ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3402/2012

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală 536 din 16 noiembrie 2009. fragmentul de urmă de încălțăminte, creat prin destratificare în substanța de culoare brun-roșcată pe aversul lamei metalice ce provine de la un cuțit.descoperită în holul de la intrarea în locuință, pe podea cu ocazia investigării tehnico-științifice a fost creată cu talpa pantofului sport cu mențiunea „V" pus la dispoziție de P.M. La data de 3 februarie 2010 inculpatul P.M. a condus organele de poliție pe câmp în apropierea locuinței victimei, la locul unde, după cum acesta a susținut, după săvârșirea faptei inculpatul C. s-a dezbrăcat de obiectele de îmbrăcăminte murdare de sânge și Ie-a ascuns sub o saltea veche abandonată. După îndepărtarea zăpezii, pe sol s-au identificat urme de material textil care după aspect provin de la o saltea, iar sub aceasta s-au găsit resturi de material textil degradate datorită umezelii, pline de mucegai, cărora nu li se poate stabili culoare a, printre acestea fiind identificat și un tricou de culoare deschisă (posibil de damă) cu chenar de dantelă la baza gâtului. La fața locului s-au efectuat fotografii judiciare. Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 3 martie 2010 inculpatul C.V. a fost examinat cu tehnica poligraf, iar la întrebările 4, 7, 10 relevante cauzei s-a constatat reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort psihic, agitație psihomotorie, comportament caracteristic persoanelor care încearcă disimularea adevărului. S-au evidențiat modificări semnificative care să fie interpretate ca indici cerți ai comportamentului simulat. Potrivit declarației date de martora P.N., mama inculpatului P.M., aceasta locuiește împreună cu fiul său, cu B.V. și B.F. Martora obișnuia să se viziteze cu victima, aceasta obișnuind să mai rămână și peste noapte la locuința martorei așa cum declară martora că i-ar fi spus că intenționează să facă și în noaptea de 30.10/1 noiembrie 2009. în acea seară fiul său nu era acasă iar în dimineața următoare martora a observat că acesta este supărat iar la una din mâini avea o tăietură despre care susținea că a fost produsă când făcea curățenie la porci. Martora S.V. a declarat că în dimineața zilei de 2 noiembrie 2009 a fost vizitată de vecinul D.M. care s-a arătat îngrijorat de faptul că nu a mai văzut-o pe vecina N. (A.M.) și este îngrijorat pentru aceasta, mai ales că geamul este deschis. Au mers la curtea victimei, au deschis poarta asigurată cu lacăt, cu ajutorul unei chei adusă de martor, au împins ușa neasigurată a locuinței după ce au strigat-o pe vecină de mai multe ori și au găsit-o pe podeaua din hol, întinsă cu fața în sus parțial dezbrăcată. A nai declarat martorul că victima nu avea dușmani, era consumatoare de băuturi alcoolice și era vizitată rar de soră și nepot. Martora a mai arătat în declarația dată în fața instanței că i-a văzut pe inculpați împreună, însă nu în perioada anterioară sfârșitului lunii octombrie 2009 i s-a părut că cei doi erau prieteni și că erau persoane liniștite. Și martora T.S. a susținut că A.M. obișnuia să o viziteze pe o anume L. care trăiește în concubinaj cu un anume V., locuind într-o încăpere improvizată, amplasată pe terenul viran situat în prelungirea străzii S la care ocazional doarme și consumă băuturi alcoolice. Martora G.M. I-a însoțit pe vecinii săi D.M. și S.V. la locuința victimei, care nu mai fusese văzută de câteva zile și au găsit-o pe aceasta decedată, în casă, fiind întinsă în hol pe jos și având deasupra sa o saltea. Aceleași aspecte sunt relatate și de martorul D.M. care a fost alertat de faptul că nu o mai văzuse pe vecina sa în ultimele zile și pentru că, uitându-se peste gard, a văzut geamul deschis și cioburi pe sol. Din câte a auzit de la vecini, victima ar fi spus în cursul săptămânii trecute că îl așteaptă pe nepot să îi aducă pensia. Într-o altă declarație dată în cursul urmăririi penale martorul D.M. a susținut că a arătat că anterior cu câteva zile descoperirii cadavrului vecinei sale, într-o noapte, în jurul orelor 2,00 a auzit afară zgomote și lătrat de câini și uitându-se peste gard, în grădina aflată în spatele casei victimei,a văzut 2 bărbați pe care i-a recunoscut ca fiind C.V. și P.M., pe care îi știa că se ocupau cu furturi din curțile oamenilor. Martorul a susținut că i-a gonit iar aceștia au plecat către locuința lui P.M. După 2 zile de la incident s-a întâlnit cu inculpatul P.M. și I-a întrebat ce căuta în curtea vecină martorului precum și victimei iar acesta a răspuns că dorea să ia pământ de flori. În cursul judecății martorul a dat o declarație prin care arăta că pe cei doi inculpați îi văzuse în realitate cu două săptămâni înainte în curtea aflată în fața curții în care locuia victima, mai precis a văzut pe P. împreună cu o altă persoană a cărei identitate nu a putut-o vedea în mod cert singur pentru că acela a fugit când I-a văzut, dar întâlnindu-se ulterior, cu 5 zile înainte să moară victima, I-a întrebat cu cine era iar acesta i-a spus că fusese împreună cu C.. Martorul B.C.C. a declarat că în seara zilei de 31 octombrie 2009 a venit în camera lui C.V. numitul P.M., aceștia au consumat vin roșu dintr-un bidon de plastic după care martorul care băuse și el un pahar, a adormit. Martorul a susținut că nu I-a simțit pe C.V. să se suie în pat și nici nu a văzut când a plecat P.M. și cu cine, pentru că a dormit adânc datorită oboselii și căldurii. S-a trezit la ora 8,00 dimineața și I-a găsit pe C.V. în pat, treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M. plecase în acea noapte. Acest martor a plecat în străinătate și nu a putut fi audiat nemijlocit de instanță. Martorul P.F.P. a susținut că o cunoștea pe victimă, fiind vecini și a întâlnit-o pe stradă stând de vorbă cu P.N.. Lui A.M. îi era frică să doarmă singură să nu fie atacată de hoți. Pe data de 1 noiembrie 2009 dimineața, la orele 7,30 inculpatul C.V. a venit acasă la martor cu o sticlă de băutură dar concubina martorului l-a alungat pe inculpat. În zilele de 2 și 3 noiembrie 2009, martorul a susținut că a lucrat împreună cu inculpatul C. la o sobă de teracotă a unchiului său iar pe P.M. nu l-a văzut în acele zile. Numita B.R., sora victimei, a declarat că nu are niciun fel de pretenții bănești de la inculpați, dorind doar tragerea acestora la răspundere penală. Victima A.M. primea o pensie de 350 RON în jurul datei de 20 ale lunii. Pe 25 octombrie 2009, soțul său a mers la A.M., i-a cumpărat lemne și i-a lăsat suma de 60 RON. Martora Ș.L. a însoțit-o pe martora P.N. la arestul IPJ, unde s-au deplasat pentru a-l vizita pe inculpatul P.M. iar acesta a afirmat în acea împrejurare l-a auzit pe inculpat relatând că a mers împreună cu C.V. la A.M. acasă, împreună au violat-o, au tâlhărit-o și omorât-o. A lovit-o de două ori cu cuțitul, la îndemnul inculpatului C. care la rândul său a lovit-o cu un toc de ușă în cap și dacă nu ar fi fost beat și nu ar fi fost influențat de inculpat, nu ar fi făcut acest lucru, pentru că victima era prietenă a mamei sale. Aspectele sunt relatate și de concubinul martorei - P.F.S. De altfel martora a afirmat că cei doi inculpați i s-au părut buni prieteni și deveneau violenți mai ales când beau, obișnuind să pună mâna pe cuțit, să devină amenințători în raport de alte persoane și să înjure oamenii. Martora a mai susținut că are cunoștință despre un incident când inculpatul, în urma consumului de alcool și-a amenințat concubina cu cuțitul, aspect pe care martora l-a perceput atât direct cât și din spusele acelei femei. Cu o săptămână înainte de decesul vecinei A.M. i-a văzut pe inculpatul C. lucrând împreună cu concubinul martorei P.F.S. la un gard, pentru unchiul celui din urmă, venind acolo și P.M. cu băutură pe care au consumat-o toți trei bărbați împreună. Martorul B.F. propus de inculpatul C. în apărare a declarat că a fost câteva zile încarcerat cu inculpatul P. însă acesta nu i-a relatat nimic în legătură cu faptele pentru care este cercetat. Un alt martor propus în apărare de C.V. a fost I.Ș.D., care a susținut că a fost încarcerat împreună cu ambii inculpați și îi cunoaște bine, auzind pe P.M., recunoscând că ar fi recunoscut săvârșirea omorului și nu cu inculpatul C. dar cu alte persoane care i-au cerut să nu le divulge identitatea.Nu i-sa părut că inculpații ar fi în relații de prietenie. Cei doi inculpați au fost confruntați și inculpatul P.M. a susținut că au pătruns împreună în casa victimei și că au întreținut pe rând raport sexual cu victima; C.V. a luat niște bani de la victimă din buzunar apoi a lovit-o cu o stinghie la cap și la cererea acestuia, a luat un cuțit cu care a lovit-o. Inculpatul C.V. a negat susținerile coinculpatului. Inculpatul C.V. a fost confruntat cu martorul B.C.C., cel dintâi susținând că nu ar fi adevărat cele spuse de martor în sensul că martorul s-a culcat în jurul orelor 23,00 lăsându-i pe inculpați consumând alcool împreună; că dimineața C.V. i-a spus fără să fi fost întrebat despre plecarea inculpatului P.B.C. a contestat la rândul său susținerea inculpatului potrivit căreia s-au culcat în același timp. Inculpatul P.M. a susținut în prima declarație că în seara zilei de 30 ianuarie 2009, s-a întâlnit cu prietenul său C.V. și a mers la locuința acestuia unde au consumat alcool împreună. Până în jurul orelor 1,00 noaptea. După ce băiatul care locuia în aceeași încăpere s-a dus la culcare, C.V. a avut ideea să meargă împreună la o femeie în vârstă pe care o cunoșteau din vecinătate, sub numele Nina, în scopul de a sustrage bani, știind de la inculpat că aceasta luase pensia de curând și trebuie să aibe bani prin casă. Au sărit gardul apoi au mers la un geam din spatele casei unde inculpatul C. și-a tras peste mână mâneca gecii și a forțat rama geamului până l-a deschis. Au căzut cu acea ocazie niște cioburi de sticlă în care inculpatul P. s-a tăiat în cădere, dezechilibrându-se. Au pătruns în casă, iar într-una din camere, pe un fotoliu stătea A.M., pe care inculpatul C. a trântit-o la pământ în mijlocul acelei camere și a început să o lovească cu pumnii în zona feței și a toracelui după care i-a dat în jos pantalonii și lenjeria intimă și a întreținut raport sexual cu aceasta, în final ejaculând peste zona pubiană a victimei precum și peste hainele acesteia. În timp ce C. întreținea raportul sexual, inculpatul P. a auzit un foșnet și a presupus că cel dintâi i-a scos din buzunarul victimei bani. în timp ce era violată, victima a spus că îi cunoaște și că îi va reclama la poliție, fapt ce l-a determinat pe inculpatul C. să iasă din casă, să meargă într-o magazie, de unde a smuls un toc de lemn de lungimea apx. 100 cm, cu care, reîntorcându-se în casă, a lovit-o pe victimă de 2, 3 ori, timp în care inculpatul P.M. căuta prin casă bani, negăsind decât un pachet de țigări. Cei doi au luat-o apoi de mâini și de picioare, și au mutat-o în hol, după care inculpatul C. a luat un cuțit de bucătărie cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, în zona pieptului, până când lama cuțitului s-a rupt în 3 bucăți. Tot acest inculpat, ar fi luat dintr-o magazie un pat de culoare roșie pe care l-a așezat peste victimă. Au ieșit din casă pe ușă sărind gardul în stradă și au împărțit apoi țigările. Cât timp au stat în casă au aprins mai multe bețe de chibrit, acestea fiind singura sursă de lumină. Când s-au despărțit, C.V. i-a cerut inculpatului P.M. să arunce hainele pe câmp și să nu spună vreodată că au comis fapta împreună, căci în caz contrar îl va tăia cu cuțitul. Inculpatul P. a mai arătat că, încă cu aproximativ 2, 3 zile în urmă, înainte de a se petrece fapta, împreună cu coinculpatul au vrut să intre peste victimă, dar au fost surprinși de vecinul Marian, astfel că au renunțat. Într-o nouă declarație dată la Parchet, pe lângă amănuntele deja relatate, inculpatul mai aduce următoarea precizare: el a fost cel care a lovit victima de mai multe ori cu cuțitul în zona pieptului. Inculpatul P.M. a mai arătat că, în timpul transportului de la IPJ la instanță, la un termen când se discuta prelungirea măsurii arestului preventiv, a primit de la C.V. atât amenințări cât și rugăminți, în scopul ca inculpatul să ia asupra sa săvârșirea faptelor, ceea ce l-a și determinat inițial să ascundă anchetatorilor participarea acestuia. În seara crimei, acesta era îmbrăcat cu o geacă gri, un fes roșu, adidași de culoare închisă, negri sau maro, cu șireturi, o pereche de jeans culoare neagră. Obiectele prezentate de inculpatul C. la cererea poliției, ca fiind cele purtate în seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P. susținînd că nu Ie-a mai văzut. Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul P.M. nu a dorit inițial să dea declarație, însă spre final s-a răzgândit. Inculpatul C.V. a declarat la poliție că în seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P. a venit împreună cu nepotul gazdei unde locuia, un băiat de 13 ani, poreclit „C." și toți trei au consumat alcool. Inculpatul P. venise să își ceară scuze întrucât îl implicase în fața organelor judiciare la un furt, fără să fi participat. Băiatul a adormit. Inculpatul mai susține că P. a plecat singur fiind amețit, putând însă să se țină pe picioare. Inculpatul afirmă că s-a culcat lângă „ C." și s-a trezit în jurul orelor 10, a doua zi dimineața după care a plecat la o lucrare. Nu știe cine era A.M., nici după nume, nici ca persoană, a văzut-o o singură dată acasă la un vecin F., stând de vorbă cu soția acestuia (fila 268). într-o nouă declarație dată la parchet, inculpatul a afirmat că după plecare lui P. în jurul orelor 1,00 s-a culcat cu „C. „ în același timp, pe la 1,00-1,30. P.M. a plecat pentru că inculpatul C. și „ C. „ vroiau să se culce și inculpatul a susținut că este sigur că numitul „C." l-a văzut pe P.M. plecând. Dimineața când s-au trezit nu a vorbit nimic cu acel băiat care s-a îmbrăcat și a plecat în camera sa. În declarația dată în fața instanței, inculpatul a susținut că inculpatul P. a venit în seara zilei de 30 noiembrie 2009 ca să își ceară scuze cu privire la declarațiile date la poliție în care îl implica referitor la un furt din locuință și la un moment dat din acest motiv între martorul B. și inculpatul P. a izbucnit o ceartă astfel că cel dintâi i-a cerut lui P. să plece. C. a susținut și de această dată că s-a culcat în același timp cu martorul B. Pe victimă nu o cunoștea dar a înțeles că locuia în vecinătate. în schimb inculpatul P. o cunoștea, fiind și prieten de familie cu aceasta. Inculpatul a susținut că datorită stării conflictuale create de acuzațiile nedrepte pe care P. i le adusese, în decurs de o lună anterior datei crimei nu s-a întâlnit cu P.M., nu a fost împreună cu acesta cu 2 zile înainte în curtea din apropierea casei victimei cum susține martorul D.M. A mai arătat că înțelege să conteste rezultatul testului Poligraf precum și susținerea că l-ar fi amenințat sau rugat pe P. să ia fapta asupra sa însă este real că la un moment dat, pe când se aflau în arest, i-a cerut să spună adevărul. Potrivit Raportului Criminalistic întocmit în cauză, au fost comparate: fir de păr ridicat din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalat în plicul nr. 41; fire de păr ridicate din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalate în plicul nr. 2 cu fire de păr recoltate de la numitul C.V., fire de păr recoltate de la numitul P.M. Probele au fost ambalate în plicuri după cum urmează: plicul nr. 41 care conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea de 27 mm.; plicul nr. 42 care conținea patru capsule de hârtie albă, notate în cadrul laboratorului A, B, C, D. Capsula A conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea 28 mm.; capsula 8 conținea două fire de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 27 mm respectiv 90 mm.; capsula C conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 31 mm.; capsula D conținea două fire de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 110 respectiv 140 mm. Plicul de hârtie cu probă de comparație recoltată de la numitul C.V. conținea fire de păr de culoare castaniu, în lumină naturală, cu 1 = 70 - 142 mm. Plicul de hârtie cu probă de comparație recoltată de la numitul P.M. conține fire de păr de culoare castaniu, în lumină naturală, cu 1 = 15 - 32 mm. Examinarea microscopică a probelor în litigiu înaintate a evidențiat următoarele: plicul nr. 41 conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie); firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei); plicul nr. 42 (capsula A) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și, negru);firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei; plicul nr. 42 (capsula B) conținea două fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele prezintă o structură formată clin două straturi:cuticulă și cortex); firul de păr cu 1 = 27 mm a fost detașat prin cădere liberă/(acesta prezintă bulb alungit fără teacă epiteliala, de culoare alb cu nuanță castanie) iar firul de păr cu 1 = 90 mm a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei); plicul nr. 42 (capsula C) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă.cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră și castanie);firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei); plicul nr. 42 (capsula D) conține două fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele prezintă o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat); firul de păr cu 1 = 110 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect deformat fără teacă epiteliala, de culoare castaniu cenușiu închis); firul de păr cu lungimea de 140 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect deformat, fără teacă epiteliala, de culoare castaniu deschis cu slabe nuanțe cenușii) și prezintă un canal medular de culoare castaniu-roșcat și negru. Plicul cu probă prelevată de la numitul C.V. conținea fire de păr: de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și negru); acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb deformat și alungit, cu teacă epiteliala și prezintă culoare a castaniu cenușiu închis, alb.alb cu nuanță castanie etc.) Plicul cu probă prelevată de la numitul P.M. conținea fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticula, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră); acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb cu aspect deformat, măciucat, cu teacă epitelială și prezintă culoare a castaniu închis spre negru, alb cu nuanță castanie, castaniu cu nuanță cenușie etc). Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă firele de păr în litigiu provin de la inculpați deoarece proba în litigiu a fost constituită dintr-un număr redus de fire de păr scurte, detașate majoritatea prin rupere iar lipsa bulbului și a zonei învecinate nu permite efectuarea unui examen morfologic comparative complet. Firul de păr cu lungimea de 110 cm ambalat în plicul 42 capsula D, s-a reținut că prezintă atât elemente de asemănare morfologică (nuanța culorii pe porțiuni.grosime) cât și de diferențiere (nuanța culorii pe porțiuni, aspectul bulbului) cu firele puse la dispoziție, recoltate de la inculpatul C.V.,ce se pot datora: provenienței probelor de la persoane diferite; provenienței probelor de la aceeași persoană, din regiuni păroase diferite ale capului. Potrivit Raportului de expertiză Nr. 438808 din 06 aprilie 2010 s-a răspuns la următoarele obiective: A - dacă pe probele puse la dispoziție se evidențiază urme biologice umane; în caz afirmativ să se stabilească profilul/pro filele genetice al/ale persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B - dacă profilele genetice ale ADN extras din probele biologice de referință recoltate de la victima A.M. și de la numiții C.V. și P.M. (profile genetice menționate în Raportul de expertiză nr. 343152/1 din 11 ianuarie 2010) sunt identice sau se regăsesc în cel(e) obținut(e) la punctul A. Au fost analizate următoarele probe: mânerul de cuțit, urme biologice ridicate pe tampon din bumbac, de pe pielea victimei A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei, o bucată material lemnos, ridicată de pe podea camera nr. 1, un fragment de sticlă, ridicat de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr.

Analizele genetice ale probelor biologice puse la dispoziție în dosarul menționat mai sus, au evidențiat următoarele: 1. Genotiparea ADN extras din probele biologice de referință recoltate de la victima A.M. (probă notată R) și numiții C.V. (probă notată R1) și P.M. (probă notată R2), corespunzător locilor analizați, a pus în evidență profilele genetice prezentate în cadrul Raportului de Expertiză nr. 343152 din 1 din 11 ianuarie 2010. 2. Proba nr. 1 - „mânerul de cuțit"- microurma notată T prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei microurme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr parțiale și nereproductibile, care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

Proba nr. 2 - „urmă biologică ridicate pe tampon din bumbac, de pe pielea victimei A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei", urma notată T1 este constituită din capete de spermatozoizi, sânge uman și celule epiteliale. Genotiparea urmei notate T1 (fracție spermatică), corespunzător markerilor analizați, a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numiții P.M. (probă notată R2), frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T1, identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M., corespunzător locilor analizați, este de 1.05 x IO"19. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 0.000 indivizi neînrudiți genetic. Genotiparea urmei notate T2 (fracție epitelială - derivată din urma T1),corespunzător markerilor analizați, a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numitul P.M. (probă notată R2). Frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T3, identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M., corespunzător locilor analizați, este de 1.16 x IO"17. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 00.000 indivizi neînrudiți genetic.

Proba nr. 3 - „o bucată material lemnos, ridicată de pe podea camera nr. 1" - microurma notată T4 prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei microurme, corespunzător locilor analizați, a pus în evidență un profil genetic ce aparține unei persoane de sex masculin, notată P, diferit de cele ale numiților C.V. și P.M..

Proba nr. 4 - „un fragment sticlă, ridicat de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2" - microurma T5 prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei microurme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un amestec de profile genetice, parțial și nereproductibil, care nu poate fi raportat, deoarece alelele acestuia nu îndeplinesc condițiile standard minime analitice.Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor. Un alt raport de expertiză Nr. 343152 din 1 din 11 ianuarie 2010 întocmit de Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române- Institutul de Criminalistică Serviciul de Biocriminalistică cu următoarele obiective: A - dacă pe probele puse la dispoziție se evidențiază urme biologice de natură umană; în caz afirmativ să se stabilească profilul/profilurile genetice al/ale persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B -profilele genetice al probelor biologice de referință recoltate de la numiții C.V., P.Mugur și A.M.; C - dacă profilele genetice obținute la pct. B) sunt identice sau se regăsesc în profilurile genetice obținute la pct. În urma analizării profilurilor genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la numiții P.M., C.V. și A.M.,s-au formulat următoarele concluzii: Proba nr. 1: „pantalon, model blugi cu eticheta MADOC, pus la dispoziție de P.M.", urma notată T6 este constituită din sânge uman. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.. Frecvența de regăsire a profilului genetic al ADN extras din urma T6 identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la victima A.M., este 2,51X10"19.Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 000 indivizi neînrudiți genetic. Proba nr. 2: „fes de culoare roșie, cu inscripția PSD + PC, pus la dispoziție de inculpatul C.V.", urma T7 este constituită din sânge. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet. Proba nr. 3: „urme biologice ridicate prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.": a. urma notată T8 (fracția spermatică) este constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ce ar putea proveni de la o persoană de sex masculin. b. urma notată T9 (fracția epitelială) este constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M. c. urma notată T10 (fracția spermatică) este constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M. d. urma notată T11 (fracția epitelială) este constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.. Proba nr. 4: „pătură, fibre sintetice, pe suprafața căreia sunt prezente urme de culoare gălbui, rugoase, cu aspect de spermă, ridicată de pe pat": a. urma notată T12 este constituită din salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet. b. urma notată T13 este constituită din salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidentă, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet. Proba nr. 3: „urme biologice ridicate prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.", urma notată T8 este constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme apus în evidență, corespunzător markerilor kitului Y-Filer, electroforegr care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ce ar putea proveni de la o persoană de sex masculin. Raportat la toate aceste probe, instanța a apreciat că situația de fapt este cea prezentată de inculpatul P.M., care a stat la baza situației de fapt reținute și de parchet. Astfel, în seara zilei de 01 noiembrie 2009, după ce inculpații au consumat alcool în compania martorului B.C.C. și după acesta s-a culcat, au plecat la locuința victimei A.M. despre care aveau cunoștința că locuia singura și ca în acea perioada primise pensia. Au pătruns în curte sărind gardul și în casa,prin deșurubarea și extragerea unor cuie din fereastră, după care C.V. a găsit-o într-una din încăperi pe victima aflată pe un fotoliu, sub influența unei cantități considerabile de alcool ingerata, a trântit-o la pământ, i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, a dezbrăcat de pantaloni până la genunchi și a întreținut raport sexual cu aceasta, în același timp căutând bani în buzunarele acesteia, după care și inculpatul P.M. a întreținut raport sexual prin constrângerea victimei. Cum victima a spus ca ii recunoaște și că îi va reclama la poliție, inculpații au luat hotărârea de a o ucide, motiv pentru care i-au fost aplicate 11 lovituri de cuțit de către inculpatul P. în zona pieptului, iar de către inculpatul C. lovituri în zona capului cu o bucată de lemn smulsă dintr-un toc de ușă. Inculpații au căutat bunuri de valoare, dar nu au găsit decât un pachet cu țigări pe care le-au împărțit. Au adus apoi o dormeza pe care au așezat-o în hol, peste corpul victimei, care decedase. După ce au ieșit pe usa și apoi au sărit gardul, și-au aruncat hainele pe câmp, în locuri diferite. În drept, s-a reținut că faptele inculpaților P.M. și C.V., care în noaptea de 30.10/01 noiembrie 2009 s-au deplasat la locuința victimei A.M. cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri, împrejurare în care au întreținut cu aceasta raporturi sexuale, prin violență, după care fiind amenințați de victimă că vor fi reclamați la poliție și temându-se să nu fie trași la răspundere, au agresat-o aplicându-l lovituri cu cuțitul și cu o stinghie în zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia prin insuficiență respiratorie acută prin hemopneumotorax bilateral și hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate, înțepate toracice cu intersare pulmonară și au luat la plecare un pachet cu țigări pe care le-au împărțit intre ei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. h) raportat la art. 176 lit. d) C. pen.; tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen.; viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului C.V. În urma examinării întregului material probator instanța a apreciat că vinovăția celor doi inculpați privind comiterea faptelor menționate în actul de inculpare rezultă în mod indubitabil. Astfel în ceea ce privește pe inculpatul P.M., instanța a avut în vedere declarațiile date pe parcursul procesului penal prin care a recunoscut comiterea faptelor, descriind în amănunt modul de operare; procesul -verbal de la fila 58 dosar urmărire penală, ce consemnează faptul că drumul între casa victimei și cea în care locuia inculpatul P.M. a fost refăcut de 3 ori de câinele folosit de polițiști pentru a lua urma; martorii au declarat că mama inculpatului se vizita cu victima și acestuia îi putea parveni informația privind primirea pensiei de către victimă; martorii au mai arătat că inculpatul a susținut în mod constant la arest că a comis fapta împreună cu coinculpatul C.; pe pantalonul purtat de inculpatul P. s-a găsit o urmă biologică cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.; de pe corpul victimei, din zona pubiană s-a ridicat urme biologice (fracție spermatică și fracție epitelială) ce a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numiții P.M.; urma de talpă de încălțăminte găsită la fața locului corespunde fără urmă de îndoială cu desenul de pe talpa pantofului sport purtat de inculpat în noaptea crimei, încălțăminte găsită în locul indicat de inculpat ca fiind cel în care aruncase hainele; susținerile inculpatului se coroborează cu cele ale martorului D.M. care a arătat că anterior cu câteva zile constatării decesului vecinei sale l-a văzut pe inculpat în apropierea casei lui A.M., împreună cu o altă persoană a cărei identitate a fost dezvăluită de P.M. martorului; leziuni traumatice constatate pe mâna inculpatului prin Raportul de constatare medico-legală 629/A1/agresiune din 17 noiembrie 200 produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil lamă de cuțit. În ceea ce privește pe inculpatul C.V. deși nu există probe directe care să îl plaseze la locul infracțiunilor, instanța apreciază că probe indirecte coroborate conduc la concluzia participării acestui inculpat. Inculpatul P.M. a susținut începând cu cea de-a doua declarație dată în cursul urmăririi penale și apoi în cursul judecății, că inculpatul C.V. a participat și a contribuit la comiterea infracțiunilor de viol, tâlhărie, omor. Testul Poligraf ale cărui întrebări esențiale cauzei nu a detectat elemente de comportament simulat și întărește concluzia că acuzațiile aduse lui C.V. sunt reale. Pe de altă parte testul Poligraf (Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 3 martie 2010) căruia i-a fost supus inculpatul C.V. atestă disimularea adevărului prin reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort psihic, agitație psihomotorie. Susținerile inculpatului privind anumite aspecte relevante cauzei sunt total infirmate de depozițiile martorilor. Astfel C.V. a încercat să acrediteze ideea că era în relații de dușmănie cu inculpatul P.M. în perioada anterioară nopții de 31.10 din 01 noiembrie 2009 din cauza unor acuzații nefondate aduse acestuia de inculpatul P., implicându-l fără motiv într-o infracțiune. Cu toate acestea, martorii Ș.L., D.M., au susținut contrariul,că i-au perceput pe cei doi inculpați ca fiind prieteni, văzându-i împreună și bănuindu-i chiar de comiterea unor furturi ce avuseseră loc în acea perioadă în zonă. Inculpatul C.V. a mai susținut că se afla în casă împreună cu martorul B.C. când la aceștia a venit P.M., au băut împreună și i-au cerut în jurul orelor 1,00 să plece pentru că le era somn și doreau să se culce ce ce au și făcut concomitent, trezindu-se a doua zi dimineața. într-o altă declarație arată că între martor și inculpatul P. ar fi intervenit o ceartă motiv pentru care i-au cerut acestui inculpat să plece. Ambele susțineri au fost infirmate de martorul B. ce a arătat că după ce a consumat vin împreună cu inculpații a adormit și nu știe nici dacă acesta s-a suit în pat, nici când a făcut-o iar când martorul s-a trezit la ora 8 dimineață inculpatul C. era treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M. plecase în acea noapte. Inculpatul C.V. a mai încercat să acrediteze ideea că inculpatul P.M. a făcut mărturisiri unui deținut cum că a comis fapta împreună cu alte persoane dar nu cu cel dintâi, aspect infirmat chiar de martorul propus să susțină această teză. Același inculpat a negat că s-ar fi aflat cu 2 nopți înainte lângă casa victimei, însă afirmația inculpatului P. în acest sens este întărită de cea a martorului D.M. care a alungat 2 persoane de lângă casa vecinei sale și deși nu a văzut bine cu cine era P.M. I-a întrebat la foarte scurt timp, rezultând că fusese cu C.. Prin toate afirmațiile făcute, inculpatul C.V. a făcut eforturi în a se distanța de P.M., în special în perioada imediat anterioară celei a uciderii victimei A.M. și mai ales a nopții crimei, însă toate afirmațiile sale au fost contrazise de martori și inculpatul P.. Analiza firelor de păr aflate pe mâinile victimei a prezentat asemănări și deosebiri cu firele de păr recoltate de la fiecare inculpat, expertul neputând formula o concluzie certă privind apartenența acestor fire de păr fiecărui inculpat.Sub aspectul culorii firele notate 41 și 42A, 42C prezintă canal medular subțire, discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie. Instanța a apreciat că sub aspectul lungimii, culorii, caracteristicilor structurale -canal medular, formă bulb (alungit sau măciucat) firele de păr ridicate de pe mâinile victimei ar putea proveni de la persoane diferite. Aplicarea unor lovituri repetate, de un grad ridicat al violenței, cu două obiecte de natură a produce urmări tanatologice poate fi dovada participării a două persoane. Deși inculpatul P.M. a susținut că a atins cuțitul cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, pe mâner s-a găsit insuficient ADN pentru a fi examinat. Nici bucata de lemn cu care a lovit inculpatul C. nu prezintă urme biologice și nici cioburile de sticlă din geamul prin care au pătruns în casa victimei. Aceste aspecte au întărit convingerea instanței că inculpatul C., având o lungă experiență a anchetelor penale, atestată de fișa de cazier, a șters urmele. Deși inculpatul a propus pe martorul I.Ș.D. care susținea că I-a auzit pe P.M. disculpându-l pe C.V., instanța a înlăturat această declarație având în vedere că nu se coroborează cu nici o altă declarație, din nici o altă împrejurare nerezultând că ar fi participat trei persoane la comiterea acestor fapte; că inculpatul P. ar fi fost văzut în perioada anterioară în compania altei persoane decât cea a inculpatului C.; că ar mai fi fost în relații de prietenie cu inculpatul C. în arest după ce s-a hotărât să vorbească despre participarea acestuia. Mama lui P.M. și martora Ș.L. au susținut că din contră, în arest inculpatul P. a vorbit doar de participarea lui C., oferind amănunte concrete despre acțiunile respectivului inculpat, spre deosebire de afirmația martorului I. care este vagă. în plus, martorul B.F. chemat de C.V. să susțină acelaș lucru ca și martorul I. a arătat că nu l-a auzit pe P. să mărturisească ceva în legătură cu faptele pentru care era cercetat. Inculpatul P.M. a indicat locul unde i