ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 80/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 80/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Galați, secția a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul

Galați - Consiliul Județean Galați a solicitat în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția de control și

Verificare Utilizare Fonduri Comunitare anularea Deciziei nr. 29 din 22

noiembrie 2011 emisă de pârât și anularea Notei de constatare a neregulilor și

stabilirea a corecțiilor financiare nr. CA-7432 din 6 octombrie 2011 emisă de

MDRT, cu consecința exonerării sale de la plata corecțiilor financiare

aplicate.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, Județul Galați - Consiliul Județean

Galați, în calitate de autoritate contractantă a organizat în temeiul O.U.G.

nr. 34/2006 procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de

lucrări având ca obiect "Reabilitare și modernizare DJ între municipiile

Galați și Tecuci, sector KM 24+000 - Km 53+350", sens în care a fost

publicat anunțul de participare din 9 septembrie 2009 la care a fost atașată

documentația de atribuire.

Ulterior derulării

acestei proceduri a fost încheiat cu ofertantul desemnat câștigător contractul

de lucrări din 21 decembrie 2009.

La data de 13

octombrie 2011, Consiliul Județean Galați a primit Nota de constatare a

neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emisă de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare

Utilizare Fonduri Comunitar, potrivit căreia i-a fost aplicată Consiliului

Județean Galați o corecție financiară de 25%, reprezentând 13.005.226,57 lei

din valoarea contractului de lucrări din 21 decembrie 2009, argumentată prin

abaterea de la aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale.

Reclamantul a

susținut că nelegalitatea Notei de constatare derivă din faptul că în mod

greșit situația de fapt descrisă în nota de constatare atacată a fost încadrată

ca neregulă în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.

Astfel, deși

"neregulile" constatate privesc procedura de atribuire a contractului

de lucrări indicat mai sus, organizată în septembrie 2009, prin Nota de

constatare au fost constatate nereguli și s-au aplicat corecții în temeiul

O.U.G. nr. 66/2011, act în vigoare din 30 iunie 2011.

Or, O.U.G. nr.

66/2011 nu era în vigoare când a fost organizată procedura de atribuire a

contractului, dispozițiile constituționale cât și cele ale noului C. civ.

instituind principiul neretroactivității.

De asemenea,

reclamantul a susținut că nici constatarea autorității de control cu privire la

încălcare a art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu poate fi reținută.

Potrivit art. 176 din

O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii

de calificare și selecție referitoare la capacitatea tehnică/profesională a

ofertanților.

A precizat că natura

și complexitatea lucrărilor de interes public și de importanță majoră pentru

infrastructura Județului Galați, care fac obiectul contractului de achiziție

publică, a reclamat o selectare riguroasă a ofertanților.

Cerințele tehnice

minimale impuse de autoritatea contractantă nu pot fi calificate

discriminatorii ori disproporționate având în vedere natura și complexitatea

contractului ce urmează a fi încheiat și având în vedere dispozițiile art. 9

din H.G. nr. 925/2006 care precizează ce se înțelege prin cerințe

disproporționate.

Dispozițiile art. 8

alin. (1) din H.G. nr. 9125/2006, presupus a fi încălcat conform notei de

constatare și care a stat la baza stabilirii corecției financiare se referă la

dovada experienței similare, demonstrarea cifrei de afaceri, nivelul

indicatorului financiar lichiditatea generală și solvabilitatea și nu are nicio

legătură cu cerința din fișa de date a achiziției de la V.4. "Capacitatea

tehnică - Declarație privind utilaje, instalații, echipamente tehnice",

care face referire strict la dotarea tehnică.

Pârâtul MDRT a

formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca

neîntemeiată.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr. 335

din 6 iulie 2012, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal, a admis contestația formulată de reclamantul Județul Galați - Consiliul

Județean Galați, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale

și Turismului - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare și,

în consecință, a anulat Decizia nr. 29 din 22 noiembrie 2011 emisă de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; a anulat nota de constatare a

neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emisă de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului -Direcția Control și Verificare

Utilizare Fonduri Comunitare și a exonerat pe contestatoare de la plata

corecțiilor financiare aplicate (10.753.273,66 lei reprezentând 25% din

valoarea contractului de lucrări din 21 decembrie 2009).

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în privința

"neregulii" semnalate de pârâtă și contestată de reclamantă, este de

observat că, potrivit conotației acordate "neregulii" prin art. 2

alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, existența neregulii este condiționată

de constatarea unei abateri de la legalitate, dar și de prejudicierea bugetului

UE/a bugetelor donatorilor publici internaționali etc.

În speță, curtea a

apreciat că nu s-a dovedit îndeplinirea niciuneia din cele două condiții legale

cumulative.

A reținut că, contrar

celor alegate de pârâtă în sensul nemotivării criteriului referitor la

amplasarea stației, reclamanta nu numai că a emis două note justificative la

care pârâta nu s-a referit, ci a revenit, la cererea unora dintre ofertanți și

a modificat cerințele inițiale, permițând ofertanților să prezinte dovada

deținerii mai multor stații de asfalt cu o capacitate cumulată de 200 t/h,

respectiv a mai multor stații de betoane cu o capacitate cumulată de minim 60

mc/h, împrejurare care, de asemenea, nu a fost avută în vedere de către pârâtă

care a omis să se pronunțe și în privința faptului că nu s-a dovedit în cauză

producerea vreunui prejudiciu, condiție sine qua non a constatării neregulii

definite de O.U.G. nr. 66/2011.

Relevant este pentru

inexistența pagubei și precizarea unui aspect important din expunerea de motive

din preambulul O.U.G. nr. 66/2011 în care se specifică, printre altele că

oportunitatea acestui act normativ derivă din necesitatea "finalizării cât

mai urgente a procedurilor de constatare și recuperare de la debitori a sumelor

reprezentând corecții financiare stabilite, în conformitate cu prevederile

reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau

ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii

publici a prevederilor legale privind achizițiile publice, în scopul evitării

blocajului implementării proiectelor de investiții, inclusiv a celor majore,

finanțate prin instrumente structurale".

Așadar, constatarea

și sancționarea abaterilor de la lege vizează evitarea blocării implementării

proiectelor de investiții.

În speță, nu numai că

nu s-a blocat o astfel de procedură, ci s-a încercat găsirea unei formule

procedurale optime pentru implementarea sigură a proiectului, așa încât,

sancțiunea aplicată de pârâtă este una nelegală, abuzivă, superficială și

superfluă și din perspectiva interpretării teleologice a O.U.G. nr. 66/2011.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a

sentinței recurate, în sensul respingerii cererii introductive, ca netemeinică

și nelegală.

În motivarea

recursului, recurentul-pârât a susținut că hotărârea judecătorească este

nelegală și netemeinică și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

legii.

Astfel, a arătat că

instanța de fond în mod eronat a reținut că fapta săvârșită de autoritatea

contractantă în atribuirea contractului de achiziție publică nu întrunește

elementele constitutive ale unei abateri.

În speță, abaterea de

la legalitate, regularitate și conformitate constă în încălcarea de către

autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din H.G. nr.

925/2006, cu modificările și completările ulterioare și art. 178 alin. (2) din

O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, în sensul

impunerii în documentația de atribuire a contractului de lucrări din 21

decembrie 2009, de criterii de calificare și selecție restrictive referitoare

la capacitatea tehnică și/sau profesională, respectiv deținerea unei stații de

asfalt cu o capacitate de 200 t/h amplasată la o distanță de maxim 80 km de

punctul median al lucrării și o stație de betoane cu o capacitate de 60 mc/h

amplasată la maxim 50 km de punctul median al lucrării".

Introducerea acestei

limitări cu privire la dreptul operatorului economic care participă la

procedură organizată pentru atribuirea unui contract de achiziție publică este

discriminatorie, conducând la restrângerea nejustificată a sferei operatorilor

economici care pot participa la procedura de atribuire și încalcă astfel

prevederile art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006.

Recurentul-pârât a

susținut, de asemenea, că instanța de fond, deși a reținut că potrivit

dispozițiilor legale în vigoare, autorității contractante i se interzice

formularea unor criterii minime de participare la licitație care ar conduce la

restricționarea participării la procedura de atribuire, totuși, în mod

neîntemeiat, a înlăturat aplicarea dispozițiilor legale care reglementează

aceste interdicții, prin aprecierea asupra faptului că autoritatea contractantă

ar fi liberă a fixa criteriile minime de selecție, funcție de interesele sale

de importanță.

Nici afirmațiile

instanței de fond referitoare la faptul că, în speță, nu s-a dovedit producerea

vreunui prejudiciu nu sunt întemeiate, întrucât din dispozițiile art. 2 alin.

(1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, teza finală, rezultă că prejudiciul constă

printr-o sumă plătită necuvenit.

Procedura derulată în

fața instanței de recurs

Atât prin concluziile

scrise formulate, cât și verbal în fața instanței de control judiciar,

intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca fiind lipsit de

interes.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Examinând cauza și

sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de

recurs invocate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv

cele ale art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul

declarat, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge cererea de

chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele în

continuare arătate.

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția a contencios administrativ

și fiscal, reclamantul Județul Galați - Consiliul Județean Galați a solicitat

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului -

Direcția de control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare anularea

Deciziei nr. 29 din 22 noiembrie 2011 și Notei de constatare a neregulilor și

stabilirea a corecțiilor financiare din 6 octombrie 2011 emise de pârât, cu

consecința exonerării sale de la plata corecțiilor financiare aplicate.

Instanța de

contencios administrativ învestită cu soluționarea acestei cereri, admițând

acțiunea, a dispus anularea Deciziei nr. 29 din 22 noiembrie 2011 și a Notei de

constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 6 octombrie

2011 emise de pârât și a exonerat reclamantul de la plata corecțiilor

financiare aplicate.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Public, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Ulterior, la termenul

de judecată din 14 ianuarie 2014, intimatul-reclamant Județul Galați -

Consiliul Județean Galați a depus la dosar adresa nr. 77599/2013 emisă de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală

Programe Europene din care reiese stingerea debitului, urmare a admiterii

cererii intimatului-reclamant formulată în temeiul prevederilor O.G. nr.

14/2013.

Față de aspectele

învederate, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a rămas

fără obiect, în raport de faptul că sumele stabilite prin actele contestate în

prezenta cauză au fost achitate de la bugetul de stat potrivit O.G. nr. 14/2013

privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la

bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru

abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile și va modifica sentința atacată,

în sensul că va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (fost

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului) împotriva Sentinței nr. 335 din

6 iulie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal.

Modifică sentința

recurată, în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 ianuarie 2014.

Procesat

de GGC - CL