ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2952/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2952/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 11 septembrie 2012
pronunțată în Dosarul nr. 1433/44/2011, Curtea de Apel Galați, secția penală și
pentru cauze cu minori, a respins ca nefondate cererile prin care inculpații
G.I., P.E., P.V.M. și B.S. au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive
cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Conform art. 300
2
cu referire la art. 160
b
C. proc. pen. a constatat că măsura
arestării preventive a inculpaților G.I., P.E., P.V.M. și B.S. este legală și a
menținut-o.
În motivarea acestei
încheieri s-a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu
respectarea condițiilor impuse de art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen. și
că aceste temeiuri subzistă în cauză astfel încât se impune menținerea stării
de arest preventiv a inculpaților.
Curtea a constatat că
de la ultima dispoziție de menținere a inculpaților în arest preventiv nu au
intervenit modificări ale situației de fapt sau de drept avute în vedere de
instanță pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată
față de inculpați cu o altă măsură preventivă.
A fost avută în
vedere gravitatea faptelor săvârșite de inculpați precum și valoarea ridicată a
prejudiciului total reclamat a se fi produs.
De asemenea prima
instanță nu a primit favorabil susținerea inculpaților privind depășirea unui
termen rezonabil al măsurii arestului preventiv având în vedere complexitatea
cauzei și stadiul procesual al acesteia.
S-a constatat că nici
solicitările inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura
obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu pot fi primite favorabil
întrucât nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea
acestei măsuri.
Împotriva acestei
încheieri în termen legal a declarat recurs inculpatul G.I.
Criticile aduse nu sunt
fondate.
Analizând legalitatea
și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât
și din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub toate
celelalte aspecte, Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este
fondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reține
că prin Sentința penală nr. 756 din 28 octombrie 2011 a Tribunalului Galați,
pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional
organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și a infracțiunii de
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1),
(3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., au fost
condamnați:
- inculpatul G.I. la
o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare;
- inculpatul B.S. la
o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare;
- inculpatul P.E. la
o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare;
- inculpatul P.V.M.
la o pedeapsă rezultantă de 11 ani închisoare;
- inculpatul P.V. la
o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare.
Conform art. 350
alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților G.I.,
B.S., P.E. și P.V.M. și, potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedepsele
aplicate acestora durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la
data de 3 mai 2010 pentru inculpatul G.I. și cu începere de la data de 22
octombrie 2010 pentru inculpații B.S., P.E. și P.V.M. și până la zi pentru toți
inculpații.
În ceea ce-l privește
pe inculpatul P.V., s-a reținut că acesta s-a sustras atât de la urmărirea
penală cât și de la judecarea cauzei în fond.
Pentru a pronunța
această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, în esență că, începând cu
luna ianuarie 2009, inculpații G.I., B.S., P.E., P.V.M. și P.V. au constituit
un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de importante beneficii
materiale din săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și, acționând în
cadrul grupului, în cursul lunilor martie - mai 2009, prin acțiuni repetate,
dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu ocazia încheierii și
derulării unor convenții comerciale, au indus în eroare pe reprezentanții
legali ai unui număr de 18 părți vătămate - societăți comerciale, prin
folosirea de nume și calități false, inclusiv prin emitere de file CEC fără
acoperire în numele SC "S.C." SRL Galați, cauzând un prejudiciu total
de 660.146,72 RON.
Împotriva Sentinței
penale nr. 756 din 28 octombrie 2011 a Tribunalului Galați au declarat apel
inculpații G.I., B.S., P.E. și P.V.M.
Cauza a fost
înaintată spre competentă soluționare Curții de Apel Galați la data de 22
noiembrie 2011, formează obiectul Dosarului nr. 1433/44/2011 și, potrivit
programului de repartizare a cauzelor, s-a fixat termen pentru soluționarea
apelurilor la data de 18 ianuarie 2011, termen la care judecata s-a amânat
pentru lipsă de apărare.
Prin încheierea din
25 noiembrie 2011 s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a
inculpaților și respingerea cererilor inculpaților P.V.M. și P.E. de a se
constata încetată de drept măsura arestării preventive, precum și cererile
privind înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi
localitatea.
Această încheiere a
fost atacată cu recurs de inculpații G.I., P.E. și P.V.M. însă prin Decizia
penală nr. 4346 din 21 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
s-a dispus respingerea recursurilor promovate de inculpați.
De asemenea, prin
încheierile din 18 ianuarie 2012, 20 februarie 2012, 13 aprilie 2012, 21 mai
2012, 4 aprilie 2012 și 20 august 2012 a fost menținută măsura arestării
preventive față de inculpații G.I., B.S., P.E. și P.V.M., încheieri care au
rămas definitive prin nerecurare sau prin respingerea ca nefondate a
recursurilor declarate de inculpați.
Procedând la
verificarea legalității măsurii arestării preventive se constată că în mod
corect Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a
apreciat ca legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului G.I.
reținând că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării
preventive prevăzute de art. 143 și art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
În ceea ce privește
condiția prevăzută de art. 143 C. proc. pen. se constată că la dosar există
probe temeinice în sensul art. 68
1
C. proc. pen. din care rezultă
presupunerea rezonabilă că inculpatul G.I. a comis fapta prevăzută de legea
penală, ce constituie obiect al cercetării.
Și condițiile
cumulative prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite în cauză
respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este
judecat este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea
inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În analiza celei de a
doua condiții se are în vedere, așa cum a arătat și prima instanță, că faptele
de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații sunt deosebit de grave, prin modul
organizat de operare, forma continuată și valoarea ridicată a prejudiciului
total reclamat a se fi produs, aspecte de natură a crea în rândul opiniei
publice un ecou negativ și care impun, pentru apărarea climatului de ordine și
liniște socială, de încredere în capacitatea de luptă a organelor judiciare
împotriva fenomenului infracțional, luarea și menținerea de măsuri preventive
ferme, privative de libertate, față de persoanele bănuite de comiterea unor
asemenea infracțiuni grave.
Solicitarea
inculpatului G.I. în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura
obligării de a nu părăsi țara nu poate fi primită favorabil întrucât se
constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive
nu s-au schimbat, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a
procesului penal.
Față de
considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării
preventive față de inculpat pronunțată de Curtea de Apel Galați este legală și
temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b)
C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul G.I. împotriva încheierii din 11
septembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu
minori, pronunțată în Dosarul nr. 1433/44/2011.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 21 septembrie 2012.
Procesat de GGC - AA