ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 988/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 988/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

21 iulie 2011, reclamanta ANRMAP în contradictoriu cu Municipiul P. și SC

"A.L.D.P." SA Iași a solicitat să se constate nulitatea absolută a

Contractului de lucrări suplimentare nr. 20664 din 26 octombrie 2009, având ca

obiect „îmbrăcăminți bituminoase - Proiectare și execuție str. I.C., str. 13 D.

și str. G.E.”.

Prin sentința civilă

nr. 5257 din 21 septembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de ANRMAP,

reținând următoarele:

În fapt, la data de

26 octombrie 2009, între pârâții Municipiul P. și SC Antrepriza de Lucrări de

Drumuri și Poduri SA Iași s-a încheiat contractul nr. 20664 având ca obiect

lucrări suplimentare de execuție la obiectivul „Îmbrăcăminți bituminoase -

Proiectare și execuție str. I.C., str. 13 D. și str. G.E.", obiect al

contractul inițial de lucrări nr. 11557 încheiat între aceleași părți la data

de 20 august 2007, contractul suplimentar vizând amenajare intersecții str.

I.C. cu str. L., str. I.C. cu str. I., amenajare parcare stație de autobuz str.

I.C. și amenajare intersecții str. G.E. cu str. C. Contractul de lucrări

suplimentare a fost încheiat prin aplicarea procedurii de negociere fără

publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 122 lit. i)

din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin nota

justificativă încheiată de Primăria Municipiului P. reținându-se că raportat la

dispozițiile O.G. nr. 43/1997 republicată privind regimul drumurilor execuția

lucrărilor suplimentare nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic,

separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru

autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt

strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia. S-a mai reținut că valoarea

estimată pentru execuția lucrărilor suplimentare nu depășește 50% din valoarea

contractului inițial, astfel că atribuirea contractului se poate face prin

procedura prevăzută de art. 122 lit. i) din O.G. nr. 34/2006, respectiv

negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

În drept, s-a

constatat, pe baza dispozițiilor art. 8 lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 că

Primăria Municipiului P. este autoritate contractantă, în sensul art. 8 lit. a)

din O.U.G. nr. 34/2006, având deci obligația respectării prevederilor legale

referitoare la achizițiile publice atunci când încheie contracte de achiziții

publice.

Potrivit art. 18 din

O.U.G. nr. 34/2006 procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică

sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea

cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, negociere fără publicarea

prealabilă a unui anunț de participare, cererea de oferte.

Conform art. 20 din

O.U.G. nr. 34/2006 alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a

atribui contractul de achiziție publică prin aplicarea procedurilor de licitație

deschisă sau licitație restrânsă. (2) Prin excepție de la prevederile alin.

(1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri

prevăzute la art. 18 alin. (1), după caz, numai în circumstanțele specifice

prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1), art. 122 sau art. 124.

Potrivit art. 122

lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a

aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de

participare în următoarele cazuri: atunci când este necesară achiziționarea

unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în

contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au

devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se

respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- atribuirea să fie

făcută contractului inițial;

- lucrările sau

serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și

economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente

majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul

inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a

contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi

încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu

depășesc 50% din valoarea contractului inițial.

Cu privire la

îndeplinirea celor trei condiții ce trebuiesc respectate cumulativ pentru ca

autoritatea contractantă să poată considera că se găsește într-una din

situațiile de excepție prevăzute de art. 20; în care atribuirea contractului de

achiziție publică se poate face prin aplicarea celorlalte proceduri decât

licitația deschisă sau licitația restrânsă, Curtea a constatat că cerința

prevăzută de art. 122 lit. i) - în forma în vigoare la data încheierii

contractului a cărui nulitate se solicită a fi constatată - referitoare la

valoarea contractului, cerință prevăzută pentru situația în care este permisă

autorității atribuirea contractului fără publicarea prealabilă a unui anunț de

participare, este îndeplinită. Astfel, valoarea contractului de lucrări

suplimentare nu depășește 50% din valoarea contractului inițial.

Referitor la condiția

cu privire la care reclamanta susține că nu a fost îndeplinită, aspect de

natură a atrage în opinia sa nulitatea contractului de achiziție publică, anume

ca lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să aibă o astfel de natură

încât să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de

contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea

contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare

în vederea îndeplinirii acestuia, instanța a reținut că susținerile reclamantei

sunt întemeiate.

Astfel, Nota

justificativă privind aprobarea procedurii de achiziție publică întocmită de

Primăria Municipiului P. Compartimentul Achiziții Publice (act nedatat și fără

nr. de înregistrare) este fără vreo relevanță juridică sub aspectul vizat în

cauză, câtă vreme în conținutul său numai se expun dispoziții ale O.G. nr.

43/1997 privind regimul drumurilor (de ex. art. 2 alin. (3) potrivit cu care

fac parte integrantă din drum .. locurile de parcare, oprire și staționare.) și

se motivează alegerea procedurii de atribuirea a contractului de achiziție

publică având ca obiect amenajarea unor intersecții și parcării aferente unei

stații de autobuz prin redarea integral a textului de lege ce justifică o

astfel de procedură, respectiv execuția lucrărilor nu poate fi, din punct de

vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor

inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de

contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia, fără

nici o altă referință concretă de natură tehnică la inconvenientele menționate

ori la aspecte ce ar justifica necesitatea îndeplinirii lucrărilor de

contractantul inițial.

Totodată,

împrejurarea că realizarea lucrărilor de îmbrăcăminți bituminoase a anumitor

străzi a fost atribuită unui executant nu justifică, ea singură, concluzia că

amenajarea intersecțiilor și a unei parcări, lucrare atribuită doi ani mai

târziu, nu se poate face decât de același executant, un astfel de raționament

conducând la concluzia, evident contrară principiilor consacrate de O.G. nr.

34/2006, că toate lucrările necesare străzilor respectiv ulterioare

contractului inițial trebuie realizate de același executant.

S-a mai constatat că

pârâta Primăria Municipiului P. nu și-a formulat apărări, nu a adus lămuriri în

ce privește circumstanțele imprevizibile ce au condus la necesitatea

achiziționării lucrărilor suplimentare, sub acest aspect, cea de-a doua pârâtă,

SC A.L.D.P. SA Iași, invocând ca împrejurare având astfel de natură, faptul că

proiectantul HLG P.C. SRL a impus efectuarea lucrărilor de amenajare a

intersecțiilor prin dispozițiile de șantier ulterior momentului începerii

executării Contractului 11557 din 20 august 2007. Cu privire la această

susținere, instanța observat că la dosar s-a depus de către pârâta SC A.L.D.P.

SA Iași un înscris intitulat Dispoziție de Șantier nr. 13581 din 28 septembrie

2007 emisă de HLG P.C. vizând amenajarea intersecției str. G.E. cu str. C.

Curtea a opinat că înscrisul este nerelevant sub aspectul dovedirii

circumstanțelor imprevizibile, în sensul la care dispozițiile art. 122 lit. i)

din O.G. nr. 34/2006 fac referire, câtă vreme este puțin credibil ca la data la

care s-a stabilit necesitatea lucrărilor de asfaltare a celor trei străzi

vizate prin contractul inițial din august 2007 (întocmindu-se proiectul și

achiziționându-se lucrările) să nu fie avută în vedere și luată în considerare

și efectuarea lucrărilor necesare amenajării intersecțiilor celor trei străzi

cu alte artere rutiere.

Împotriva

sus-menționatei sentințe au declarat recurs pârâții Municipiul P. și SC "

A.L.D.P." SA Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta SC

„A.L.D.P.” SA Iași a solicitat instanței de control judiciar, în principal,

casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul art. 304 pct.

5 C. proc. civ. coroborat cu art. 105 alin. (2) C. proc. civ., iar în

subsidiar, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii formulate de

reclamanta ANRMAP.

În dezvoltarea

criticii bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. s-a apreciat că

prin nediscutarea și neadmiterea de probe, cauza judecându-se la primul termen

de judecată, s-a adus pârâtei SC „A.L.D.P.” SA Iași o vătămare evidentă

deoarece s-au ignorat apărările expuse în întâmpinare și care puneau accent pe

incidența cazului prevăzut la lit. i) a art. 122 alin. (1) din O.U.G. nr.

34/2006, apărări care se puteau verifica prin proba cu înscrisuri mai exact

prin solicitarea întregii documentații privind executarea primului Contract nr.

1157 din 20 august 2007. Totodată s-ar fi impus ca în raport de documentația

indicată să se efectueze și o expertiză tehnică de specialitate.

În privința fondului

pricinii, recurenta a arătat că, contrar celor reținute de prima instanță,

modificarea proiectului de către proiectantul HLG P.C. SRL prin impunerea unor

lucrări suplimentare în vederea bunei executări a proiectului inițial, în

timpul derulării executării Contractului nr. 1157 din 20 august 2007,

constituie o circumstanță imprevizibilă care conduce la concluzia că erau

întrunite condițiile reglementate prin art. 122 alin. (1) lit. i) din O.U.G.

nr. 34/2006 (în forma în vigoare în toamna anului 2009) pentru organizarea unei

proceduri de achiziție publică fără publicarea prealabilă a unui anunț de

participare. Lucrările suplimentare, contractate în anul 2009, care vizau doar

amenajarea unor intersecții ale străzilor obiect al contractului din 2007 cu

alte străzi și respectiv amenajarea unei stații de autobuz pe una din străzile

obiect al contractului inițial, nu puteau fi separate din punct de vedere

tehnic și economic de contractul inițial și oricum erau strict necesare în

vederea îndeplinirii acestuia.

Prin cererea de

recurs formulată de Municipiul P. sentința pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost criticată

pentru greșita interpretare a dispozițiilor legale în materie, a probatoriului

administrat și pe cale de consecință și pentru o depășire a atribuțiilor

puterii judecătorești.

În sinteză, s-a

specificat că s-a aplicat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a

unui anunț de participare conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 așa

cum rezultă din Referatul de necesitate și oportunitate nr. 20213 din 19

octombrie 2009 întocmit de Compartimentul tehnic și Investiții din cadrul

aparatului de specialitate și aprobat de Primarul Municipiului P. În cuprinsul

acestui referat, la care erau atașate listele de cantități suplimentare cu

estimarea valorică pentru fiecare lucrare, s-a precizat clar că lucrările în

discuție nu pot fi separate de contractul inițial, din punct de vedere tehnic

și economic, fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea

contractantă. În acest condiții, în mod evident o altă procedură ar fi dus la

creșterea valorii contractului de lucrări suplimentare (prețuri pentru

materiale, cheltuieli cu utilaje și transporturile aferente).

A mai precizat

recurentul că lucrările la fundații pentru lucrările suplimentare au fost

executate și predate la data de 28 iulie 2009, execuția și predarea fiind

determinate de discontinuitatea aprovizionării resurselor materiale necesare,

discontinuitatea generată de dificultăți financiare.

Intimata ANRMAP a

răspuns prin întâmpinarea formulată în recurs tuturor criticilor aduse de cei

doi recurenți, concluzionând că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal este rezultatul

interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale privind atribuirea

contractelor de achiziție publică, în sprijinul soluției pronunțate fiind și

Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie

2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în

ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire

a contractelor de achiziții publice, care stabilește ca principiu esențial

principiul transparenței.

La termenul de

judecată din 9 februarie 2012, prin note de ședință, recurenta SC „A.L.D.P.” SA

Iași în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. a invocat inadmisibilitatea

acțiunii formulate de intimata-reclamantă, raportat la prevederile art. 287

10

alin. (6) din O.U.G. nr. 34/2006 și având în vedere că, potrivit înscrisurilor

existente la dosar, Contractul de lucrări suplimentare nr. 20664 din 26 octombrie

2009 a fost finalizat.

Răspunzând și acestui

motiv de recurs, ANRMAP a subliniat că recurenta-pârâtă omite a observa că

temeiul acțiunii în constatarea nulității absolute a contratului de achiziție

publică îl constituie art. 296

1

lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, iar

prevederile invocate în sprijinul excepției inadmisibilității de către

recurenta SC „A.L.D.P.” SA Iași se adresează operatorilor

economici/autorităților contractante.

Examinând cauza din

perspectiva criticilor enunțate și în temeiul art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte reține că recursurile sunt nefondate și le va respinge în

consecință pentru cele ce vor fi punctate în continuare:

Obiectul acțiunii în

contencios administrativ formulate de ANRMAP la data de 18 iulie 2011, în

contradictoriu cu Municipiul P. și cu SC „A.L.D.P.” SA Iași, a vizat

constatarea nulității absolute a Contractului de lucrări suplimentare nr. 20664

din 26 octombrie 2009 având ca obiect „Îmbrăcăminți bituminoase - Proiectare și

execuție str. I.C., str. 13 D. și str. G.E.”.

Temeiul acțiunii a

fost precizat ca fiind art. 296

1

din O.U.G. nr. 34/2006 cu

modificările și completările ulterioare, potrivit căruia: „Fără a aduce

atingere prevederilor art. 294 și în măsura în care un operator economic nu a

utilizat o cale de atac în acest sens, Autoritatea Națională pentru

Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice are dreptul de a solicita

instanței de judecată, în condițiile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor

la prescripția extinctivă, constatarea nulității absolute a contractelor,

pentru următoarele motive:

a) autoritatea

contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligațiile referitoare la

publicarea unui/unei anunț/invitații de participare, conform prevederilor

prezentei ordonanțe de urgență;

(…)

e) atunci când

autoritatea contractantă urmărește dobândirea execuției unei lucrări, a unui

serviciu sau a unui produs, fapt care ar încadra contractul respectiv fie în

categoria contractelor de achiziție publică, fie în categoria contractelor de

concesiune de lucrări publice ori de concesiune de servicii, însă autoritatea

contractantă încheie un alt tip de contract decât acestea sau nu încheie niciun

contract, cu nerespectarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta

ordonanță de urgență”.

- Motivul de recurs

de ordine publică, invocat de recurenta SC „A.L.D.P.” SA Iași referitor la

inadmisibilitatea acțiunii a fost întemeiat pe dispozițiile art. 287

10

alin. (6) din O.U.G. nr. 34/2006 conform căruia „În toate cazurile în care

sancționarea nulității prevăzute la alin. (1) nu poate avea efect retroactiv,

întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este imposibilă,

instanța va aplica în plus sancțiunea prevăzută la alin. (2) lit. b) (n.n.:

anume „aplicarea unei amenzi autorității contractante cuprinsă între 2% și 15%

din valoarea contractului”).

Înalta Curte nu va

primi acest motiv de recurs față de temeiul de drept pe care reclamanta ANRMAP

a formulat acțiunea, respectiv art. 296

1

lit. a) din O.U.G. nr.

34/2006 modificată și completată, norma legală care conferă acestei autorități

dreptul de a solicita constatarea nulității absolute a unui contract de

achiziție publică doar în cazul în care nici un operator economic nu a optat

pentru dreptul oferit de art. 286 din actul normativ incident.

Dispozițiile art. 287

10

din O.U.G. nr. 34/2006 sunt specifice operatorilor economici/autorităților

contractante în acțiunile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea

prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire sau cele privind

executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea

unilaterală a contractelor de achiziție publică.

Dispozițiile legale

mai sus-menționate nu sunt aplicabile acțiunilor în constatarea nulității

absolute formulate de ANRMAP, acestea fiind supuse regulilor speciale cuprinse

în art. 296

1

din ordonanța de urgență incidentă.

- Motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. (când, prin hotărârea dată, instanța

a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105

alin. (2)) nu este incident, neputându-se vorbi de o vătămare a pârâtei SC

„A.L.D.P.” SA Iași ca urmare a nediscutării și neadministrării probei cu

înscrisuri, rolul instanței de contencios fiind în mod evident acela de a

observa dacă au fost respectate prevederile legale la momentul încheierii

Contractului nr. 20664 din 26 octombrie 2009 încheiat între autoritățile

contractante Municipiului P. și executantul SC „A.L.D.P.” SA Iași, având ca

obiect lucrările suplimentare de execuție la obiectivul „ Îmbrăcăminți

bituminoase - Proiectare și execuție str. I.C., str. 13 D. și str. G.E.”.

Concluzia instanței de fond este rezultatul analizei întregii documentații care

a stat la baza încheierii contractului de lucrări suplimentare a cărui nulitate

absolută s-a invocat, considerentele sentinței fiind relevante și sub acest

aspect.

- Verificând motivele

pentru care s-a cerut constatarea nulității absolute a contractului în

discuție, în mod corect și legal, instanța fondului a reținut că Municipiul P.,

ca autoritate contractantă în accepțiunea dată de legiuitor (art. 8 lit. a) din

O.U.G. nr. 34/2006), avea obligația de a respecta prevederile legale

referitoare la achizițiile publice (art. 18 și art. 20 alin. (2) din O.U.G. nr.

34/2006).

Dispozițiile alin.

(2) al art. 20 din actul normativ menționat stabilesc o excepție de la

prevederile alin. (1) - privitoare la obligația de a atribui contractul de

achiziție publică prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau

licitație restrânsă - anume ca autoritatea contractantă să aplice celelalte

proceduri prevăzute în art. 18 (1), însă numai în circumstanțele specifice

prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1), art. 122 sau art. 124.

În argumentarea

acțiunii ANRMAP a făcut trimitere expresă la neîndeplinirea condițiilor

prevăzute prin art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 care să justifice

alegerea, prin excepție, a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a

unui anunț a participare.

Cercetând modul în

care a fost încheiat contractul de achiziție publică din perspectiva

exigențelor cumulativ prevăzute de art. 122 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr.

34/2006, prima instanță a constatat că nu a fost respectată cerința ca

„lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să aibă o astfel de natură

încât să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de

contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea

contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare

în vederea îndeplinirii acestuia”.

Apărările autorității

contractante prin trimiterile la Referatul de necesitate și oportunitate nr.

20213 din 19 octombrie 2009 întocmit de Compartimentul Tehnic și Investiții din

cadrul aparatului de specialitate, reiterate și prin cererea de recurs, au fost

în mod just înlăturate, remarcându-se lipsa de relevanță juridică a acestui

document sub aspectul motivării alegerii procedurii de atribuire a contractului

de achiziție publică având ca obiect amenajarea unor intersecții și parcări

aferente unei stații de autobuz, în condițiile în care acest referat nu

cuprinde nicio referință concretă de natură tehnică la inconvenientele majore

pentru autoritatea contractantă sau la aspecte ce ar putea justifica

necesitatea îndeplinirii lucrărilor de contractantul inițial.

Raționamentul autorității

contractante în sensul că amenajarea intersecțiilor și a unei parcări, la un

interval de timp de doi ani de la realizarea lucrărilor de îmbrăcăminți

bituminoase a anumitor străzi, reprezintă lucrări care trebuie executate de

același executant (în speță SC „A.L.D.P.” SA Iași) contravine principiilor

consacrate de actul normativ aplicabil.

Argumentul păstrării

nivelului prețurilor din contractul inițial nu este unul valid, neputând fi

inclus în categoria inconvenientelor majore în sensul dat de art. 122 alin. (1)

lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece prin respectarea legislației care

guvernează achizițiile publice s-ar fi asigurat participarea unui număr mai

mare de operatori și deci posibilitatea pentru autoritatea contractantă de a

încheia un contract la un preț care să vină în întâmpinarea efortului implicat

de nevoia depășirii dificultăților financiare existente la nivelul anului 2009.

Așadar, nici din

perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 („când hotărârea pronunțată este

lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

legii”) criticile aduse de recurenți soluției date pe fond nu pot fi primite,

în mod corect și cu respectarea normelor legale a căror incidență s-a stabilit,

prima instanță dând curs acțiunii formulate de ANRMAP în temeiul art. 296

1

din O.U.G. nr. 34/2006.

În lipsa unor motive

de reformare a sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, văzând și dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ. și art. 296

1

alin. (3) din O.U.G. nr.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Municipiul P. și SC „A.L.D.P.” SA Iași împotriva Sentinței nr.

5257 din 21 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM