ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4396/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Consiliului Superior al

Magistraturii, recurenta S.S., deținând funcția de magistrat asistent la Înalta

Curte de Casație și Justiție, a solicitat să îi fie recunoscut gradul de profesional

de judecător de Curte de apel având în vedere dispozițiile art. 36 și art. 37 din

Legea Curții Supreme de Justiție, nr. 56/1993.

Prin hotărârea nr. 105

din 22 ianuarie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse

cererile de recunoaștere a gradului profesional de judecător de Curte de apel, cereri

formulate de 54 de magistrați asistenți, printre care și recurenta S.S.

În ceea ce o privește

pe S.S., a cărei cerere a fost respinsă prin art. 3 din hotărârea recurată, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că recurenta a fost numită în funcția

de magistrat asistent potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2004, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, care nu cuprinde dispoziții în sensul că

magistrații asistenți au grad de judecător de Curte de apel și sunt salarizați ca

atare.

Împotriva hotărârii

nr. 105 din 22 ianuarie 2009 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii a declarat

recurs S.S.

În motivarea recursului,

recurenta a arătat, în esență, că solicită obligarea Consiliului Superior al Magistraturii

să emită o hotărâre prin care să-i fie recunoscut gradul profesional de judecător

de Curte de apel, soluție ce va avea ca efect înlăturarea discriminării evidente,

imputabilă exclusiv inconsecvenței legiuitorului, către magistrații asistenți numiți

în funcție la date diferite, sub legi diferite. Lipsa de consistență a considerentului

de sub pct. 1V al hotărârii atacate, referitor la lipsa de temeinicie a cererii,

având în vedere absența unei dispoziții de asimilare a magistraților asistenți cu

judecătorii de Curte de apel, a mai arătat recurenta, în raport de prevederile Legii

nr. 303/2004 care indică în mod cert o clasificare dihotomică a unuia și aceluiași

corp profesional – al magistraților – în magistrați „efectivi” și magistrați „asistenți”.

Hotărând astfel cum a hotărât, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii promovează

o vizibilă și impardonabilă discriminare în sensul art. 14 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, între magistrații asistenți ai Înaltei Curți de Casație și

Justiție, care nu se întemeiază pe o justificare rezonabilă și obiectivă și care

încalcă și principiul constituțional al egalității în drepturi, a mai precizat recurenta.

La termenul din 19 octombrie

2010 intimatul-pârât Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a invocat excepția

de necompetență materială a Înaltei Curți în soluționarea prezentei cauze.

Înalta Curte va respinge

excepția invocată, având în vedere următoarele:

Conform dispozițiilor

art. 30 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată, atribuțiile Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor

și procurorilor, se exercită cu respectarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 303/2004 privind organizarea judiciară.

Astfel, în art. 35 din

Legea nr. 317/2004, republicată, se prevede că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

exercită atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, având competența

să propună numirea și eliberarea din funcție a procurorilor și judecătorilor, precum

și să dispună promovarea acestora.

Pentru numirea și promovarea

magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a prevăzut în

art. 43 din aceeași lege competența secției pentru judecători a Consiliului Superior

al Magistraturii.

Diferențierea competențelor

exercitate de către autoritatea intimată în plen sau prin secția pentru judecători

este o consecință a statutului juridic reglementat în mod distinct pentru cele două

categorii profesionale, avându-se în vedere că judecătorii și procurorii care au

promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, spre deosebire

de magistrații asistenți, care sunt numiți și promovați în funcție de Consiliul

Superior al Magistraturii, conform dispozițiilor art. 31 alin. (1) și art. 66

alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată.

Deși a fost adoptată de

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a și determinat exercitarea

controlului judecătoresc în condițiile prevăzute de art. 29 alin. (7) din Legea

nr. 317/2004, republicată, hotărârea nr. 105 din 22 ianuarie 2009 nu vizează cariera

judecătorilor și procurorilor, având ca obiect cererile magistraților asistenți

de recunoaștere a gradului profesional de judecător de Curte de apel, pentru care

era competentă să se pronunțe secția pentru judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii.

Forma juridică în care

aceasta a fost adoptată a produs efecte sub aspectul căii de atac în justiție, prin

exercitarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca o consecință a soluționării cererilor magistraților

asistenți de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În consecință, procedura

judiciară urmată de recurenți a fost determinată de regimul juridic al actului contestat,

astfel că a fost neîntemeiat invocată excepția de necompetență materială a instanței

de judecată.

În ceea ce privește recursul

formulat de S.S., Înalta Curte îl va respinge ca rămas fără obiect, în considerarea

faptului că hotărârea contestată în prezenta cauză, nr. 105 din 22 ianuarie 2009

a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost anulată prin decizia civilă

nr. 192 din 20 ianuarie 2010 pronunțată de instanța supremă în Dosarul nr. 915/1/2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.S. împotriva hotărârii nr. 105 din 22 ianuarie 2009 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, ca rămas fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2010.