ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2909/2012

HOTĂRÂRE
12.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2909/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

în judecată și apărările pârâtului

Prin cererea

înregistrată la data de 10 ianuarie 2012 pe rolul Curții de Apel Oradea - secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea

Administrativ Teritorială Județul Satu Mare, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a solicitat suspendarea

executării Deciziei nr. 35/2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și

Turismului, prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva Notei de

constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 03

octombrie 2011, privind contractul de finanțare din 11 aprilie 2009,

„Modernizarea infrastructurii județene în Județul Satu Mare – DJ 109L

Negrești-Oaș-Turț”, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că, în situația în care se vor executa măsurile

dispuse prin nota de constatare înainte de soluționarea acțiunii pe fond, se va

produce un prejudiciu major atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru

interesul public, prin pierderea fondurilor comunitare, susținând că sunt

îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea

formulată, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a invocat

excepția lipsei de interes, susținând că suspendarea executării Deciziei nr. 35/2011

nu generează niciun efect din punct de vedere juridic, întrucât executarea se

face în baza actului administrativ fiscal reprezentat de Nota de constatare a

neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 03 octombrie 2011. Cu

privire la fondul cauzei, instituția pârâtă a arătat că reclamanta nu a făcut

dovada îndeplinirii condițiilor cazului bine justificat și a pagubei iminente.

Prin încheierea din

20 februarie 2012, Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea de suspendare formulată

de petenta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Satu Mare în

contradictoriu cu intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond, examinând cu prioritate excepția lipsei de

interes, a constatat că reclamanta a înțeles să solicite atât suspendarea

executării Deciziei nr. 35/2011, cât și a Notei de constatare din 03 octombrie 2011,

acesta fiind de fapt actul administrativ care poate fi pus în executare.

În ceea ce privește

fondul cauzei, Curtea a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile

cazului bine justificat și a pagubei iminente, deoarece, pe de o parte,

aspectele învederate de petentă pot fi analizate doar de instanța învestită cu

soluționarea acțiunii în anulare, întrucât vizează exclusiv fondul litigiului

și nicidecum împrejurări legate de starea de fapt și de drept ce pot fi

invocate în cadrul unei cereri de suspendare, iar pe de altă parte, instituția

reclamantă nu a făcut dovada iminenței producerii unei pagube.

Împotriva încheierii

pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta Unitatea

Administrativ Teritorială Județul Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și solicitând, în temeiul art. 304 C. proc. civ. coroborat cu

prevederile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului și

modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de

suspendare formulate.

În motivarea căii de

atac, recurenta-reclamantă a expus într-o manieră detaliată întregul istoric al

cauzei, situația de fapt, procedura desfășurată în fața autorității pârâte,

precum și dispozițiile legale incidente și, invocând caracterul neîntemeiat al

deciziei atacate, a susținut că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile

prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în ceea ce

privește condiția cazului bine justificat, recurenta-reclamantă susține că

aplicarea sancțiunii pecuniare dispuse de autoritatea intimată are un impact

negativ major asupra interesului public și provoacă o gravă perturbare în

activitatea proprie, devenind obligatorie reducerea bugetelor alocate altor

proiecte de investiții prognozate pentru anul 2012.

Sub aspectul

condiției referitoare la prevenirea unei pagube iminente, recurenta apreciază

că aplicarea unei sancțiuni pecuniare în sarcina sa îi creează un prejudiciu

material considerabil.

Prin răspunsul la

întâmpinarea formulată de instituția intimată, recurenta precizează faptul că,

ulterior formulării recursului, Curtea de Apel Oradea, prin sentința pronunțată

la data de 21 mai 2012 în dosarul nr. 656/35/2011, a dispus anularea în tot a

actelor administrative atacate și obligarea intimatei din prezenta cauză la

plata cheltuielilor de judecată.

instanței de recurs

Analizând cauza, prin

prisma motivelor și criticilor invocate de recurentă, Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare:

Obiectul cererii de

suspendare formulate în condițiile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, îl constituie Decizia nr. 35/2011 emisă de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, decizie prin care a fost

respinsă contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de

stabilire a corecțiilor financiare privind contractul de finanțare din 11

aprilie 2009.

Potrivit

dispozițiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ, în cazuri bine

justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în

condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată

poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului

administrativ unilateral.

Rezultă din textul de

lege mai sus invocat, că pentru a se putea dispune măsura suspendării, trebuie

întrunite cumulativ cele două condiții prevăzute explicit: cazul bine

justificat și respectiv, paguba iminentă.

În cauza dedusă

judecății, recurenta-reclamantă nu a făcut dovezi din care să rezulte

îndeplinirea acestor două condiții.

Astfel, motivele

invocate de recurentă cu privire la cazul bine justificat, vizează numai

aspecte legate de legalitatea notei de constatare cu privire la care a fost

respinsă contestația, aspecte care însă nu pot fi analizate în cadrul cererii

de suspendare care reprezintă o măsură provizorie, ci doar odată cu

soluționarea pe fond a cauzei.

Tot astfel, în

privința existenței unei pagube iminente, recurenta nu a produs nicio dovadă în

susținerea afirmațiilor făcute, având în vedere și cuprinsul Deciziei nr. 35/2011

a cărei suspendare se solicită (respingerea contestației) precum și Nota de

constatare.

În consecință, în

raport de cele mai sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.,

recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Satu Mare împotriva încheierii

din 20 februarie 2011 a Curții de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7174/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată la data de 27 decembrie 2011, reclamanta U.A.T. Județul Satu-Mare, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T., a so
ÎCCJ 2019-02-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 634/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016,
ÎCCJ 2013-01-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 12/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraș Negrești, județul Vaslui, a solicitat, în
ÎCCJ 2012-05-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2475/2012
tâmpinare, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a solicitat respingerea cererii de suspendare, apreciind că aceasta nu întrunește condițiile de admisibilitate instituite de art. 14 din Legea nr. 554/2004. 2.Hotărârea Curți
ÎCCJ 2015-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3683/2015
ții de serviciu legale și competența de reprezentare convențională. Recurenta-reclamantă, în continuarea susținerilor sale, a expus și motivele pentru care apreciază că acțiunea este întemeiată pe fond, apreciind că legislația națională nu
Sursă