ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3240/2010

Asupra recursului penal de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 9 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 300 2 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatei F.I., aflată în stare de arest în Penitenciarul G. În motivarea hotărârii s-a reținut că prin Rechizitoriul nr. 88/P/2010 din 7 iunie 2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, inculpata F.I., avocat în cadrul Baroului de Avocați Cluj a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută de art. 281 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995, înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (câte 2 fapte) și furt calificat prevăzută de art. 208, 209 alin. (1) lit. e) C. pen. (2 fapte). S-a reținut că inculpata a fost arestată la data de 14 mai 2010, temeiurile arestării constând în dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., existând pericolul ca inculpata să comită noi fapte de natură penală dacă ar fi lăsată în libertate și art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. reprezentat de pericolul concret pentru ordinea publică ce ar rezulta din natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a faptelor, precum și din conduita inculpatei care s-a folosit de calitatea de avocat, vătămând grav relațiile sociale dintre membrii comunității, încrederea pe care aceștia trebuie să o aibă în cei care concură la înfăptuirea justiției.

Astfel, inculpata este acuzată că în mod repetat a indus și a menținut în eroare pe partea vătămată C.N. cu ocazia executării unui contract de asistență juridică, pretinzând în perioada 2007 - 2009 plata sumei de 32.000 RON cu titlu de taxă de timbru, taxe de intabulare, cheltuieli de judecată, fără a înregistra nicio acțiune pe rolul instanțelor judecătorești și ascunzând împrejurarea că a fost suspendată din exercitarea profesiei de avocat, iar de la partea vătămată C.V. a pretins suma de 7500 RON pentru a redacta și intabula contractul de vânzare-cumpărare imobiliară în perioada în care era suspendată. S-a mai reținut că la data de 28 aprilie 2010, în timp ce se afla într-un salon de cosmetică din Cluj-Napoca a sustras 200 euro din geanta persoanei vătămate V.S.E., iar în data de 3 aprilie 2010, în aceleași condiții a sustras suma de 100 RON ce fusese plasată de către organele de poliție în geanta părții vătămate.

S-a reținut de instanța de fond că subzistă presupunerea rezonabilă că inculpata comis faptele pentru care este acuzată, pericolul concret rezultând din însuși faptul că inculpata a fost învestită cu o mare încredere datorită calității sale de avocat, încredere de care aceasta a profitat, iar lăsarea în libertate a unei astfel de persoane, acuzată de comiterea unor infracțiuni de drept comun este de natură să provoace o puternică tulburare în rândul societății, din perspectiva corectitudinii raporturilor juridice dintre participanții la actul de justiție. S-a mai constatat necesitatea menținerii arestării preventive a inculpatei pentru a se preîntâmpina comiterea unor fapte similare întrucât, deși știa că este cercetată pentru fapte mai vechi, inculpata a persistat în desfășurarea unor asemenea activități.

Împotriva încheierii instanței de fond, a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea acestuia și revocarea măsurii arestării preventive, considerând că poate fi cercetată în stare de libertate. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul inculpatei este nefondat. Inculpata F.I., avocat în cadrul Baroului de avocați Cluj, a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 88/P/2010 din 7 iunie 2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută de art. 281 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995, înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și furt calificat prevăzută de art. 208, 209 alin. (1) lit. e) C. pen. Față de aceasta s-a luat măsura arestării preventive la data de 14 mai 2010, în temeiul dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât există pericolul ca inculpata să comită noi fapte de natură penală dacă ar fi lăsată în libertate și art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. reprezentat de pericolul concret pentru ordinea publică, rezultând din natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a faptelor, precum și din conduita inculpatei.

Dispunând menținerea stării de arest a inculpatei, instanța de fond a apreciat în mod corect că lăsarea în libertate a acesteia prezintă pericol concret pentru ordinea publică și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, cu respectarea dispozițiilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și ale Constituției României referitoare la libertatea individuală care prevăd că lipsirea de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive temeinice că s-a săvârșit o infracțiune și din necesitatea de a se împiedica săvârșirea unui noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condițiuni a procesului penal.

Pericolul pentru ordinea publică este dat de calitatea inculpatei, aceea de avocat și de modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite faptele. Potrivit statutului său profesional, inculpata ar fi trebuit să contribuie la înfăptuirea actului de justiție și la întărirea respectului față de ordine și lege. Inculpata, nu numai că nu a înțeles rolul pe care îl avea în societate, dar în timp ce era cercetată pentru o faptă mai veche a persistat în comiterea de noi infracțiuni, ceea ce denotă o periculozitate socială sporită. Față de aceste considerente, recursul inculpatei este nefondat, iar în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a fi respins. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. va fi obligată recurenta inculpată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata F.I. împotriva Încheierii din 9 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în Dosarul nr. 935/33/2010. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 20 septembrie 2010.