ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 364/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 364/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând în condițiile art. 256 C.
proc. civ. asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Tribunalul Dolj secția conflicte de muncă și asigurări
sociale prin sentința civilă nr. 3292 din 8 martie 2011 a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul C.D.P. cu domiciliul
ales la sediul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în
Retragere - Filiala Craiova împotriva pârâtei Casa de pensii sectorială a
Ministerului Apărării Naționale cu domiciliul în Municipiul București, în favoarea
Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
În motivarea acestei soluții
Tribunalul Dolj a reținut că obiectul acțiunii din 1 februarie 2011 pe rolul
său este o cerere de anulare a deciziei de pensie emisă de pârâtă la 31
decembrie 2010.
Tribunalul s-a considerat
necompetent material să judece cauza.
S-a reținut că potrivit art. 54 alin.
(3) din Legea nr. 164/2001, deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate
în instanță potrivit Legii nr. 19/2000.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000
prevede că cererile îndreptate împotriva caselor teritoriale de pensii se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul.
Celelalte cereri se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Împotriva acestei dispoziții în
raport de părțile în cauză constatând că pârâta nu atrage competența prevăzută
de teza a I-a art. 156, nefiind nici C.N.P.A.S. nici casă teritorială de
pensie, s-a considerat că în cauză competența materială este dată de sediul
pârâtei, recte Tribunalul București în a cărui rază teritorială își are sediul
casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor.
Tribunalul București, secția a VIII-a
prin sentința civilă nr. 6461 din 20 iunie 2011 primind cauza prin declinare a
constatat că nu este competent material să judece cauza constatând că este
chemată să judece cauza Tribunalul Dolj.
În motivarea acestei soluții
Tribunalul București a reținut următoarele:
În conformitate cu art. 156 din
Legea nr. 19/2000 contestațiile împotriva deciziilor de pensie emise de Casa de
pensii a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și
Internelor și Serviciul Român de Informații erau de competența instanței de la
sediul pârâtei, acestea fiind structuri în cadrul ministerelor de resort,
aplicându-se faza a II-a a art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Tribunalul a constatat că Legea nr. 19/2000,
începând cu 1 ianuarie 2011 a fost abrogată - conform art. 196 din Legea nr. 263/2010.
Noua lege în vigoare reglementează
competența materială în această materie în art. 954.
Astfel
potrivit art. 154 din Legea nr. 263/2010
„(1)
Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau
împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2)
Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei
rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
”
La intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010
competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise
de
caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale
(fostele case de pensii ale
Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și
SRI) a fost modificată în sensul că cererile în această materie se soluționează
de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Art. 7 din Legea
nr. 119/2000 arată că
„(1)
Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și
contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută
de Legea
nr. 19/2000, cu modificările și completările
ulterioare.”
Decizia a cărei suspendare se
solicită a fost emisă la 03 ianuarie 2011 în baza Legii nr. 119/2010,
contestația fiind formulată la instanța de la domiciliul reclamantului
pensionar la data de 01 februarie 2011, după intrarea în vigoare a legii
263/2010 și abrogarea expresă a Legii 19/2000, fiind declinată către tribunalul
de la sediul pârâtului.
În hotărârea de declinare s-a
invocat faptul că Legea nr. 119/2010 face trimitere la Legea nr. 19/2000, abrogată la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, 1 ianuarie 2011, astfel
că suntem în situația în care Legea nr. 119/2010 face trimitere la o lege care
s-a abrogat și se pune problema în ce măsură aceasta mai poate să impună
competența teritorială absolută la sediul pârâtului.
Normele de procedură civilă sunt de
imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc civ iar Legea nr. 19/2000
și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale,cu privire la normele de procedură,
raportate la Codul de procedură civilă.
S-a apreciat că în situația în care
o lege specială (Legea nr. 19/2000), care reglementează un anumit domeniu și
care cuprinde și norme cu privire la competență, este înlocuită cu o altă lege
(Legea nr. 263/2010) și aveam o altă lege specială (Legea nr. 119/2010), care
face trimite la normele de competență din legea abrogată se aplică noua lege,
competența fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare.
S-au reținut art. 156 din Legea nr. 263/2010
arată că „Prevederile prezentei legi, referitoare la
jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile
Codului
de procedură
civilă și ale Legii
nr. 304/2004
privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare” și, respectiv,
art. 727 C. proc. civ.: „Ori
de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziții abrogate sau
modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti făcută, când este
cazul, la dispozițiile corespunzătoare care le înlocuiesc.”
Deși Legea nr. 119/2010 nu face
trimitere la dispozițiile Codului de procedură civilă dar acesta reprezintă
legea generală în materie de procedură astfel că prin analogie se poate
interpreta că și în cazul în care o lege specială trimite la o normă de
procedură abrogată, competența fiind o normă de procedură, atunci acel text
trebuie interpretat că face trimitere la norma specială de procedură din noua
lege care a înlocuit vechea prevedere.
O lege abrogată nu poate ultraactiva
pentru a impune o competență diferită de cea stabilită de noua lege ale cărei
norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare, chiar și prevederile
CEDO pentru o judecată echitabilă statuează respectarea normelor de procedură
în vigoare la momentul judecății.
Totodată, instanța a reținut că
potrivit dispozițiilor art. 20 pct. 2 C. proc. civ., în cauză există conflict
de competență între Tribunalul Dolj care s-a declarat necompetent a soluționa
prezenta cauză și a declinat dosarul în favoarea Tribunalului București, iar
Tribunalul București, secția a VIII-a care la rândul său s-a declarat
necompetent și a declinat dosarul în favoarea Tribunalului Dolj.
Potrivit dispozițiilor art. 21 și 22 C. proc. civ., observând că cele două instanțe aflate în conflict nu se găsesc în circumscripția
aceleiași curți de apel, conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul
Dolj și Tribunalul București a fost înaintat spre competentă soluționare
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Competența de soluționare a
contestației formulate împotriva deciziilor de pensie emise de casele de pensii
ale instituțiilor publice indicate este reglementată de dispozițiile incidente
în vigoare la data introducerii acțiunii.
Acțiunea a fost introdusă la 1
februarie 2011.
Din 1 februarie 2011 Legea nr. 10/2000
a fost înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Potrivit acestei legi în art. 153 lit.
d) se prevede că tribunalele soluționează în prima instanță litigii privind
hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și ale comisiilor de contestații
care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Administrației și Internelor și Serviciul Român de Informații privind deciziile
de pensie.
Art. 154 prevede că (1) cererile
îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva
caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul și sediul reclamantul; (2) celelalte cereri se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Prin art. 196 lit. a) din Lege la
data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 s-a abrogat Legea nr. 19/2000.
Legea nr. 119/2010 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare (în vigoare din 3 iulie
2010) în art. 7 dispune că procedura de stabilire, plată, suspendare,
recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit legii este
cea prevăzută de Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Cum potrivit art. 725 C. proc. civ.
normele de procedură - cum sunt ele înserate prin Legea nr. 263/2010 sunt de
imediată aplicare, și referirea din art. 7 din Legea nr. 119/2010 trebuie
interpretată ca făcând trimitere la legea nouă, un text abrogat nemaiproducând
efecte, interpretarea fiind aceea că textul abrogat este înlocuit de norma din
legea nouă care a înlocuit vechea reglementare.
Pentru considerentele arătate în
temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ. stabilește competența de soluționare a
acțiunii în favoarea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 24 ianuarie 2012.