ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3987/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3987/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
negativ de competență de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul V.I. prin cererea înregistrată
pe rolul Tribunalului Hunedoara a solicitat în contradictoriu cu intimații Ministerul
ApărăriiI Naționale și Casa Sectorială de PensiiI a Ministerului Apărării Naționale
anularea deciziei nr. 18584 din 31 decembrie 2010 și repunerea părților în situația
anterioară emiterii acesteia.
Prin sentința
civilă nr. 1817/LM/2011 din 6 septembrie 2011 Tribunalul Hunedoara, secția litigii
de muncă și asigurări sociale, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului
București, secția a VlII-a conflicte de muncă, reținând în esență, că potrivit
art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva
caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei
rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba
de o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și
Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de la sediul acesteia,
respectiv Tribunalului București.
Tribunalul București,
secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă
nr. 4913 din 25 mai 2012 a apreciat că litigiul nu este de competența sa, întrucât
art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ
în vigoare la data sesizării Tribunalului Hunedoara, reglementează din punct de
vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta
aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința
reclamantului.
S-a apreciat că
pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul
sesizării instanței este Legea nouă, nr. 263/2010, care a modificat norma de competență
reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată
odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, constatând că instanța competentă
în soluționarea litigiului este Tribunalul Hunedoara în circumscripția căruia se
află domiciliul reclamantului.
În consecință,
Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
Hunedoara și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de competență a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.
Înalta Curte constatând
existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se
declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22
alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea
Tribunalului Hunedoara competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele
considerente:
La data de 24
februarie 2011 când reclamantul a sesizat instanța cu anularea deciziei nr. 18584
din 31 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în
baza Legii nr. 119/2010, erau în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010
care cuprinde dispoziții privitoare la competență.
Conform art. 7
din Legea nr. 119/2010 sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea,
plata, suspendarea, recalcularea, încetarea și contestarea pensiilor recalculate
urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.
La data de 1 ianuarie
2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art. 7 din Legea
nr. 119/2010 nu pot ultraactiva.
În aceste condiții,
în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile legii
noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în
curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente dispozițiile legii noi,
respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Art. 154
alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează
instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantul,
astfel că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul
reclamantului.
Având în vedere
aceste dispoziții și faptul că reclamantul are domiciliul în localitatea B. jud.
Hunedoara, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Hunedoara căreia
i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă
și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.