ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5611/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 4475 din 23 decembrie 2009, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989, a prematurității, inadmisibilității și tardivității acțiunii,

iar, pe fond, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul G.I. în

contradictoriu cu pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie

1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul G.I.

La termenul de judecată

din 15 decembrie 2010, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, pentru

nemotivare în termenul prevăzut de lege.

În temeiul art. 137

alin. (1) C. proc. civ., aplicabil și în recurs, potrivit art. 316 coroborat cu

art. 298 C. proc. civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției nulității

recursului, excepție de procedură care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Înalta Curte constată

că sentința recurată a fost comunicată reclamantului G.I. la data de 28 arpilie

2010, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a hotărârii.

Recurentul-reclamant a

declarat recurs la data de 03 mai 2010, așa cum rezultă din rezoluția de primire

a cererii de recurs.

Sub acest aspect, Înalta

Curte constată că recursul a fost declarat cu respectarea termenului de 15 zile

prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare, însă recurentul-reclamant s-a rezumat la o simplă și formală declarare

a recursului împotriva sentinței nr. 4475 din 23 decembrie 2009 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Potrivit dispozițiilor

art. 303 alin. (1)

C. proc. civ.

, „Recursul se

va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.

În raport de aceste dispoziții

imperative, rezultă că recurentul-reclamant avea obligația procesuală de a motiva

recursul în termen de 15 zile, calculat de la data comunicării sentinței recurate,

respectiv până la data de 14 mai 2010.

Înalta Curte constată

însă că recurentul-reclamant nu a motivat cererea de recurs nici până la termenul

de judecată fixat la data de 15 decembrie 2010.

Potrivit dispozițiilor

art. 306

C. proc. civ.

:

Art.306. alin. „(1) Recursul

este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute

în alin. (2).

(2) Motivele de ordine

publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată

să le pună în dezbatere părților.”

Argumentele invocate de

recurentul-reclamant în fața instanței referitoare la faptul că nu a cunoscut termenul

în care trebuia să motiveze recursul, întrucât nu are cunoștințe de specialitate,

nu pot fi primite.

Având în vedere data comunicării

sentinței recurate (28 aprilie 2010) și data limită de declarare și motivare a recursului

(14 mai 2010), în raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1)

C. proc. civ.

, instanța urmează a constata nulitatea

recursului.

În raport de cele mai

sus reținute și întrucât, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine publică în sensul

art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor

art. 306 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cărora „recursul este nul dacă

nu a fost motivat în termenul legal”.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de G.I. împotriva sentinței nr. 4475 din 23 decembrie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 decembrie 2010.