ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1442/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 750/33/2010 la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.C.G.

a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, Consiliul Județean Cluj, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap , solicitând : - anularea în parte a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3 din 4 ianuarie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe lângă Consiliul Județean Cluj precum - obligarea Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți de pe lângă Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap la emiterea deciziei în baza căreia reclamantul să beneficieze de asistent personal - obligarea pârâtele la plata sumei de 5.000 lei daune morale pentru suferințele provocate La plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 263/2010 Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj a admis excepția lipsei de obiect pentru capătul de cerere privind anularea certificatului de încadrare în grad de handicap și obligarea la emiterea deciziei în baza căreia să beneficieze reclamantul de asistent personal,a respins acțiunea formulată de reclamantul M.C.G. fiind obligate pârâtele la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei. S-a arătat prin considerentele sentinței mai sus-menționate că, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. III din 4 ianuarie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap de pe lângă Consiliul Județean Cluj, reclamantul M.C.G.

a fost încadrat în gradul de handicap grav cod handicap I fără să i se acorde dreptul la asistent personal, certificatul fiind nerevizuibil. Anterior,acestui certificat reclamantul a beneficiat, în baza aceleiași încadrări, și de asistent personal, astfel că, în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea certificatului de încadrare III din 4 ianuarie 2010 astfel că cererea reclamantului de obligare la emiterea unei decizii în baza căruia să beneficieze de asistent personal, este lipsit de obiect.

În ceea ce privește obligarea pârâtelor la plata sumei de 5.000 lei daune morale pentru suferințele provocate instanța de fond a apreciat că prin soluționarea contestației administrative favorabile, reclamantului i s-a recunoscut dreptul de a beneficia de asistent personal și cu toate că certificatul de încadrare emis la nivel local era nerevizuibil, acesta nu era definitiv ca urmare a neepuizării căii administrative de atac, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 C. civ. În ceea ce privește obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, instanța a constat că doar după introducerea acțiunii, contestația administrativă a fost soluționată favorabil, astfel devin aplicabile dispozițiile art. 274 C. proc.

civ. Împotriva sentinței civile nr. 263 din data de 17 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs în termen legal reclamantul M.C.G. și pârâții Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Consiliul Județean Cluj, prin care s-a solicitat, de către reclamant, admiterea căii extraordinare de atac și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ așa cum a fost formulată, de către pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Consiliul Județean Cluj, admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii cererii reclamantului de obligare la plata sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamantul M.C.G. a învederat, prin motivele de recurs, că în mod eronat prima instanță a respins cererea de obligare la plata daunelor morale. A precizat reclamantul că prin certificatul nr. 3 din data de 4 ianuarie 2010 emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe lângă Consiliul Județean Cluj nu i s-a mai acordat dreptul la un asistent personal, în condițiile în care acest certificat nu mai era revizuibil, fiind dat pe termen nelimitat. Drept urmare, reclamantul a fost obligat să inițieze acest demers juridic deoarece hotărârea inițială era nerevizuibilă, din proprie inițiativă organele de stat nu ar fi modificat-o, în aceste condiții ea rămânând definitivă. Datorită acestui fapt, recurentul reclamant a arătat că atât el cât și familia sa au fost supuși unui puternic stres emoțional, iar riscul de a rămâne întreaga viață fără ajutorul și sprijinul acordat de către un asistent personal a copleșit.

Chiar dacă ulterior, dar numai după promovarea acțiunii, prin decizia nr. 4551 din data de 12 mai 2010 comunicată la data de 27 mai 2010 Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a revenit asupra hotărârii anterioare acordând reclamantului dreptul de a beneficia de asistent personal, trauma psihică suferită de reclamant și de familia sa a rămas și nu a fost reparată, iar culpa pârâtelor există chiar și datorită îndeplinirii cu tardivitate a obligațiilor ce le revenea. Recurentul a mai relevat că i s-a creat un sentiment de nesiguranță și teamă cu privire la situația sa viitoare, precum și un profund sentiment de nedreptate datorat faptului că autoritățile publice i-au creat o stare de discriminare raportat la persoane aflate într-o situație medicală similară.

Pârâții Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Consiliul Județean Cluj au arătat, prin motivele de recurs, că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 274 C. proc. civ., pe considerentul că actul administrativ emis de Comisia Superioară a fost emis ulterior momentului în care intimatul reclamant a introdus acțiunea în contencios administrativ. Pretențiile reclamantului au fost onorate la data de 12 mai 2010, anterior primei zile de înfățișare la judecata fondului, ceea ce atrage exonerarea pârâtei de la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum prevede art. 275 C. proc. civ. Unicul impediment legal prevăzut de art. 275 C. proc. civ. teza a II-a care ar fi pus pârâtele în situația de a achita cheltuielile de judecată este reprezentat de punerea acestora în întârziere anterior momentului chemării în judecată.

Ori, observând că nu există o notificare a intimatului reclamant prin executor judecătoresc care să pună pârâtele în întârziere, rezultă neîndoielnic că prevederile art. 275 C. proc. civ. sunt aplicabile în litigiu. Recursul reclamantului M.C.G. este nefondat și va fi respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. , pentru considerentele ce urmează. În mod corect, prin sentința atacată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului de acordare a daunelor morale solicitate prin acțiune, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 C. civ. Daunele morale sunt, principial, consecințe de natură nepatrimonială cauzate unei persoane prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale dacă fapta ilicită s-a produs în afara unui cadru contractual.

Se reține, în litigiu, că nu s-a făcut proba întrunirii cumulative a condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, atâta vreme cât contestația administrativă formulată de reclamant împotriva certificatului emis de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap de pe lângă Consiliul Județean Cluj prin care recurentul a fost încadrat în gradul de handicap grav cu deficiență funcțională gravă tară asistent personal, în condițiile art. 13 alin. (4) din O.G. nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, a fost admisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Națională pentru Persoanele cu Handicap pentru Adulți prin Decizia nr. 4551 din 12 mai 2010, dispunându-se încadrarea reclamantului în gradul de handicap grav cu deficiență personală gravă putând beneficia de asistent personal.

Rezultă, din interpretarea prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, că acordarea daunelor morale este condiționată de existența unui act administrativ prin care persoana reclamantă să fi fost vătămată într-un drept ori într-un interes legitim. În cauză, caracterul de act administrativ, în accepțiunea conferită de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, îl prezintă Decizia nr. 4551 din 12 mai 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, întrucât acest act putea forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, astfel cum prevedea expres art. 13 alin. (5) din O.G.

nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, cu modificările și completările ulterioare. Or, acest act administrativ nu vatămă drepturile și interesele legitime ale recurentului, ci dimpotrivă recunoaște și consacră dreptul acestuia la încadrarea in gradul de handicap grav cu beneficiul unui asistent personal, astfel că reclamantul nu era îndreptățit la obținerea de daune morale. Cât privește recursurile formulate de pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Consiliul Județean Cluj, se reține că acestea sunt fondate astfel că vor fi admise, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și art. 312 alin. (1) - (3) C. proc.

civ., cu consecința modificării în parte a sentinței recurate în sensul înlăturării obligației pârâtelor la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de judecată, precum și a menținerii celorlalte dispoziții din hotărârea atacată, întrucât prima instanță a făcut în cauză o greșită aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ. Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Cu toate acestea, în condițiile art. 275 din același act normativ, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Se constată, din actele și lucrările dosarului instanței de fond, că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 4 mai 2010, că primul termen de judecată a fost fixat pentru data de 10 iunie 2010 și că Decizia nr. 4551 a fost emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți la data de 12 mai 2010, anterior primei zile de înfățișare.

De aceea, față de aceste împrejurări - cum pretențiile reclamantului referitoare la anularea în parte a certificatului de handicap nr. 3 din 4 ianuarie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe lângă Consiliul Județean Cluj și la obligarea Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap au primit o rezolvare favorabilă până la primul termen de judecată și cum nu a existat, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, o punere în întârziere, în condițiile legii, a pârâtelor - soluția primei instanțe trebuia să fie, pe temeiul dispozițiilor art. 275 C. proc. civ. , aceea de respingere a cererii accesorii a reclamantului de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul M.C.G. împotriva sentinței nr. 263/2010 din 17 iunie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și pârâtul Consiliul Județean Cluj împotriva aceleiași sentințe. Modifică în parte sentința atacată în sensul că înlătură dispozițiile de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi10 martie 2011.