ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1849/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 62/C din 5 februarie 2010, a fost admisă în parte acțiunea reclamanților G.L.M., T.A., S.G., M.S., C.S., H.M., V.I., V.E., A.E. și S.L., împotriva pârâtei I.M.S.C.M. gr. I. și, în consecință: au fost anulate hotărârile A.G.E. și A.G.O. din 18 august 2009 ale membrilor cooperatori ai societății pârâte; a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la depunerea hotărârilor societare criticate la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Mureș; a fost obligată pârâta să restituie reclamanților spezele avansate și dovedite în beneficiul procedurii judiciare speciale obiect al prezentei cauze, în cuantum total de 1.039,30 lei noi.

În considerentele hotărârii, judecătorul sindic, analizând în detaliu, punctual, fiecare capăt de cerere formulat de reclamanți, a apreciat ca fiind întemeiate criticile prin care aceștia enunțau neregularități grave privind îndeplinirea procedurii de convocare și constatând nulitatea absolută a acestora, a dat eficiență principiului de drept "resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis" și admițând acțiunea, a constatat nulitatea absolută a actelor societare subsecvente, respectiv a hotărârii criticate de reclamanți. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta I.M.S.C.M. Tg. Mureș, solicitând schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților, întrucât hotărârea este rezultatul interpretării eronate a actului juridic dedus judecății și al schimbării înțelesului vădit neîndoielnic al acestuia, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

În cuprinsul cererii de apel pârâta a arătat că au fost respectate dispozițiile prevăzute în statutul societății privitoare la dreptul de vot al membrilor, proporțional cu părțile sociale deținute, fiind aplicabile dispozițiile prevăzute în statut, în considerarea faptului că Asociația cooperatistă a fost constituită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2005. Cu privire convocarea membrilor cooperatori pentru data de 18 august 2009, a susținut că s-a realizat conform dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 1/2005, o parte din membrii cooperatori fiind convocați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, alții semnând personal convocatorul, care a fost și publicat în cotidianul local C.L.

din 1 august 2009. A arătat de asemenea, că reclamanții nu au fost convocați pentru adunarea generală din 18 august 2009, întrucât au fost excluși din societate prin hotărârea A.G.O. a membrilor cooperatori din data de 29 februarie 2008, iar contestația formulată de reclamanți împotriva acestei hotărâri a fost soluționată irevocabil abia la data de 2 noiembrie 2009. În privința cooperatorilor B.R., C.A., A.M., K.A. și K.M., a arătat că au semnat convocatorul și că au fost reprezentați în cadrul A.G.O.E. din 18 august 2009 în baza procurilor speciale pe care le-au dat.

În privința conținutului convocatorului, pârâta a susținut că, în cadrul adunării generale ordinare și extraordinare, s-a suspus la vot și modificarea statutului societății prin majorarea numărului membrilor din consiliul de administrație dar și reducerea capitalului social, aceste puncte de pe ordinea de zi fiind cuprinse la pct. 6 din convocator, la „diverse". În legătură cu cvorumul necesar adoptării hotărârilor în adunările generale ordinare și extraordinare, I.M.S.C.M. Tg. Mureș a precizat că hotărârea instanței de fond este contradictorie și se impune desființarea sa, întrucât, deși a consemnat în considerente că fost îndeplinită condiția de cvorum, prevăzută în statut, prin prezența celor 116 de membrii cooperatori, a reținut ca motiv de anulare a hotărârii lipsa cvorumului statutar.

Prin Decizia nr. 70/A din 15 noiembrie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins apelul pârâtei ca nefondat. Pentru a pronunța această soluție, instanța de control a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (4) din Legea nr. 1/2005, adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor cooperatori și că, pentru a fi legal convocată, înștiințarea membrilor cooperatori se face fie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin semnarea convocatorului de fiecare dintre membrii cooperatori, urmată de publicarea acestuia cu 15 zile înainte de data stabilită pentru întrunirea adunării generale, într-un ziar local de largă răspândire, din localitatea unde-și are sediul societatea.

Raportându-se la textul legal citat, a apreciat că legiuitorul a prevăzut două modalități alternative de convocare și că, executivul cooperativei pârâte nu a ales niciuna dintre aceste variante, făcând o combinație între cele două proceduri, o parte dintre membrii au fost convocați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ceilalți semnând personal convocatorul, combinația între cele două variante de convocare, contravenind celor prevăzute de lege și statut. Instanța de control a reținut că modalitatea de convocare aleasă de pârâtă nu permite verificarea în concret a încunoștințării tuturor membrilor cooperatori asupra conținutului convocatorului și că, din probele administrate în cauză, nu s-a putut demonstra că au fost convocați toți membrii cooperatori, nefiind depusă nicio dovadă privind convocarea reclamanților: B.R., C.A., C.M., K.A., K.M.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și legală soluția primei instanțe în considerarea următoarelor: Prin hotărârea apelată s-a dispus anularea Hotărârilor A.G.O. și A.G.O.E. a membrilor cooperatori ai societății pârâte din 18 august 2009, pentru nerespectarea prevederilor legale, în ceea ce privește convocarea, reținându-se că executivul societății a ales o modalitate de convocare neprevăzută nici în actul normativ și nici în statutul societății, respectiv prin scrisoare recomandată și prin semnarea de primire a convocatorului, în al cărui conținut nu a fost cuprins textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, fiind încălcate prevederile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005.

Prima instanță avut în vedere, la pronunțarea soluției de anulare a Hotărârilor A.G.O. și A.G.O.E., omisiunea executivului societății pârâte de a stabili care sunt propunerile a căror adoptare cade în competența adunării generale ordinare și care sunt cele ce revin în competența adunării generale extraordinare, întrucât, atât actul normativ menționat anterior, cât și actul constitutiv al societății prevăd condiții de cvorum diferite pentru adoptarea hotărârilor în cadrul celor două categorii de adunări - ordinare și extraordinare - astfel încât, omisiunea respectivă este de natură să împiedice posibilitatea verificării cvorumului în cele două tipuri de adunări generale.

Procesul verbal încheiat cu ocazia adunării generale nu permite identificarea în mod distinct a membrilor cooperatori prezenți personal și a celor reprezentați, situație de natură să afecteze posibilitatea concretă de verificare a întrunirii atât a cvorumului statutar, cât și a verificării majorității prevăzute de lege pentru validarea hotărârilor. Referitor la modalitatea de vot, instanța de fond a reținut că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 1/2005, societatea pârâtă și-a modificat actul constitutiv inițial pentru a-l pune în acord cu actul normativ, optând, la acel moment, pentru organizarea în societate cooperativă de gradul I. Pentru această varietate de societate cooperativă, legiuitorul a prevăzut doar votul unic pentru fiecare din membrii ei cooperatori și numai în cadrul societăților cooperative de gradul II, s-a recunoscut posibilitatea votului proporțional alături de posibilitatea votului unic pentru fiecare din membrii ei cooperatori.

Astfel, prin raportare la cele mai sus expuse, prima instanță a constatat că votul proporțional prevăzut în statutul societății pârâte și menținut prin actul constitutiv al acesteia, contravine dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 1/2005. Prima instanță a reținut în mod corect și lipsa din convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005, când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie să cuprindă textul integral al propunerii. Prin hotărârea A.G.O. s-a modificat numărul membrilor consiliului de administrație și s-a hotărât reducerea capitalului social, iar propunerile de modificare nu au fost menționate în cuprinsul convocatorului.

În privința modalității de vot aleasă de executivul pârâtei, cea a votului proporțional cu acțiunile fiecărui cooperator, instanța de control a reținut că aceasta excede cadrului legal, în condițiile în care, societatea cooperativă a optat pentru forma de organizare în societate cooperativă de gradul I, pentru care legiuitorul a prevăzut votul unic pentru fiecare dintre membrii cooperatori. Totodată, referitor la cvorumul necesar adoptării hotărârii, a reținut că nu au fost respectate prevederile legale, atâta timp cât din cuprinsul procesului verbal nu a putut fi stabilit numărul membrilor cooperatori prezenți personal la adunarea generală și numărul celor cei reprezentați prin mandatar. Împotriva Deciziei nr. 70/A din 15 noiembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta I.M.S.C.M.

Tg. Mureș, susținând că este rezultatul interpretării eronate a actului juridic dedus judecății și schimbării înțelesului vădit neîndoielnic al acestuia, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii atacate. Întrucât pârâta nu și-a subsumat expres, criticile formulate motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., limitându-se să afirme că prin hotărârea atacată a fost schimbat înțelesul vădit și neîndoielnic al actului dedus judecății și că a fost dată cu aplicarea greșită a legii, Înalta Curte constată că din dezvoltarea criticilor pârâtei nu se poate reține motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., argument pentru care va analiza recursul exclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 din același cod mai sus menționat.

Referitor la înlăturarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 8, Înalta Curte reține că din analiza deciziei atacate, nu rezultă că instanța de apel ar fi schimbat natura juridică a actului dedus judecății, ci dimpotrivă, că instanța de control a făcut o analiză corectă și judicioasă a cauzei, pronunțându-se în limitele învestirii. Astfel, actul juridic dedus judecății îl constituie Hotărârea A.G.O.E. din data de 18 august 2009 a membrilor cooperatori ai pârâtei I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureș, instanța de control pronunțându-se asupra acestui act juridic fără a-i denatura înțelesul. Restul criticilor formulate de recurenta-pârâtă, sunt apreciate de Înalta Curte ca putând fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și vor fi analizate din această perspectivă. I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureș a susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu interpretarea greșită a art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației prin aceea că a reținut că textul legal prevede două proceduri alternative de convocare a adunării generale și că pârâta realizând o combinație între cele două a încălcat norma legală menționată.

Înalta Curte apreciază critica mai sus expusă ca nefondată și reține că instanța de control a făcut o corectă interpretare a normei legale incidente în speță, în considerarea următoarelor: Art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005 prevede: "Convocarea se face fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator și publicarea cu cel puțin 15 zile înainte de data adunării generale în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății cooperative sau din cea mai apropiată localitate." Interpretând norma legală precitată, prin metoda gramaticală și prin metoda logică, Înalta Curte reține că, folosirea de către legiuitor a conjuncției coordonatoare "fie", între cele două variante de convocare propuse, exclude posibilitatea folosirii cumulative a acestora, impunând alegerea uneia dintre cele două.

Astfel, pârâta avea drept de opțiune între varianta convocării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, finalitatea fiind aceea de informare distinctă a fiecăruia dintre membrii cooperatori și asigurarea unei dovezi individuale a transmiterii convocării, prin confirmarea de primire și varianta convocării prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator și publicarea cu cel puțin 15 zile înainte de data adunării generale în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății cooperative sau din cea mai apropiată localitate, finalitatea fiind aceea de aducere la cunoștința membrilor cooperatori prin publicitate a elementelor de organizare a adunării generale, care să vină ulterior obținerii acestei informații și să semneze personal convocatorul, întrucât este greu de presupus că, în lipsa publicității ar putea exista posibilitatea strângerii semnăturilor membrilor cooperatori.

În considerarea celor expuse, critica privind greșita interpretare în speță a textului legal, urmează a fi înlăturată. În cadrul aceluiași motiv de recurs, pârâta I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureș a invocat greșita aplicare a dispozițiilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005, care prevăd:" când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor." În raport de precitatul text legal, pârâta a susținut că acesta nu era incident în cauză, arătând că nu era aplicabil unei convocări a adunării generale ce avea pe ordinea de zi modificarea numărului membrilor consiliului executiv și reducerea capitalului social, acestea neconstituind modificare a actului constitutiv, fiind propuneri ad-hoc, făcute în adunarea generală, la punctul "diverse" al ordinii de zi, fapt pentru care nu se poate reține culpa organizatorilor.

Înalta Curte apreciază că și această critică este nefondată și o va înlătura în raport de prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) și lit. i) din Legea nr. 1/2005, potrivit cărora actul constitutiv al societății cooperative trebuie să cuprindă mențiuni referitoare la capitalul social și la administratorii societății și de art. 94 alin. (1) și (2) lit. e) din același act normativ, care dispune că adunarea generală este organul de conducere al asociației compus din totalitatea membrilor, care are atribuții în modificarea actului constitutiv și statutului societății.

În considerarea normelor legale menționate, din care rezultă că hotărârea privind modificarea membrilor consiliului executiv și a capitalului social al cooperativei constituie act modificator al actului constitutiv al societății, Înalta Curte reține că în speță sunt incidente prevederile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005 și că societatea pârâtă avea obligația ca în convocator să menționeze textul integral al propunerilor vizând modificarea actelor constitutive, iar în situația unor propuneri ad-hoc în acest sens, trebuiau consemnate în procesul verbal de ședință și convocată o nouă adunare cu respectarea prevederilor legale menționate.

Înalta Curte va înlătura și critica asupra interpretării eronate de către instanța de apel a dispozițiilor art. 122 din aceeași lege mai sus amintită, pârâta susținând că norma legală nu distinge între votul nominal și votul proporțional funcție de tipul de cooperativă, respectiv de gradul I și de gradul II, în considerarea prevederilor art. 37 din același act normativ. Astfel, cum art. 122 prevede că:" în cazul societăților cooperative pe acțiuni, înființate până la data de 31 decembrie 2003, dacă prin statut este prevăzut votul proporțional cu numărul de acțiuni, acesta poate fi menținut în limitele prevăzute de prezenta lege", iar art. 37 prevede că: " în societatea cooperativă de gradul 1 fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numărul părților sociale pe care le deține", rezultă că votul proporțional în cazul cooperativelor de gradul I depășește limitele prevăzute de Legea nr. 1/2005.

În considerarea celor arătate, Înalta Curte va respingea și acest motiv de recurs. În ceea ce privește restul criticilor formulate de pârâta I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureș, privind reținerea eronată de către instanța de apel că nu s-a făcut distincția între propunerile ce cad în competența adunării generale ordinare și cele ce revin adunării generale extraordinare, precum și critica asupra consemnării eronate privind neconvocarea membrilor cooperatori B.R., C.A., C.M., K.A. și K.M. la adunarea generală din 18 august 2009, în realitate acestea semnând convocatorul prin mandatar conform procurilor speciale acordate, Înalta Curte le va respinge, apreciind că vizează aspecte de probatoriu, de natură să stabilească situația de fapt în cauză, iar instanța de recurs este ținută a cenzura exclusiv elementele de nelegalitate a hotărârii atacate.

Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta I.M.S.C.M. Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta I.M.S.C.M. Târgu Mureș împotriva Deciziei nr. 70/A din 15 noiembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2011.