ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3636/2010

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată de petiționarul R.D. în nume propriu și în numele fiului său minor, R.M., s-a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului H.P., avocat în cadrul Baroului Bacău și a soției acestuia, H.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 55/2002, art. 192 alin. (2), art. 193 și art. 217 C. pen. În motivarea plângerii petiționarul a susținut că la 3 mai 2009 făptuitorul H.P., aflat sub influența băuturilor alcoolice, și-a asmuțit câinele asupra minorului R.M. în vârstă de 5 ani,. care s-a speriat și a fugit, rănindu-se. Tot astfel și H.M. și-a îndemnat soțul să comită agresiuni, asmuțind și ea câinele.

Potrivit certificatului medico-legal, copilul a prezentat: excoriație roșie fața anterioară a gleznei de 0,6 cm, echimoză palidă gamba stângă, 1/3 mediu fața anterioară. Nu se apreciază timp de îngrijiri medicale. Prin Rezoluția din 16 decembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. pen., neînceperea urmăririi penale față de persoanele arătate întrucât faptele reclamate nu există în materialitatea lor. Împotriva sentinței procurorului de neîncepere a urmăririi penale petiționarul a formulat plângere, care a fost respinsă prin Rezoluția din 25 februarie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cu motivarea că rezoluția atacată este legală și temeinică și că actele premergătoare nu au confirmat existența faptelor reclamate.

Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale petiționarul R.D. a formulat plângere, în baza art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., care a fost respinsă prin Sentința penală nr. 65 din 7 mai 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală. Pentru a pronunța această sentință, instanța a considerat că actele premergătoare nu au confirmat faptele reclamate și că, în realitate, între părți au existat inițial relații apropiate, soții R. fiind cununați de soții H., că cele două familii au proprietățile învecinate și că între ele au apărut neînțelegeri privind o porțiune de teren și un loc de trecere. În contra acestei hotărâri a declarat recurs petiționarul R.D., care nu s-a prezentat pentru a-l motiva și susține.

Examinând hotărârea atacată, în baza art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Curtea constată neîntemeiat recursul declarat. Astfel, actele premergătoare nu au confirmat că la data de 3 mai 2009 intimatul H.P. nu ar fi luat măsuri de prevenire a atacului canin asupra copilului petiționarului rezultând, din contră, că animalul a fost ținut în lesă, că un astfel de atac nu a avut loc și că minorul s-a aflat la un loc de joacă lângă un ATV. Privitor la H.M., a rezultat că aceasta nu a asmuțit câinele și că i-a cerut lui R.D. să se liniștească, întrucât acesta devenise violent față de H.P. Așa fiind, fapta reclamată prevăzută de art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 55/2002 nu există.

Tot astfel, actele premergătoare nu au confirmat celelalte fapte prevăzute de art. 192 alin. (4), 193 și 217 C. pen., astfel că nici acestea nu există în materialitatea lor. În consecință, rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale a fost în mod justificat menținută de prima instanță. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul R.D., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul R.D. împotriva Sentinței penale nr. 65 din 7 mai 2010, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Obligă recurentul-petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 18 octombrie 2010. Procesat de GGC - AZ