ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 8 august 2007, reclamantul E.I. a chemat în judecată Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, solicitând obligarea acesteia să-i răspundă la petiția adresată cu recomandata înregistrată la data de 01 martie 2007. Prin sentința civilă nr. 2943 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ, căreia cauza i-a revenit spre soluționare prin declinare de la Tribunalul București, a respins excepția lipsei procedurii administrativ prealabile și pe fond, a admis acțiunea, a constatat refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde sesizării adresate și a obligat-o în acest sens.

S-a reținut pentru aceasta ca în situația refuzului de a soluționa o cerere, parcurgerea procedurii administrativ prealabile nu este necesară și obligatorie, într-o asemenea situație ducând de fapt la tergiversarea soluționării. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care a susținut în esență că în mod greșit a fost respinsă excepția neîndeplinirii procedurii administrativ prealabile având în vedere că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt imperative și impun realizarea procedurii ca și o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ. Pe fondul cauzei, recurenta a invocat nerespectarea procedurii instituite de H.G.

nr. 1210/2003, situație care a pus-o în imposibilitate să răspundă cererii reclamantului. Recursul nu este fondat. În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (1 1 ) din Legea nr. 554/2004 „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităților publice emitente sau autorității ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”. În mod evident o asemenea procedură a fost instituită de legiuitor cu scopul de a da posibilitatea organului emitent să revină el însuși asupra actului vătămător, asigurându-se astfel o cale mai rapidă și simplă de restabilirea legalității.

Cum însă, în speță obiectul cererii reclamantului privește refuzul nejustificat al autorității administrative de a-i răspunde la petiția ce i-a fost adresată, parcurgerea procedurii administrativ prealabile ar fi lipsită de eficiență și ar duce la tergiversarea litigiului, fiind evident în același timp că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au în vedere acele situații în care se cerere anularea unui act administrativ vătămător. În ce privește fondul cauzei, de reținut că invocarea dispozițiilor H.G. nr. 1210/2003, conform cărora autoritatea pârâtă se consideră legal sesizată numai în condițiile depunerii petiției la secretarul comisiei de disciplină, este nefondată conform art. 24 alin. (5) această obligație revenind persoanei care a primit petiția.

Văzând și dispozițiile art. 312 C. proc. civ., PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor împotriva sentinței civile nr. 2943 din 21 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2008.