CASE OF TERRILL AND OTHERS v. THE UNITED KINGDOM

CAUZUL CU PREZENTUL SECȚIONAL DE TERRIL ȘI ALȚII v. REGATUL UNIT (Declarații nr. 60469/00, 60949/00, 63465/00, 63472/00, 63483/00, 64008/00 și 64115/00) HOTĂRÂREA (decontare francă) STRASBOURG 16 ianuarie 2007 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Terrill și alții v. Regatul Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința ca Cameră compusă din: Președintele Casadevell, Sir Nicolas Bratza Bonello Pellonpää Traja Pavlovschi Šikuta, judecători și dl T.L. Grefierul secțiunii primitive, deliberat în privat la 12 decembrie 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a apărut în șapte cereri (n. 60469/00; 60949/00; 63465/00; 63472/00; 63483/00; 64008/00 și 64115/00) împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a depus Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale („Convenția”) de dl Norman Terril, dl John Silkstone, dl Paul Blannin, dl David Lines, dl Nigel Harrison, dl Simon Turner și dl Victor Hyland, respectiv, la 26 iulie 2000, 25 august 2000, 28 septembrie 2000, 26 septembrie 2000 și 29 septembrie 2000 în cazul ultimelor trei reclamante. Toți reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către Pierce Glynn Sollicitors, Londra. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whowersley al Oficiului Extern și al Commonwealth. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolelor 8 și 14 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 care, deoarece erau bărbați, au fost negate prestații de securitate socială echivalente celor primite de văduve. Prin decizia parțială din 10 octombrie 2001, Camera a hotărât să comunice cererile. După obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat că aceste cereri sunt admisibile la 8 aprilie 2003. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Dl Terril Dl Terril s-a născut la 25 aprilie 1956 și trăiește la Londra. Soția sa a murit la 2 octombrie 1999. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 9 martie 2000 și a fost respinsă la 24 martie 2000 din cauza faptului că nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că nu a fost o femeie. Reclamantul nu a apelat după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite prestații de securitate socială pentru văduvi în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Silkstone dl Silkstone s-a născut la 27 februarie 1951 și trăiește în Lancashire. Soția sa a murit la 19 octombrie 1998. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 24 noiembrie 1999 și a fost respins la 28 februarie 2000 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că nu era femeie. Reclamantul nu a apelat după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite prestații de securitate socială văduvilor în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Blannin Blannin s-a născut la 5 octombrie 1948 și trăiește în Cirencester. 10. Soția sa a murit la 30 martie 1993. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 18 iulie 2000 și a fost respinsă la 28 iulie 2000 din cauza faptului că nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că nu era o femeie. Reclamantul nu a apelat pe măsură ce el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nici o prestație de securitate socială nu era plătită văduvilor în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Lines 11. Dl Lines s-a născut la 26 ianuarie 1954 și locuiește la Edinburgh. 12. Soția sa a murit la 20 ianuarie 2000. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 13 iunie 2000 și a fost respinsă la 27 iunie 2000 din cauza faptului că nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că nu a fost o femeie. Reclamantul nu a apelat după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite prestații de securitate socială pentru văduvi în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Harrison 13. Dl Harrison s-a născut la 28 noiembrie 1951 și locuiește în Staffordshire. 14. Soția sa a murit la 5 mai 1996. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 4 mai 2000 și a fost respinsă la 6 iunie 2000 din cauza faptului că el nu a avut dreptul la beneficiile văduvei pentru că el nu a fost o femeie. Reclamantul nu a apelat pe măsură ce el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nici o prestație de securitate socială nu era plătită văduvilor în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Turner 15. Dl Turner s-a născut la 7 noiembrie 1955 și locuiește la Cardiff. 16. Soția sa a murit la 8 aprilie 2000. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută în august 2000 și a fost respinsă la 16 august 2000 din cauza faptului că el nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că el nu era o femeie. Reclamantul nu a apelat după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nici o prestație de securitate socială nu era plătită văduvilor în temeiul Legii Regatului Unit. Dl Hyland 17. Dl Hyland s-a născut la 7 iunie 1959 și locuiește la Kent. 18. Soția sa a murit la 26 ianuarie 1999. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 3 septembrie 2000 și a fost respins la 11 septembrie 2000 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvei pentru că nu era femeie. Reclamantul nu a apelat după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite prestații de securitate socială văduvilor în temeiul Legii Regatului Unit. DIRECȚIUNEA DOMETICĂ ȘI PRACTICĂ 19. Legea și practicile interne relevante sunt descrise în hotărârea Curții din Willis c. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§§ 26, CEDO 2002-IV. HOTĂRÂREA 20. Prin scrisoarea din 11 mai 2005, Guvernul contestat a informat Curtea că, în ceea ce privește cererile de alocare a mamei văduve (WMA) și de plată a vieții (WPt), nu există, în principiu, nici o justificare obiectivă în momentul în care nu se plătesc aceste prestații, atât văduvilor, cât și văduvelor, dar că guvernul a avut o apărare în temeiul articolului 6 din Legea privind drepturile omului din 1998 (HRA). Acesta a remarcat că, având în vedere acest lucru, mulțimea de cazuri dinaintea Curții și faptul că apărarea HRA era aplicabilă numai în domeniul intern, guvernul a fost pregătit, în principiu, să soluționeze toate cererile formulate de văduvi împotriva Regatului Unit care rezultă din modalitățile aplicabile înainte de aprilie 2001 pentru plata WMA și WPt. 21. În mai 2006, Guvernul contestat a trimis o listă a reclamanților care au fost propuse o soluționare a cererilor și care au acceptat astfel de plăți, inclusiv actualele solicitanți. 22. În 12 mai 2006, reprezentanții reclamanților au notificat Curții că dl Terrill a fost oferit 11 083,46 GBP, dl Silkstone a fost oferit 16.967.91 GBP, dl Blannin a fost oferit 4.508.09 GBP, dl Dl. Liniile au fost oferite 11 652,35 GBP, dl Harrison a fost oferit 10 590,76 GBP, dl Turner a fost oferit 5 220,21 GBP, iar dl Hyland a fost oferit 8.022,3 GBP și au acceptat plata. Reprezentanții au fost trimiși o scrisoare de către Curte la 6 octombrie 2006 ce a solicitat confirmarea faptului că nu erau în curs niciun aspect al cererilor și că, în consecință, Curtea ar putea lua în considerare în mod clar fiecare caz din lista sa. Prin scrisoarea din 20 octombrie 2006, reprezentanții au confirmat că nu existau reclamații în suspensie, astfel încât procedura ar putea fi încheiată. 23. Curtea ia act de acordurile achiziționate între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că soluțiile se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 24. Prin urmare, cererea ar trebui eliminată din lista cazurilor. Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să scoată cererile din lista de cazuri. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 16 ianuarie 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. T. L. Early Josep Casadevell Președintele Registrului

FOURTH SECTION

CASE OF

TERRIL AND OTHERS v. THE UNITED KINGDOM

(Applications nos. 60469/00, 60949/00, 63465/00, 63472/00, 63483/00, 64008/00 and 64115/00)

JUDGMENT

(Friendly settlement)

STRASBOURG

16 January 2007

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Terrill and Others v. the United Kingdom

,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Mr

J.

Casadevall

,

President

,

Sir

Nicolas

Bratza

,

Mr

G.

Bonello

,

Mr

M.

Pellonpää

,

Mr

K.

Traja

,

Mr

S.

Pavlovschi

,

Mr

J.

Šikuta,

judges

,

and Mr

T.L.

Early

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 12 December 2006,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in seven applications (nos. 60469/00; 60949/00; 63465/00; 63472/00; 63483/00; 64008/00 and 64115/00)

against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Mr Norman Terril, Mr John Silkstone, Mr Paul Blannin, Mr David Lines, Mr Nigel Harrison, Mr Simon Turner and Mr Victor Hyland, respectively on 26 July 2000, 25 August 2000, 28 September 2000, 26 September 2000 and 29 September 2000 in the case of the last three applicants.

2.

The applicants were all represented before the Court by Pierce Glynn Solicitors, London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office.

3.

The applicants complained under Articles 8 and 14 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 that, because they were men, they were denied social security benefits equivalent to those received by widows.

4.

By a partial decision of 10 October 2001 the Chamber decided to communicate the applications. After obtaining the parties’ observations, the Court declared these applications admissible on 8 April 2003.

THE FACTS

A.

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

A.

Mr Terril

5.

Mr Terril was born on 25 April 1956 and lives in London.

6.

His wife died on 2 October 1999. His claim for widows’ benefits was made on 9 March 2000 and was rejected on 24 March 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

B.

Mr Silkstone

7.

Mr Silkstone was born on 27 February 1951 and lives in Lancashire.

8.

His wife died on 19 October 1998. His claim for widows’ benefits was made on 24 November 1999 and was rejected on 28 February 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

C.

Mr Blannin

9.

Mr Blannin was born on 5 October 1948 and lives in Cirencester.

10.

His wife died on 30 March 1993. His claim for widows’ benefits was made on 18 July 2000 and was rejected on 28 July 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

D.

Mr Lines

11.

Mr Lines was born on 26 January 1954 and lives in Edinburgh.

12.

His wife died on 20 January 2000. His claim for widows’ benefits was made on 13 June 2000 and was rejected on 27 June 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

E.

Mr Harrison

13.

Mr Harrison was born on 28 November 1951 and lives in Staffordshire.

14.

His wife died on 5 May 1996. His claim for widows’ benefits was made on 4 May 2000 and was rejected on 6 June 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

F.

Mr Turner

15.

Mr Turner was born on 7 November 1955 and lives in Cardiff.

16.

His wife died on 8 April 2000. His claim for widows’ benefits was made in August 2000 and was rejected on 16 August 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

G.

Mr Hyland

17.

Mr Hyland was born on 7 June 1959 and lives in Kent.

18.

His wife died on 26 January 1999. His claim for widows’ benefits was made on 3 September 2000 and was rejected on 11 September 2000 on the ground that he was not entitled to widow’s benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no social security benefits were payable to widowers under United Kingdom Law.

B.

RELEVANT DOMESTIC LAW AND PRACTICE

19.

The relevant domestic law and practice are described in the Court’s judgment in

Willis v. the United Kingdom

, no. 36042/97, §§

14

‑

26, ECHR 2002-IV.

THE LAW

20.

By a letter of 11 May 2005 the respondent Government informed the Court that the House of Lords had decided, in relation to the claims for Widowed Mother’s Allowance (WMA) and Widow’s Payment (WPt), that there was in principle no objective justification at the relevant time for not paying these benefits to widowers as well as widows, but that the Government had a defence under section 6 of the Human Rights Act 1998 (the HRA). It noted that, in view of this, the multitude of cases before the Court and the fact that the HRA defence was only applicable in the domestic arena, the Government were prepared, in principle, to settle all claims made by widowers against the United Kingdom arising out of the arrangements applicable prior to April 2001 for the payment of WMA and WPt.

21.

In May 2006 the respondent Government sent a list of applicants who had been proposed a settlement of their claims and who had accepted such payments, including the present applicants.

22.

On the 12 May 2006 the applicants’ representatives notified the Court that Mr Terrill had been offered GBP 11,083.46, Mr Silkstone had been offered GBP 16,967.91, Mr Blannin had been offered GBP 4,508.09, Mr

Lines had been offered GBP 11,652.35, Mr Harrison had been offered GBP 10,590.76, Mr Turner had been offered GBP 5,220.21 and Mr Hyland had been offered GBP 8,022.3 and they had accepted payment. The representatives were sent a letter by the Court on 6 October 2006 requesting a confirmation that no aspects of the applicants’ claims were ongoing and that consequently the Court might consider striking out each case from its list in its entirety. By a letter of 20 October 2006 the representatives confirmed that there were no outstanding claims, thus the proceedings could be concluded.

23.

The Court takes note of the agreements reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlements are based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).

24.

Accordingly, the applications should be struck out of the list of cases.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Decides

to strike the applications out of its list of cases.

Done in English, and notified in writing on 16 January 2007, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

T. L.

Early

Josep

Casadevall

Registrar

President