ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3882/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3882/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 6 noiembrie 2009 Curtea
de Apel Galați - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a amânat
la 3 decembrie 2009 judecarea apelurilor declarate de inculpații M.I., M.N.,
B.G. și J.A., împotriva Sentinței penale nr. 154 din 10 aprilie 2009 a Tribunalului
Vrancea și a dispus în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen. înlocuirea măsurii
arestării preventive luată față de inculpații M.I. și M.N., cu măsura obligării
de a nu părăsi localitatea, respectiv comuna Pechea, județul Galați, în ceea
ce-l privește pe inculpatul M.I. și municipiul Galați, în ceea ce-l privește pe
inculpatul M.N., măsură prevăzută de art. 145 C. proc. pen.
În conformitate cu
art. 145 alin. (1)1 C. proc. pen. s-a stabilit pe durata obligării de a nu
părăsi localitatea inculpații să îndeplinească anumite îndatoriri și să
respecte unele restricții.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de apel a apreciat că de la luarea măsurii arestării
preventive față de inculpați a trecut o perioadă mare de timp care a constituit
un termen rezonabil pentru desfășurarea procesului după care s-a diluat
rezonanța infracțiunilor săvârșite de inculpați în rândul opiniei publice.
S-a considerat că
faptele și persoana inculpaților nu mai prezintă pericol pentru ordinea
publică, iar judecarea lor în libertate nu mai poate afecta buna desfășurare a
procesului penal.
S-a mai motivat că
nicio probă administrată în cauză nu confirmă că inculpații ar mai putea comite
alte infracțiuni, iar faptul că unele părți vătămate și-au modificat
declarațiile nu poate fi considerat, așa cum s-a pretins, că ar fi determinat
de teama ce le-ar fi impus-o inculpații.
În fine, s-a
subliniat că perioadele mari de inactivitate imputabile organelor judiciare
învestite cu soluționarea cauzei s-au datorat numărului mare de persoane, cât
și faptului că organele de urmărire penală nu au depus suficiente diligențe
pentru a se asigura prezența în vederea audierii martorei cu identitate
protejată, ceea ce a contribuit la nerespectarea exigențelor stabilite de
practica Curții Europene a Drepturilor Omului privind rezonabilitatea duratei
privării de libertate a inculpaților.
Împotriva încheierii
sus-menționată, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a declarat recurs
solicitând casarea acesteia în parte și anume cu privire la reținerea dispoziției
de înlocuire a măsurii arestării preventive luată față de acești doi inculpați
cu măsura de a nu părăsi localitatea și în rejudecare, să se dispună menținerea
stării de arest a inculpaților M.I. și M.N. considerându-se că persistă
pericolul pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpaților,
acesta derivând din complexitatea și multitudinea faptelor comise, conduita de
ansamblu a inculpaților, cunoscuți cu antecedente penale precum și poziția
procesuală nesinceră.
Recursul este fondat
pentru următoarele considerente:
Faptul că în cauză a
fost pronunțată o hotărâre de condamnare nu constituie prezumția de vinovăție
și nici nu încalcă drepturile inculpaților de a fi judecați într-un termen
rezonabil, măsurile concrete de limitarea libertății inculpaților luate în
cauză înscriindu-se în limitele dispozițiilor legii.
În speță, cauza se
judecă în apel, după o casare dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție,
fără reluarea cercetării judecătorești de către instanța de fond astfel că este
justificată temerea că lăsarea în libertate a inculpaților ar putea îngreuna
buna desfășurare a procesului penal printr-o posibilă încercare de influențare
a părților vătămate și a martorilor din lucrări.
Durata detenției
preventive a inculpaților nu poate fi considerată că ar depăși un termen
rezonabil în sensul art. 5 parag. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, având în vedere complexitatea cauzei dată de numărul mare ale părților
vătămate și necesitatea administrării unui amplu probatoriu.
Înalta Curte constată
că nu s-a depășit în cauză termenul rezonabil al măsurii arestării preventive
din perspectiva jurisprudenței interne și Curții Europene a Drepturilor Omului
în raport cu specificul cauzei, ținându-se seama de conduita procesuală a inculpaților.
În această privință
este de observat că prin Sentința penală nr. 154 din 10 aprilie 2009 a
Tribunalului Vrancea inculpatul M.I. a fost condamnat la 11 ani închisoare și
interzicerea timp de 7 ani a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a), b) C. pen.
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1),
(2), (3) teza a II-a din Legea 678/2001 cu aplic.art. 41 alin. (2) și art. 37
lit. a), b) C. pen. și la pedepse privative de libertate cuprinse între 4 ani
și 7 ani închisoare pentru alte 5 infracțiuni grave, urmând să execute pedeapsa
cea mai grea cu adăugarea unui spor de 2 ani, în total 13 ani închisoare și
interzicerea timp de 7 ani a drepturilor menționate, iar inculpatul M.N. a fost
condamnat la 10 ani închisoare și interzicerea timp de 5 ani a drepturilor
prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza I și II din Legea nr.
678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (1), (2) și a art. 37 lit. a) C. pen. și la
pedepse privative de libertate cuprinse între 3 ani și 6 luni închisoare și 5
ani închisoare pentru alte 3 infracțiuni, urmând să execute pedeapsa cea mai
grea, cu adăugarea unui spor de 2 ani, în total 12 ani închisoare și
interzicerea timp de 5 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
în care s-au inclus prin contopire un număr de 1616 zile închisoare dintr-o
pedeapsă anterioară pentru care s-a revocat liberarea condiționată.
Or, în raport cu
natura atipică a actelor menționate reținute de prima instanță în cadrul
infracțiunilor pentru care au fost condamnați și de persistența lor vădită în
repetarea unor asemenea acte a căror gravitate concretă se reflectă și în
tratamentul sancționator ce li s-a aplicat prin sentință, se impunea ca
instanța de apel să aprecieze că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii
arestării preventive nu s-au diluat prin trecerea timpului ci se mențin în
continuare, încât înlocuirea unei atare măsuri cu aceea mai ușoară a obligării
de a nu părăsi localitatea nu se justifică.
Ca urmare se constată
că prin această dispoziție de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o
măsură preventivă vădit mai ușoară, instanța de apel a făcut o greșită aplicare
a dispozițiilor legale incidente.
Așadar, câtă vreme nu
se justifică soluția de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura
obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea, se impune casarea în atare
privință a încheierii atacată și respingerea cererilor pe care ei le-au
formulat în acest sens.
În consecință,
urmează ca recursul declarat de parchet să fie admis și să se dispună casarea
în parte a încheierii atacate, respingerea cererilor inculpaților M.I. și M.N.
de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu menținerea stării lor de arest
și a celorlalte dispoziții ale încheierii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva Încheierii
din 6 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 3705/91/2007, privind pe
inculpații M. (fost B. zis M.) I. și M.N. (zis N.M.).
Casează parțial
încheierea atacată și rejudecând în fond respinge cererile de înlocuire a
măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Menține starea de
arest a inculpaților.
Menține celelalte
dispoziții ale încheierii sus menționate.
Onorariul pentru
apărarea din oficiu a intimatului inculpat M. (fost B. zis M.) I. până la
prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de 25 RON, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Onorariul pentru
apărarea din oficiu a intimatului inculpat M.N. (zis N.M.), în sumă de 100 RON,
se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 noiembrie 2009.