ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4988/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4988/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând
asupra contestației în anulare, din actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin
sentința nr. 325 din 27 ianuarie 2009 Tribunalul Comercial Mureș, s-a respins
excepția privind inadmisibilitatea acțiunii, formulată de pârâta SC P.L. SRL și
a fost admisă acțiunea reclamantei SC A. SRL formulată în contradictoriu cu
pârâtele SC P.L. SRL, prin lichidator judiciar SC R.M. SRL și SC I. SRL Târgu Mureș,
prin lichidator judiciar S.A.T. și a constatat nulitatea absolută a compensării
succesive tripartite din data de 31 octombrie 2003, efectuată prin ordinele de
compensare.
S-a
admis în parte și cererea reconvențională formulată de pârâta SC P.L. SRL și
s-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii actului de
compensare, fiind respins capătul de cerere privind obligarea părții
reconvenționale la restituirea către reclamanta reconvențională a sumei de
57.18,74 lei.
Împotriva
acestei sentințe a formulat apel pârâta SC P.L. SRL Târgu Mureș care a fost
soluționat de Curtea de Apel Târgu-Mureș prin decizia nr. 75/A din 09 noiembrie
2009, în complet de divergență, cu opinie parțial divergentă, în sensul
admiterii apelului, schimbării în parte a hotărârii și a respingerii acțiunii
principale cât și acelei reconvenționale.
Această
decizie a fost casată și cauza trimisă spre rejudecare în apel prin decizia nr.
3803 din 10 noiembrie 2010 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în
dosarul nr. 1152/1371/2007.
În
apel, după casare, prin decizia nr. 27/A din 18 aprilie 2011 Curtea de Apel
Târgu Mureș - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal s-a
admis apelul formulat de pârâta SC P.L. SRL prin lichidator judiciar R.M. I.S. SPRL
Târgu Mureș împotriva sentinței nr. 325 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de
Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr. 1152/1371/2007, pe care a schimbat-o
în parte, în sensul că a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC A.
SRL Târgu Mureș împotriva pârâtei SC P.L. SRL prin lichidator judiciar, ca
nefondată și a fost respinsă acțiunea formulată de aceeași reclamantă împotriva
pârâtei SC I. SRL pentru lipsa capacității civile.
Prin
aceeași decizie a fost respinsă și cererea reconvențională formulată de SC P.L.
SRL prin lichidator judiciar, cu menținerea dispoziției cu privire la
soluționarea excepției inadmisibilității acțiunii.
Împotriva
acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta SC A. SRL Târgu Mureș,
criticând-o pentru nelegalitate.
Prin
decizia nr. 324 din 31 ianuarie 2012, pronunțată de înalta Curte de Casație și
Justiție - secția a Il-a civilă, în dosarul nr. 1152/1371/2007* a fost anulat
ca insuficient timbrat recursul reclamantei cu motivarea că recurenta nu a
depus taxa judiciară de timbru în sumă de 6 lei, iar copia xerox depusă la
dosarul de recurs (filele 22, 25 verso) nu cuprinde certificarea cerută de
normele metodologice de punere în aplicare a legii privind taxele judiciare de
timbru și nu conține nici contul în care s-a făcut plata; în aceste condiții,
instanța supremă a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr.
146/1997 republicată. Având în vedere dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,
recurenta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4500
lei cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă SC P.L. SRL Târgu Mureș prin
lichidator R.M. I.S. SPRL Târgu Mureș.
Împotriva
acestei din urmă decizii contestatoarea SC A.A. SRL Târgu - Mureș a formulat
contestație în a anulare, în susținerea căreia, arată că taxa judiciară
datorată în recurs a fost achitată încă de la 19 ianuarie 2012, iar dovada de
îndeplinire a obligației legale de timbrare se afla depusă la dosar la data de
30 ianuarie 2012.
Prin
urmare, contestatoarea solicită admiterea contestației în anulare în temeiul art.
318 C. proc. civ., întrucât instanța de recurs nu a observat ordinul de plată a
taxei judiciare de timbru, în sumă de 6 lei, „greșeală de fapt
involuntară" săvârșită în recurs.
În afara acestui aspect, în opinia contestatoarei, instanța
de recurs a comis o „ greșeală involuntară" când a respins cererea de
amânare a judecării cauzei pentru imposibilitatea prezentării avocatului ales
din motive medicale și justificată cu actul medical anexat.
Contestația
în anulare este fondată potrivit următoarelor considerente :
Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. (1) teza I
C. proc. civ. :"hotărârile instanțelor
de recurs, mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este
rezultatul unei
greșeli materiale„.
Acest text de lege are în
vedere greșeli materiale cu caracter procedural care
au dus la pronunțarea unei soluții eronate,
greșelile instanței de recurs, care deschid
calea contestației în
anulare, fiind greșeli de fapt, și nu greșeli de judecată, de apreciere a
probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Contestația în anulare
este întemeiată atunci când recursul a fost anulat ca
netimbrat, deși recurentul achitase taxa judiciară
de timbru și depusese dovada la
registratura
instanței, însă această dovadă nu s-a aflat la dosar în ziua judecării
pricinii,
din motive neimputabile recurentei.
În cauză, soluția de
anulare a recursului ca insuficient timbrat este greșită și
justifică
admiterea contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318
C. proc. civ., în condițiile în care recurenta -
contestatoarea din prezenta cauză - a plătit
taxa judiciară de timbru datorată în recurs, anterior termenului de
judecată stabilit
pentru
soluționarea recursului. Că este așa rezultă din cererea formulată la data de
31 ianuarie 2012 și depusă de avocatul ales al contestatoarei - recurente,
aflată la
fila 26 dosar recurs, la
care era anexat originalul taxei judiciare de timbru, respectiv
ordinul
de plată din 19 ianuarie 2012 achitat în cuantumul comunicat de instanța de
recurs.
Prin urmare, anularea
recursului ca insuficient timbrat constituie rezultatul
unei erori materiale, în situația în care
originalul dovezii achitării taxei judiciare de timbru fusese depus, prin
registratura instanței, pentru termenul de judecată din 31
ianuarie 2012, de contestatoarea recurentă cu o zi
înainte de judecata recursului,
respectiv la 30 ianuarie 2012.
Împrejurarea că dovada achitării taxei judiciare
de timbru nu era depusă la
dosar,
deși acesta a fost expediat și înregistrat la registratura generală a instanței
supreme din 30 ianuarie 2012, aflat la fila 26 dosar recurs, nu-i poate fi
imputată contestatoarei, ci este o greșeală
materială în sensul textului de lege evocat.
În consecință, înalta Curte urmează să admită
contestația în anulare formulată
de
contestatoarea SC A.A. SRL Târgu - Mureș împotriva deciziei nr.
324 din
31 ianuarie 2012, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția a
II-a civilă, în dosarul nr. 1152/1371/2007*, pe care o anulează și fixează
termen pentru soluționarea recursului la data de 21 februarie 2012, cu citarea
părților.
Referitor
la critica contestatoarei de respingere a cererii de amânare a
avocatului ales pentru soluționarea recursului,
înalta Curte amintește că amânările
sunt
încuviințate pentru motive temeinice, acestea din urmă fiind lăsate la
aprecierea
judecătorului, tocmai
pentru a evita tergiversarea judecării cauzelor, mai ales că
judecata recursurilor la instanța supremă au
stabilite termene de judecată rezonabile și pertinente, de așa manieră încât
părțile să-și asigure apărarea. Această poziție a
instanței este
fundamentată pe cerința soluționării cu celeritate a cauzelor și a principiului
prezumării bunei credințe a părților la momentul sesizării instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
contestația în anulare formulată de contestatoarea SC A.A. SRL Târgu Mureș,
împotriva deciziei nr. 324 din 31 ianuarie 2012, pronunțată de înalta Curte de
Casație și Justiție - secția a II-a civilă, pe care o anulează și fixează
termen pentru judecarea recursului la data de 21 februarie 2013, cu citarea
părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2012