toracelui după care i-a dat în jos pantalonii și

lenjeria intimă și a întreținut raport sexual cu aceasta, în final ejaculând

peste zona pubiană a victimei precum și peste hainele acesteia. În timp ce C.

întreținea raportul sexual, inculpatul P. a auzit un foșnet și a presupus că

cel dintâi i-a scos din buzunarul victimei bani.

în timp ce era violată, victima a spus că îi

cunoaște și că îi va reclama la poliție, fapt ce l-a determinat pe inculpatul

C. să iasă din casă, să meargă într-o magazie, de unde a smuls un toc de lemn

de lungimea apx. 100 cm, cu care, reîntorcându-se în casă, a lovit-o pe victimă

de 2, 3 ori, timp în care inculpatul P.M. căuta prin casă bani, negăsind decât

un pachet de țigări.

Cei doi au luat-o apoi de mâini și de

picioare, și au mutat-o în hol, după care inculpatul C. a luat un cuțit de

bucătărie cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, în zona pieptului,

până când lama cuțitului s-a rupt în 3 bucăți. Tot acest inculpat, ar fi luat

dintr-o magazie un pat de culoare roșie pe care l-a așezat peste victimă. Au

ieșit din casă pe ușă sărind gardul în stradă și au împărțit apoi țigările.

Cât timp au stat în casă au aprins mai multe

bețe de chibrit, acestea fiind singura sursă de lumină. Când s-au despărțit,

C.V. i-a cerut inculpatului P.M. să arunce hainele pe câmp și să nu spună

vreodată că au comis fapta împreună, căci în caz contrar îl va tăia cu cuțitul.

Inculpatul P. a mai arătat că, încă cu

aproximativ 2, 3 zile în urmă, înainte de a se petrece fapta, împreună cu

coinculpatul au vrut să intre peste victimă, dar au fost surprinși de vecinul

Marian, astfel că au renunțat.

Într-o nouă declarație dată la Parchet, pe

lângă amănuntele deja relatate, inculpatul mai aduce următoarea precizare: el a

fost cel care a lovit victima de mai multe ori cu cuțitul în zona pieptului.

Inculpatul P.M. a mai arătat că, în timpul

transportului de la IPJ la instanță, la un termen când se discuta prelungirea

măsurii arestului preventiv, a primit de la C.V. atât amenințări cât și

rugăminți, în scopul ca inculpatul să ia asupra sa săvârșirea faptelor, ceea ce

l-a și determinat inițial să ascundă anchetatorilor participarea acestuia.

În seara crimei, acesta era îmbrăcat cu o

geacă gri, un fes roșu, adidași de culoare închisă, negri sau maro, cu

șireturi, o pereche de jeans culoare neagră. Obiectele prezentate de inculpatul

C. la cererea poliției, ca fiind cele purtate în seara zilei de 30 noiembrie

2009, inculpatul P. susținînd că nu Ie-a mai văzut.

Pe parcursul cercetării judecătorești,

inculpatul P.M. nu a dorit inițial să dea declarație, însă spre final s-a

răzgândit.

Inculpatul C.V. a declarat la poliție că în

seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P. a venit împreună cu nepotul

gazdei unde locuia, un băiat de 13 ani, poreclit „C." și toți trei au

consumat alcool. Inculpatul P. venise să își ceară scuze întrucât îl implicase

în fața organelor judiciare la un furt, fără să fi participat. Băiatul a

adormit. Inculpatul mai susține că P. a plecat singur fiind amețit, putând însă

să se țină pe picioare. Inculpatul afirmă că s-a culcat lângă „ C." și s-a

trezit în jurul orelor 10, a doua zi dimineața după care a plecat la o lucrare.

Nu știe cine era A.M., nici după nume, nici ca persoană, a văzut-o o singură

dată acasă la un vecin F., stând de vorbă cu soția acestuia (fila 268).

într-o nouă declarație dată la parchet,

inculpatul a afirmat că după plecare lui P. în jurul orelor 1,00 s-a culcat cu

„C. „ în același timp, pe la 1,00-1,30. P.M. a plecat pentru că inculpatul C.

și „ C. „ vroiau să se culce și inculpatul a susținut că este sigur că numitul

„C." l-a văzut pe P.M. plecând. Dimineața când s-au trezit nu a vorbit

nimic cu acel băiat care s-a îmbrăcat și a plecat în camera sa.

În declarația dată în fața instanței,

inculpatul a susținut că inculpatul P. a venit în seara zilei de 30 noiembrie

2009 ca să își ceară scuze cu privire la declarațiile date la poliție în care

îl implica referitor la un furt din locuință și la un moment dat din acest

motiv între martorul B. și inculpatul P. a izbucnit o ceartă astfel că cel

dintâi i-a cerut lui P. să plece. C. a susținut și de această dată că s-a

culcat în același timp cu martorul B. Pe victimă nu o cunoștea dar a înțeles că

locuia în vecinătate. în schimb inculpatul P. o cunoștea, fiind și prieten de

familie cu aceasta. Inculpatul a susținut că datorită stării conflictuale

create de acuzațiile nedrepte pe care P. i le adusese, în decurs de o lună

anterior datei crimei nu s-a întâlnit cu P.M., nu a fost împreună cu acesta cu

2 zile înainte în curtea din apropierea casei victimei cum susține martorul

D.M. A mai arătat că înțelege să conteste rezultatul testului Poligraf precum

și susținerea că l-ar fi amenințat sau rugat pe P. să ia fapta asupra sa însă

este real că la un moment dat, pe când se aflau în arest, i-a cerut să spună

adevărul.

Potrivit Raportului Criminalistic întocmit în

cauză, au fost comparate: fir de păr ridicat din mâinile victimei A.M., cu

ocazia efectuării necropsiei, ambalat în plicul nr. 41; fire de păr ridicate

din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalate în plicul

nr. 2 cu fire de păr recoltate de la numitul C.V., fire de păr recoltate de la

numitul P.M.

Probele au fost ambalate în plicuri după cum

urmează: plicul nr. 41 care conținea un fir de păr de culoare castanie, în

lumină naturală, cu lungimea de 27 mm.; plicul nr. 42 care conținea patru capsule

de hârtie albă, notate în cadrul laboratorului A, B, C, D.

Capsula A conținea un fir de păr de culoare

castanie, în lumină naturală, cu lungimea 28 mm.; capsula 8 conținea două fire

de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 27 mm respectiv

90 mm.; capsula C conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină

naturală cu lungimea de 31 mm.; capsula D conținea două fire de păr de culoare

castanie, în lumină naturală cu lungimea de 110 respectiv 140 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație

recoltată de la numitul C.V. conținea fire de păr de culoare castaniu, în

lumină naturală, cu 1 = 70 - 142 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație

recoltată de la numitul P.M. conține fire de păr de culoare castaniu, în lumină

naturală, cu 1 = 15 - 32 mm.

Examinarea microscopică a probelor în litigiu

înaintate a evidențiat următoarele: plicul nr. 41 conținea un fir de păr de

natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o

structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire,

discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie); firul de păr a fost

detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei); plicul nr. 42

(capsula A) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea

păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi:

cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare

castaniu și, negru);firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul

capetelor libere ale tijei; plicul nr. 42 (capsula B) conținea două fire de păr

de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele prezintă o

structură formată clin două straturi:cuticulă și cortex); firul de păr cu 1 =

27 mm a fost detașat prin cădere liberă/(acesta prezintă bulb alungit fără

teacă epiteliala, de culoare alb cu nuanță castanie) iar firul de păr cu 1 = 90

mm a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

plicul nr. 42 (capsula C) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din

regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei

straturi: cuticulă.cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de

culoare neagră și castanie);firul de păr a fost detașat prin rupere (după

aspectul capetelor libere ale tijei); plicul nr. 42 (capsula D) conține două

fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele

prezintă o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat); firul de păr cu 1 = 110 mm a

fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect deformat fără

teacă epiteliala, de culoare castaniu cenușiu închis); firul de păr cu lungimea

de 140 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect

deformat, fără teacă epiteliala, de culoare castaniu deschis cu slabe nuanțe

cenușii) și prezintă un canal medular de culoare castaniu-roșcat și negru.

Plicul cu probă prelevată de la numitul C.V.

conținea fire de păr: de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului

(firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și negru);

acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb deformat și alungit, cu

teacă epiteliala și prezintă culoare a castaniu cenușiu închis, alb.alb cu

nuanță castanie etc.)

Plicul cu probă prelevată de la numitul P.M.

conținea fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului

(firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticula, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră); acestea au

fost detașate prin smulgere (firele au bulb cu aspect deformat, măciucat, cu

teacă epitelială și prezintă culoare a castaniu închis spre negru, alb cu

nuanță castanie, castaniu cu nuanță cenușie etc).

Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă

firele de păr în litigiu provin de la inculpați deoarece proba în litigiu a

fost constituită dintr-un număr redus de fire de păr scurte, detașate

majoritatea prin rupere iar lipsa bulbului și a zonei învecinate nu permite

efectuarea unui examen morfologic comparative complet.

Firul de păr cu lungimea de 110 cm ambalat în

plicul 42 capsula D, s-a reținut că prezintă atât elemente de asemănare

morfologică (nuanța culorii pe porțiuni.grosime) cât și de diferențiere (nuanța

culorii pe porțiuni, aspectul bulbului) cu firele puse la dispoziție, recoltate

de la inculpatul C.V.,ce se pot datora: provenienței probelor de la persoane

diferite; provenienței probelor de la aceeași persoană, din regiuni păroase

diferite ale capului.

Potrivit Raportului de expertiză Nr. 438808

din 06 aprilie 2010 s-a răspuns la următoarele obiective: A - dacă pe probele

puse la dispoziție se evidențiază urme biologice umane; în caz afirmativ să se

stabilească profilul/pro filele genetice al/ale persoanei/persoanelor de la

care provine/provin; B - dacă profilele genetice ale ADN extras din probele

biologice de referință recoltate de la victima A.M. și de la numiții C.V. și

P.M. (profile genetice menționate în Raportul de expertiză nr. 343152/1 din 11

ianuarie 2010) sunt identice sau se regăsesc în cel(e) obținut(e) la punctul A.

Au fost analizate următoarele probe: mânerul

de cuțit, urme biologice ridicate pe tampon din bumbac, de pe pielea victimei

A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei, o bucată material lemnos,

ridicată de pe podea camera nr. 1, un fragment de sticlă, ridicat de pe solul

din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2.

Analizele genetice ale probelor biologice

puse la dispoziție în dosarul menționat mai sus, au evidențiat următoarele:

biologice de referință recoltate de la victima A.M. (probă notată R) și numiții

C.V. (probă notată R1) și P.M. (probă notată R2), corespunzător locilor

analizați, a pus în evidență profilele genetice prezentate în cadrul Raportului

de Expertiză nr. 343152 din 1 din 11 ianuarie 2010.

microurma notată T prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei microurme a

pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr

parțiale și nereproductibile, care nu pot fi valorificate pentru identificarea

persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente

de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

tampon din bumbac, de pe pielea victimei A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia

necropsiei", urma notată T1 este constituită din capete de spermatozoizi,

sânge uman și celule epiteliale.

Genotiparea urmei notate T1 (fracție

spermatică), corespunzător markerilor analizați, a pus în evidență un profil

genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numiții

P.M. (probă notată R2), frecvența de regăsire în populația caucaziană a

profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T1, identic cu

cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M.,

corespunzător locilor analizați, este de 1.05 x IO"19. Grupul populațional

în care acest profil genetic este unic: 0.000 indivizi neînrudiți genetic.

Genotiparea urmei notate T2 (fracție

epitelială - derivată din urma T1),corespunzător markerilor analizați, a pus în

evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice

de referință recoltate de la numitul P.M.

(probă notată R2). Frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului

genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T3, identic cu cel obținut

din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M., corespunzător

locilor analizați, este de 1.16 x IO"17. Grupul populațional în care acest

profil genetic este unic: 00.000 indivizi neînrudiți genetic.

ridicată de pe podea camera nr. 1" - microurma notată T4 prezintă celule

epiteliale.

Genotiparea acestei microurme, corespunzător

locilor analizați, a pus în evidență un profil genetic ce aparține unei

persoane de sex masculin, notată P, diferit de cele ale numiților C.V. și P.M..

de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2" - microurma

T5 prezintă celule epiteliale.

Genotiparea acestei microurme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un amestec de profile

genetice, parțial și nereproductibil, care nu poate fi raportat, deoarece

alelele acestuia nu îndeplinesc condițiile standard minime analitice.Aceasta se

datorează cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței

inhibitorilor.

Un alt raport de expertiză Nr. 343152 din 1

din 11 ianuarie 2010 întocmit de Ministerul Administrației și Internelor,

Inspectoratul General al Poliției Române- Institutul de Criminalistică

Serviciul de Biocriminalistică cu următoarele obiective: A - dacă pe probele

puse la dispoziție se evidențiază urme biologice de natură umană; în caz

afirmativ să se stabilească profilul/profilurile genetice al/ale

persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B -profilele genetice al

probelor biologice de referință recoltate de la numiții C.V., P.Mugur și A.M.;

C - dacă profilele genetice obținute la pct. B) sunt identice sau se regăsesc

în profilurile genetice obținute la pct.

În urma analizării profilurilor genetice ale

probelor biologice de referință recoltate de la numiții P.M., C.V. și A.M.,s-au

formulat următoarele concluzii:

Proba nr. 1: „pantalon, model blugi cu

eticheta MADOC, pus la dispoziție de P.M.", urma notată T6 este

constituită din sânge uman. Genotiparea acestei urme a pus în evidență,

corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel

al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.. Frecvența de

regăsire a profilului genetic al ADN extras din urma T6 identic cu cel obținut

din proba biologică de referință recoltată de la victima A.M., este

2,51X10"19.Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 000

indivizi neînrudiți genetic.

Proba nr. 2: „fes de culoare roșie, cu

inscripția PSD + PC, pus la dispoziție de inculpatul C.V.", urma T7 este

constituită din sânge. Genotiparea acestei urme a pus în evidență,

corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu pot fi

valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice.

Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină

imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: „urme biologice ridicate prin

transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.":

a. urma notată T8 (fracția spermatică) este

constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid

seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu

pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice.

Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ce ar putea proveni

de la o persoană de sex masculin.

b. urma notată T9 (fracția epitelială) este

constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență,

corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei

biologice de referință recoltate de la victima A.M.

c. urma notată T10 (fracția spermatică) este

constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid

seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic

identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

d. urma notată T11 (fracția epitelială) este

constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență,

corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei

biologice de referință recoltate de la victima A.M..

Proba nr. 4: „pătură, fibre sintetice, pe

suprafața căreia sunt prezente urme de culoare gălbui, rugoase, cu aspect de

spermă, ridicată de pe pat":

a. urma notată T12 este constituită din

salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor

genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru

identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se

datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină

imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

b. urma notată T13 este constituită din

salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidentă, corespunzător markerilor

genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru

identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se

datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină

imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: „urme biologice ridicate prin

transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.", urma notată T8

este constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse

(lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme apus în

evidență, corespunzător markerilor kitului Y-Filer, electroforegr care nu pot

fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme

biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ce ar

putea proveni de la o persoană de sex masculin.

Raportat la toate aceste probe, instanța a

apreciat că situația de fapt este cea prezentată de inculpatul P.M., care a

stat la baza situației de fapt reținute și de parchet. Astfel, în seara zilei

de 01 noiembrie 2009, după ce inculpații au consumat alcool în compania

martorului B.C.C. și după acesta s-a culcat, au plecat la locuința victimei

A.M. despre care aveau cunoștința că locuia singura și ca în acea perioada

primise pensia.

Au pătruns în curte sărind gardul și în

casa,prin deșurubarea și extragerea unor cuie din fereastră, după care C.V. a

găsit-o într-una din încăperi pe victima aflată pe un fotoliu, sub influența

unei cantități considerabile de alcool ingerata, a trântit-o la pământ, i-a

aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, a dezbrăcat de pantaloni până la

genunchi și a întreținut raport sexual cu aceasta, în același timp căutând bani

în buzunarele acesteia, după care și inculpatul P.M. a întreținut raport sexual

prin constrângerea victimei.

Cum victima a spus ca ii recunoaște și că îi

va reclama la poliție, inculpații au luat hotărârea de a o ucide, motiv pentru

care i-au fost aplicate 11 lovituri de cuțit de către inculpatul P. în zona

pieptului, iar de către inculpatul C. lovituri în zona capului cu o bucată de

lemn smulsă dintr-un toc de ușă.

Inculpații au căutat bunuri de valoare, dar

nu au găsit decât un pachet cu țigări pe care le-au împărțit. Au adus apoi o

dormeza pe care au așezat-o în hol, peste corpul victimei, care decedase. După

ce au ieșit pe usa și apoi au sărit gardul, și-au aruncat hainele pe câmp, în

locuri diferite.

În drept, s-a reținut că faptele inculpaților

P.M. și C.V., care în noaptea de 30.10/01 noiembrie 2009 s-au deplasat la

locuința victimei A.M. cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri,

împrejurare în care au întreținut cu aceasta raporturi sexuale, prin violență,

după care fiind amenințați de victimă că vor fi reclamați la poliție și

temându-se să nu fie trași la răspundere, au agresat-o aplicându-l lovituri cu

cuțitul și cu o stinghie în zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce

au dus la decesul acesteia prin insuficiență respiratorie acută prin

hemopneumotorax bilateral și hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple

tăiate, înțepate toracice cu intersare pulmonară și au luat la plecare un

pachet cu țigări pe care le-au împărțit intre ei, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunilor omor calificat și deosebit de grav prevăzută de

art. 174 raportat la art. 175 lit. h) raportat la art. 176 lit. d) C. pen.;

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

)

lit. a), c) C. pen.; viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. în cazul

inculpatului C.V.

În urma examinării întregului material

probator instanța a apreciat că vinovăția celor doi inculpați privind comiterea

faptelor menționate în actul de inculpare rezultă în mod indubitabil.

Astfel în ceea ce privește pe inculpatul

P.M., instanța a avut în vedere declarațiile date pe parcursul procesului penal

prin care a recunoscut comiterea faptelor, descriind în amănunt modul de

operare; procesul -verbal de la fila 58 dosar urmărire penală, ce consemnează

faptul că drumul între casa victimei și cea în care locuia inculpatul P.M. a

fost refăcut de 3 ori de câinele folosit de polițiști pentru a lua urma;

martorii au declarat că mama inculpatului se vizita cu victima și acestuia îi

putea parveni informația privind primirea pensiei de către victimă; martorii au

mai arătat că inculpatul a susținut în mod constant la arest că a comis fapta

împreună cu coinculpatul C.; pe pantalonul purtat de inculpatul P. s-a găsit o

urmă biologică cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de

referință recoltate de la victima A.M.; de pe corpul victimei, din zona pubiană

s-a ridicat urme biologice (fracție spermatică și fracție epitelială) ce a pus

în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință

recoltate de la numiții P.M.; urma de talpă de încălțăminte găsită la fața

locului corespunde fără urmă de îndoială cu desenul de pe talpa pantofului

sport purtat de inculpat în noaptea crimei, încălțăminte găsită în locul

indicat de inculpat ca fiind cel în care aruncase hainele; susținerile

inculpatului se coroborează cu cele ale martorului D.M. care a arătat că

anterior cu câteva zile constatării decesului vecinei sale l-a văzut pe

inculpat în apropierea casei lui A.M., împreună cu o altă persoană a cărei

identitate a fost dezvăluită de P.M. martorului; leziuni traumatice constatate

pe mâna inculpatului prin Raportul de constatare medico-legală 629/A1/agresiune

din 17 noiembrie 200 produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil

lamă de cuțit.

În ceea ce privește pe inculpatul C.V. deși

nu există probe directe care să îl plaseze la locul infracțiunilor, instanța

apreciază că probe indirecte coroborate conduc la concluzia participării

acestui inculpat.

Inculpatul P.M. a susținut începând cu cea

de-a doua declarație dată în cursul urmăririi penale și apoi în cursul

judecății, că inculpatul C.V. a participat și a contribuit la comiterea

infracțiunilor de viol, tâlhărie, omor. Testul Poligraf ale cărui întrebări

esențiale cauzei nu a detectat elemente de comportament simulat și întărește

concluzia că acuzațiile aduse lui C.V. sunt reale.

Pe de altă parte testul Poligraf (Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 3 martie 2010) căruia i-a fost

supus inculpatul C.V. atestă disimularea adevărului prin reacția

mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort

psihic, agitație psihomotorie.

Susținerile inculpatului privind anumite

aspecte relevante cauzei sunt total infirmate de depozițiile martorilor.

Astfel C.V. a încercat să acrediteze ideea că

era în relații de dușmănie cu inculpatul P.M. în perioada anterioară nopții de

31.10 din 01 noiembrie 2009 din cauza unor acuzații nefondate aduse acestuia de

inculpatul P., implicându-l fără motiv într-o infracțiune.

Cu toate acestea, martorii Ș.L., D.M., au

susținut contrariul,că i-au perceput pe cei doi inculpați ca fiind prieteni,

văzându-i împreună și bănuindu-i chiar de comiterea unor furturi ce avuseseră

loc în acea perioadă în zonă.

Inculpatul C.V. a mai susținut că se afla în

casă împreună cu martorul B.C. când la aceștia a venit P.M., au băut împreună

și i-au cerut în jurul orelor 1,00 să plece pentru că le era somn și doreau să

se culce ce ce au și făcut concomitent, trezindu-se a doua zi dimineața. într-o

altă declarație arată că între martor și inculpatul P. ar fi intervenit o

ceartă motiv pentru care i-au cerut acestui inculpat să plece. Ambele susțineri

au fost infirmate de martorul B. ce a arătat că după ce a consumat vin împreună

cu inculpații a adormit și nu știe nici dacă acesta s-a suit în pat, nici când

a făcut-o iar când martorul s-a trezit la ora 8 dimineață inculpatul C. era

treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M. plecase în acea

noapte.

Inculpatul C.V. a mai încercat să acrediteze

ideea că inculpatul P.M. a făcut mărturisiri unui deținut cum că a comis fapta

împreună cu alte persoane dar nu cu cel dintâi, aspect infirmat chiar de

martorul propus să susțină această teză.

Același inculpat a negat că s-ar fi aflat cu

2 nopți înainte lângă casa victimei, însă afirmația inculpatului P. în acest

sens este întărită de cea a martorului D.M. care a alungat 2 persoane de lângă

casa vecinei sale și deși nu a văzut bine cu cine era P.M. I-a întrebat la

foarte scurt timp, rezultând că fusese cu C..

Prin toate afirmațiile făcute, inculpatul

C.V. a făcut eforturi în a se distanța de P.M., în special în perioada imediat

anterioară celei a uciderii victimei A.M. și mai ales a nopții crimei, însă

toate afirmațiile sale au fost contrazise de martori și inculpatul P..

Analiza firelor de păr aflate pe mâinile

victimei a prezentat asemănări și deosebiri cu firele de păr recoltate de la

fiecare inculpat, expertul neputând formula o concluzie certă privind

apartenența acestor fire de păr fiecărui inculpat.Sub aspectul culorii firele

notate 41 și 42A, 42C prezintă canal medular subțire, discontinuu și neregulat,

de culoare neagră și castanie.

Instanța a apreciat că sub aspectul lungimii,

culorii, caracteristicilor structurale -canal medular, formă bulb (alungit sau

măciucat) firele de păr ridicate de pe mâinile victimei ar putea proveni de la

persoane diferite.

Aplicarea unor lovituri repetate, de un grad

ridicat al violenței, cu două obiecte de natură a produce urmări tanatologice

poate fi dovada participării a două persoane.

Deși inculpatul P.M. a susținut că a atins

cuțitul cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, pe mâner s-a găsit

insuficient ADN pentru a fi examinat. Nici bucata de lemn cu care a lovit

inculpatul C. nu prezintă urme biologice și nici cioburile de sticlă din geamul

prin care au pătruns în casa victimei. Aceste aspecte au întărit convingerea

instanței că inculpatul C., având o lungă experiență a anchetelor penale,

atestată de fișa de cazier, a șters urmele.

Deși inculpatul a propus pe martorul I.Ș.D.

care susținea că I-a auzit pe P.M. disculpându-l pe C.V., instanța a înlăturat

această declarație având în vedere că nu se coroborează cu nici o altă

declarație, din nici o altă împrejurare nerezultând că ar fi participat trei

persoane la comiterea acestor fapte; că inculpatul P. ar fi fost văzut în

perioada anterioară în compania altei persoane decât cea a inculpatului C.; că

ar mai fi fost în relații de prietenie cu inculpatul C. în arest după ce s-a

hotărât să vorbească despre participarea acestuia. Mama lui P.M. și martora

Ș.L. au susținut că din contră, în arest inculpatul P. a vorbit doar de

participarea lui C., oferind amănunte concrete despre acțiunile respectivului

inculpat, spre deosebire de afirmația martorului I. care este vagă. în plus,

martorul B.F. chemat de C.V. să susțină acelaș lucru ca și martorul I. a arătat

că nu l-a auzit pe P. să mărturisească ceva în legătură cu faptele pentru care

era cercetat.

Inculpatul P.M. a indicat locul unde

i