ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 80/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Galați - Consiliul Județean Galați a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția de control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare anularea Deciziei nr. 29 din 22 noiembrie 2011 emisă de pârât și anularea Notei de constatare a neregulilor și stabilirea a corecțiilor financiare nr. CA-7432 din 6 octombrie 2011 emisă de MDRT, cu consecința exonerării sale de la plata corecțiilor financiare aplicate. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, Județul Galați - Consiliul Județean Galați, în calitate de autoritate contractantă a organizat în temeiul O.U.G.

nr. 34/2006 procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect "Reabilitare și modernizare DJ între municipiile Galați și Tecuci, sector KM 24+000 - Km 53+350", sens în care a fost publicat anunțul de participare din 9 septembrie 2009 la care a fost atașată documentația de atribuire.

Ulterior derulării acestei proceduri a fost încheiat cu ofertantul desemnat câștigător contractul de lucrări din 21 decembrie 2009. La data de 13 octombrie 2011, Consiliul Județean Galați a primit Nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitar, potrivit căreia i-a fost aplicată Consiliului Județean Galați o corecție financiară de 25%, reprezentând 13.005.226,57 lei din valoarea contractului de lucrări din 21 decembrie 2009, argumentată prin abaterea de la aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale. Reclamantul a susținut că nelegalitatea Notei de constatare derivă din faptul că în mod greșit situația de fapt descrisă în nota de constatare atacată a fost încadrată ca neregulă în temeiul O.U.G.

nr. 66/2011. Astfel, deși "neregulile" constatate privesc procedura de atribuire a contractului de lucrări indicat mai sus, organizată în septembrie 2009, prin Nota de constatare au fost constatate nereguli și s-au aplicat corecții în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, act în vigoare din 30 iunie 2011. Or, O.U.G. nr. 66/2011 nu era în vigoare când a fost organizată procedura de atribuire a contractului, dispozițiile constituționale cât și cele ale noului C. civ. instituind principiul neretroactivității. De asemenea, reclamantul a susținut că nici constatarea autorității de control cu privire la încălcare a art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu poate fi reținută. Potrivit art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție referitoare la capacitatea tehnică/profesională a ofertanților.

A precizat că natura și complexitatea lucrărilor de interes public și de importanță majoră pentru infrastructura Județului Galați, care fac obiectul contractului de achiziție publică, a reclamat o selectare riguroasă a ofertanților. Cerințele tehnice minimale impuse de autoritatea contractantă nu pot fi calificate discriminatorii ori disproporționate având în vedere natura și complexitatea contractului ce urmează a fi încheiat și având în vedere dispozițiile art. 9 din H.G. nr. 925/2006 care precizează ce se înțelege prin cerințe disproporționate. Dispozițiile art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 9125/2006, presupus a fi încălcat conform notei de constatare și care a stat la baza stabilirii corecției financiare se referă la dovada experienței similare, demonstrarea cifrei de afaceri, nivelul indicatorului financiar lichiditatea generală și solvabilitatea și nu are nicio legătură cu cerința din fișa de date a achiziției de la V.4.

"Capacitatea tehnică - Declarație privind utilaje, instalații, echipamente tehnice", care face referire strict la dotarea tehnică. Pârâtul MDRT a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 335 din 6 iulie 2012, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis contestația formulată de reclamantul Județul Galați - Consiliul Județean Galați, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare și, în consecință, a anulat Decizia nr. 29 din 22 noiembrie 2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; a anulat nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului -Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare și a exonerat pe contestatoare de la plata corecțiilor financiare aplicate (10.753.273,66 lei reprezentând 25% din valoarea contractului de lucrări din 21 decembrie 2009). Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în privința "neregulii" semnalate de pârâtă și contestată de reclamantă, este de observat că, potrivit conotației acordate "neregulii" prin art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.

nr. 66/2011, existența neregulii este condiționată de constatarea unei abateri de la legalitate, dar și de prejudicierea bugetului UE/a bugetelor donatorilor publici internaționali etc. În speță, curtea a apreciat că nu s-a dovedit îndeplinirea niciuneia din cele două condiții legale cumulative.

A reținut că, contrar celor alegate de pârâtă în sensul nemotivării criteriului referitor la amplasarea stației, reclamanta nu numai că a emis două note justificative la care pârâta nu s-a referit, ci a revenit, la cererea unora dintre ofertanți și a modificat cerințele inițiale, permițând ofertanților să prezinte dovada deținerii mai multor stații de asfalt cu o capacitate cumulată de 200 t/h, respectiv a mai multor stații de betoane cu o capacitate cumulată de minim 60 mc/h, împrejurare care, de asemenea, nu a fost avută în vedere de către pârâtă care a omis să se pronunțe și în privința faptului că nu s-a dovedit în cauză producerea vreunui prejudiciu, condiție sine qua non a constatării neregulii definite de O.U.G.

nr. 66/2011. Relevant este pentru inexistența pagubei și precizarea unui aspect important din expunerea de motive din preambulul O.U.G. nr. 66/2011 în care se specifică, printre altele că oportunitatea acestui act normativ derivă din necesitatea "finalizării cât mai urgente a procedurilor de constatare și recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecții financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii publici a prevederilor legale privind achizițiile publice, în scopul evitării blocajului implementării proiectelor de investiții, inclusiv a celor majore, finanțate prin instrumente structurale". Așadar, constatarea și sancționarea abaterilor de la lege vizează evitarea blocării implementării proiectelor de investiții.

În speță, nu numai că nu s-a blocat o astfel de procedură, ci s-a încercat găsirea unei formule procedurale optime pentru implementarea sigură a proiectului, așa încât, sancțiunea aplicată de pârâtă este una nelegală, abuzivă, superficială și superfluă și din perspectiva interpretării teleologice a O.U.G. nr. 66/2011. Recursul Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii cererii introductive, ca netemeinică și nelegală. În motivarea recursului, recurentul-pârât a susținut că hotărârea judecătorească este nelegală și netemeinică și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, a arătat că instanța de fond în mod eronat a reținut că fapta săvârșită de autoritatea contractantă în atribuirea contractului de achiziție publică nu întrunește elementele constitutive ale unei abateri. În speță, abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate constă în încălcarea de către autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările și completările ulterioare și art. 178 alin. (2) din O.U.G.

nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, în sensul impunerii în documentația de atribuire a contractului de lucrări din 21 decembrie 2009, de criterii de calificare și selecție restrictive referitoare la capacitatea tehnică și/sau profesională, respectiv deținerea unei stații de asfalt cu o capacitate de 200 t/h amplasată la o distanță de maxim 80 km de punctul median al lucrării și o stație de betoane cu o capacitate de 60 mc/h amplasată la maxim 50 km de punctul median al lucrării". Introducerea acestei limitări cu privire la dreptul operatorului economic care participă la procedură organizată pentru atribuirea unui contract de achiziție publică este discriminatorie, conducând la restrângerea nejustificată a sferei operatorilor economici care pot participa la procedura de atribuire și încalcă astfel prevederile art. 8 alin. (1) din H.G.

nr. 925/2006. Recurentul-pârât a susținut, de asemenea, că instanța de fond, deși a reținut că potrivit dispozițiilor legale în vigoare, autorității contractante i se interzice formularea unor criterii minime de participare la licitație care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire, totuși, în mod neîntemeiat, a înlăturat aplicarea dispozițiilor legale care reglementează aceste interdicții, prin aprecierea asupra faptului că autoritatea contractantă ar fi liberă a fixa criteriile minime de selecție, funcție de interesele sale de importanță. Nici afirmațiile instanței de fond referitoare la faptul că, în speță, nu s-a dovedit producerea vreunui prejudiciu nu sunt întemeiate, întrucât din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.

nr. 66/2011, teza finală, rezultă că prejudiciul constă printr-o sumă plătită necuvenit. Procedura derulată în fața instanței de recurs Atât prin concluziile scrise formulate, cât și verbal în fața instanței de control judiciar, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca fiind lipsit de interes. Considerentele și soluția instanței de recurs Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele în continuare arătate.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Galați - Consiliul Județean Galați a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția de control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare anularea Deciziei nr. 29 din 22 noiembrie 2011 și Notei de constatare a neregulilor și stabilirea a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emise de pârât, cu consecința exonerării sale de la plata corecțiilor financiare aplicate. Instanța de contencios administrativ învestită cu soluționarea acestei cereri, admițând acțiunea, a dispus anularea Deciziei nr. 29 din 22 noiembrie 2011 și a Notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emise de pârât și a exonerat reclamantul de la plata corecțiilor financiare aplicate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Public, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Ulterior, la termenul de judecată din 14 ianuarie 2014, intimatul-reclamant Județul Galați - Consiliul Județean Galați a depus la dosar adresa nr. 77599/2013 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene din care reiese stingerea debitului, urmare a admiterii cererii intimatului-reclamant formulată în temeiul prevederilor O.G. nr. 14/2013. Față de aspectele învederate, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect, în raport de faptul că sumele stabilite prin actele contestate în prezenta cauză au fost achitate de la bugetul de stat potrivit O.G.

nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile și va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului) împotriva Sentinței nr. 335 din 6 iulie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2014. Procesat de GGC - CL