ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2421/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2421/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului

penal de față,

Examinând actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 337 din 16 decembrie

2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza art. 174 C. pen. s-a dispus

condamnarea inculpatului V.N., pentru infracțiunea de omor (faptă din 01/02

august 2010) la o pedeapsă de 18 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) teza II au fost interzise

inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția

dreptului de a alege pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei

principale.

În baza art. 71 C.

pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.

pen., cu excepția dreptului de a alege pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 88 C.

pen. s-a dedus din perioada aplicată inculpatului perioada reținerii și

arestării preventive a acestuia de la 03 august 2010 la zi și conform art. 350

C. pen. s-a menținut starea de arest.

S-a luat act că

rudele victimei nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 192

alin. (2) C. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că la data de 01 august 2010, în intervalul

10,00 - 12,00, inculpatul V.N., împreună cu concubina sa P.S., martora D.G.,

soțul acesteia și alte trei persoane au consumat băuturi alcoolice, respectiv

vin și bere, după care, în jurul orelor 12,00 inculpatul a rămas singur cu

victima în domiciliul acestora din sat S., comuna T., județul Prahova.

Ulterior, inculpatul

a plecat de la domiciliu și în jurul orelor 18,00 a revenit, aflându-se în mod

vizibil sub influența băuturilor alcoolice.

În aceeași seară,

după orele 20,00, inculpatul a surprins-o pe victimă consumând băuturi

alcoolice într-o anexă a gospodăriei imobilului unde locuiesc și în urma unor

discuții contradictorii, în timp ce se aflau în sufrageria imobilului, unde

cele două părți locuiau singure, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri pe

tot corpul cu pumnii și palmele o perioadă de timp reproșându-i că aceasta

consuma singură băuturi alcoolice. În aceleași împrejurări, inculpatul a

lovit-o, în repetate rânduri, pe victimă cu capul de tăblia patului situat în

sufrageria imobilului. Țipetele victimei care striga "săriți că mă

omoară", au fost auzite de către martora Ț.G., care se afla, în jurul

orelor 22,00 pe drumul ce trecea pe lângă imobilul unde locuiau părțile, cât și

de martorul T.M., care domiciliază în vecinătatea imobilului victimei și care

au precizat că la data de 02 august 2010, în primele ore au auzit scandal în

imobilul părților și pe victimă strigând după ajutor.

La data de 02 august

2010, în jurul orelor 7,00, inculpatul a plecat de la domiciliu să presteze

activități în imobilul martorului C.J., care locuiește în comuna T., sat S.

fără a purta discuții cu victima.

În jurul orelor 10,00

inculpatul V.N., a solicitat martorului C.C., care locuiește în apropierea

imobilului acestuia, să ducă două pâini concubinei sale, P.S.

Acesta a întrebat pe

numitul S.C., vecin al inculpatului, dacă a văzut-o pe victimă în curte, acesta

răspunzând negativ. În aceste condiții, martorul C.C. a intrat în curtea

imobilului unde locuia victima, a strigat către aceasta și, văzând că nu

răspunde nimeni, a pătruns în imobil pe ușa deschisă, găsind victima în pat,

care părea decedată, moment în care a sesizat organele de poliție.

Leziunile provocate

au condus la decesul victimei la data de 02 august 2010, în primele ore ale

zilei.

În urma cercetării la

fața locului a fost identificată victima P.S., în poziția decubit ventral,

având membrele superioare ușor flexate și prinse sub torace, iar membrele

inferioare în prelungirea corpului. Cadavrul era acoperit cu un cearșaf, fără

nici un alt obiect de vestimentație. Cu această ocazie au fost poziționate pe

corpul victimei leziuni externe mai vechi și mai recente, ce au fost consemnate

în procesul-verbal de cercetare la fața locului.

Lângă cadavru, pe pat

a fost identificat un prosop alb ce prezenta pete brun roșcate cu aspect de

sânge, o cămașă de noapte înflorată și o rochie alb cu negru care prezenta de

asemenea pete brun roșcate cu aspect de sânge.

Victima a suferit

puternice lovituri, localizate pe fața ventrală - fractură humerus drept treime

medie, echimoză braț drept, echimoză braț stâng, echimoză coapsa stângă,

echimoză inghinal drept, echimoză bărbie și buze; pe fașa posterioară braț

stâng treime superioară, echimoze confluente regiunea scapulară stângă,

echimoză și două excoriații în regiunea scapular drept, multiple echimoze

coapsa stângă, în urma cărora a survenit decesul, așa cum avea să se constate

în urma necropsiei, autorul acestor lovituri fiind inculpatul V.N. S-a efectuat

necropsia la data de 03 august 2010 la sediul S.M.L. Prahova. Prin raportul

medico-legal s-au specificat următoarele aspecte cu valoare maxim relevantă

pentru caz: "cadavrul prezintă semne multiple de violență (în special

hematoame, excoriații și echimoze) localizate cu preponderență la nivelul

capului și gâtului, torace, pe trunchi - anterior și posterior, multiple

echimoze, echimoze și excoriații pe membrele superioare și inferioare,

constatându-se un număr de minim 62 leziuni traumatice externe recente și un

număr de 10 leziuni traumatice externe cu o vechime mai mare față de data

decesului".

În raportul

medico-legal de autopsie întocmit în cauză s-a concluzionat că, leziunile

directe, imediate, cauzatoare de deces au fost contuziile și dilacerările

cerebrale de contralovitură de la nivelul lobilor frontali rezultate în urma

loviturilor succesive regiunii occipito-parietale de corp alungit și că moartea

victimei în vârstă de 48 de ani a fost violentă și s-a produs prin contuzie și

dilacerare cerebrală produsă în cadrul unui politraumatism prin agresiune,

suferite în urma incidentului din 02 august 2010.

În drept, s-a reținut

că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

omor, prevăzută de art. 174 C. pen.

La individualizarea

pedepsei, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute

de art. 72 C. pen., gradul de pericol social generic al infracțiunii săvârșite,

determinat de importanța valorii sociale ocrotite, gradul de pericol social

concret al faptei săvârșite rezultat din modul și mijloacele folosite, de

datele care caracterizează persoana inculpatului, acesta având o poziție

procesuală sinceră pe tot parcursul cercetărilor.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel inculpatul V.N. criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei, făcându-se trimitere

strictă la cuantumul acesteia, pe care l-a apreciat mult prea mare în raport de

circumstanțele sale personale, respectiv atitudinea sinceră, precum și regretul

față de fapta comisă.

Prin Decizia penală

nr. 21 din 17 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis apelul declarat de

inculpatul V.N. împotriva Sentinței penale nr. 337 din 16 decembrie 2010

pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a desființat, în parte, în latură penală și

rejudecând conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a redus pedeapsa

aplicată inculpatului la 15 ani închisoare și s-a menținut restul dispozițiilor

hotărârii apelate.

S-a dedus din

pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la

03 august 2010 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Pentru a decide

astfel, s-a reținut că situația de fapt a fost corect reținută de către

instanța de fond prin prisma probelor administrate în cauză și s-a dat o justă

încadrare juridică, că deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei,

prevederile art. 320

1

C. proc. pen. nu sunt incidente în cauză. S-a

mai reținut că raportat la starea de ebrietate voluntară și accidentală în care

se afla inculpatul dar și victima, la conflictul generat de ei de această stare

și pe care unul martori l-au caracterizat ca ceva obișnuit între cei doi, la

atitudinea inculpatului de a doua zi, când a trimis un vecin cu două pâini la

concubina sa, s-a apreciat că pedeapsa de 18 ani aplicată este aspră față de

circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs inculpatul V.N., criticând-o ca fiind netemeinică sub

aspectul cuantumului pedepsei aplicate invocând cazul de casare prevăzut de

art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

A învederat că, în

raport de circumstanțele personale, respectiv atitudinea sinceră manifestată pe

parcursul procesului penal, regretul față de fapta comisă, cuantumul pedepsei

aplicată este aspră, motiv pentru care a solicitat reducerea acestuia, astfel

încât să se dea eficiență dispozițiilor art. 52 C. proc. pen.

Recursul este

nefondat.

Analizând hotărârea

recurată, raportat la actele și lucrările dosarului, prin prisma cazului de

casare invocat de recurent, dar și din oficiu cauza conform dispozițiilor art.

385

9

alin. (2) și (3) C. proc. pen., constată că aceasta este legală

și temeinică.

Starea de fapt și

încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat au fost corect stabilite, în

concordanță cu materialul probator judicios administrat, coroborat și analizat

în cauză.

De altfel, inculpatul

nu a formulat critici sub acest aspect.

Acesta a recunoscut

săvârșirea faptei, așa cum a fost descrisă în expozitivul rechizitoriului și

cum, în mod corect, a fost reținută în considerentele hotărârii instanței de

fond.

S-a reținut astfel că

la data de 01 august 2010, în intervalul 10,00 - 12,00, inculpatul V.N., împreună

cu concubina sa P.S., martora D.G., soțul acesteia și alte trei persoane au

consumat băuturi alcoolice, după care, în jurul orelor 12,00 inculpatul a rămas

singur cu victima în domiciliul acestora.

Ulterior, inculpatul

a plecat de la domiciliu și în jurul orelor 18,00 a revenit, aflându-se în mod

vizibil sub influența băuturilor alcoolice.

În aceeași seară,

după orele 20,00, inculpatul a surprins-o pe victimă consumând băuturi

alcoolice într-o anexă a gospodăriei imobilului unde locuiesc și în urma unor

discuții contradictorii, în timp ce se aflau în sufrageria imobilului, unde

cele două părți locuiau singure, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri pe

tot corpul cu pumnii și palmele (o perioadă de timp) reproșându-i că aceasta

consuma singură băuturi alcoolice. În aceleași împrejurări, inculpatul a

lovit-o, în repetate rânduri, pe victimă cu capul de tăblia patului situat în

sufrageria imobilului. Țipetele victimei care striga "săriți că mă

omoară", au fost auzite de către martora Ț.G., care se afla, în jurul

orelor 22,00 pe drumul ce trecea pe lângă imobilul unde locuiau părțile, cât și

de martorul T.M., care domiciliază în vecinătatea imobilului victimei.

La data de 02 august

2010, în jurul orelor 7,00, inculpatul a plecat de la domiciliu să presteze

activități în imobilul martorului C.J., care locuiește în comuna T., sat S.

fără a purta discuții cu victima.

În jurul orelor 10,00

inculpatul V.N., a solicitat martorului C.C., care locuiește în apropierea

imobilului acestuia, să ducă două pâini concubinei sale, P.S.

Acesta a întrebat pe

numitul S.C., vecin al inculpatului, dacă a văzut-o pe victimă în curte,

răspunsul acestuia fiind negativ. În aceste condiții, martorul C.C. a intrat în

curtea imobilului unde locuia victima, a strigat către aceasta și, văzând că nu

răspunde nimeni, a pătruns în imobil pe ușa deschisă, găsind victima în pat,

care părea decedată, moment în care a sesizat organele de poliție.

Leziunile provocate

au condus la decesul victimei la data de 02 august 2010, în primele ore ale zilei.

În raportul

medico-legal de autopsie întocmit în cauză s-a concluzionat că, leziunile

directe, imediate, cauzatoare de deces au fost contuziile și dilacerările

cerebrale de contralovitură de la nivelul lobilor frontali rezultate în urma

loviturilor succesive regiunii occipito-parietale de corp alungit și că moartea

victimei în vârstă de 48 de ani a fost violentă și s-a produs prin contuzie și

dilacerare cerebrală produsă în cadrul unui politraumatism prin agresiune,

suferite în urma incidentului din 02 august 2010.

Fapta inculpatului

săvârșită în condițiile arătate, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen.

Referitor la

individualizarea pedepsei aplicată inculpatului se constată că aceasta

corespunde exigențelor dispozițiilor art. 72 C. pen.

Criteriile generale

de individualizare a pedepsei sunt anumite norme sau principii referitoare la

unele date sau elemente care caracterizează ori sunt de natură să ajute la

caracterizarea faptelor penale sau a infractorilor și de aceea sunt prevăzute

de lege ca mijloace de care trebuie să se folosească instanțe de judecată la

individualizarea pedepsei. Legiuitorul a enumerat aceste criterii în dispoziția

din art. 72 alin. (1) C. pen. care prevede că, la stabilirea și aplicarea

pedepsei, instanța de judecată urmează să țină seama de dispozițiile părții

generale a C. pen., de limitele speciale ale pedepselor, de gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța a avut în

vedere gradul de pericol social generic al infracțiunii săvârșite, determinat

de importanța valorii sociale ocrotite, gradul de pericol social concret al

faptei săvârșite rezultat din modul și mijloacele folosite, de datele care

caracterizează persoana inculpatului, acesta având o poziție procesuală sinceră

pe tot parcursul cercetărilor.

Luarea în considerare

la individualizarea pedepsei, a persoanei infractorului este de esența însăși a

acestei operațiuni, care presupune alegerea și determinarea concretă a pedepsei

în raport de trăsăturile specifice ale persoanei infractorului, de această

concordanță depinzând eficiența funcțională a pedepsei aplicate.

Individualizarea

pedepsei în raport de persoana infractorului implică cercetarea și evaluarea

unor multiple date privind starea psiho-fizică a infractorului concretizată

prin aptitudinea acestuia de a înțelege caracterul acțiunilor sau inacțiunilor

sale, aptitudine care poate fi mai slabă ori mai activă, capacitatea de

autodirijare, capacitatea infractorului de a percepe și de a gândi,

emotivitatea, temperamentul și caracterul său, reacția față de o anumită

sancțiune penală, vârsta infractorului, experiența de viață a acestuia,

atitudinea față de muncă și față de îndatoririle sociale, mediul în care a

trăit și conduita sa în relațiile de conviețuire socială etc.

Instanța de control

judiciar a evaluat datele ce caracterizează persoana inculpatului și a apreciat

în raport la starea de ebrietate voluntară și accidentală în care se afla

inculpatul dar și victima, la conflictul generat de ei în această stare, la

atitudinea inculpatului de a doua zi când a trimis un vecin cu două pâini la

concubina sa, pedeapsa aplicată de către instanța de fond este prea mare motiv

pentru care a procedat la reducerea cuantumului acesteia.

Pedeapsa astfel

stabilită, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare

este corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C.

pen. și corespunde scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.,

criticile recurentului inculpat formulate fiind întemeiate.

În raport de cele ce

preced nici solicitarea de a da o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74 - 76

C. pen. nu este întemeiată.

Pentru considerentele

arătate, văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.N.

împotriva Deciziei penale nr. 21 din 17 februarie 2011 pronunțată de Curtea de

Apel Ploiești pe care o menține ca legală și temeinică.

Văzând și

dispozițiile art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. urmează a deduce din

pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv începând cu data

încarcerării până la data pronunțării prezentei decizii.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a dispune obligarea

recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul V.N. împotriva Deciziei penale nr. 21

din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa

aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 3 august 2010 la 16

iunie 2011.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 iunie 2011.