ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1498/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 21 septembrie 2007 la Curtea de Apel Cluj, reclamanta S.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea hotărârii din 26 aprilie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 573 din 8 noiembrie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.F. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj. A dispus anularea hotărârii din 26 aprilie 2007 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 18 aprilie 1942 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G.

nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2007. În motivarea soluției s-a reținut că, reclamanta s-a aflat în situația descrisă de martorii ale căror declarații au fost autentificate de un notar public, martorilor recunoscându-li-se de C.J.P., calitatea de refugiat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că, localitatea din care s-a mutat reclamanta era liberă, motivul schimbării domiciliului, nefiind persecuția etnică. Examinând sentința atacată, în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii se constată că, recursul este nefondat.

Este necontestat că reclamanta S.F., s-a născut, în satul D.M., comuna C.M., județul Cluj, unde părinții săi s-au refugiat din locul numit T., aflat la hotarul satului D.M., urmare Dictatului de a Viena. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana-cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație. Or, în cauză este necontestat că, reclamanta care s-a născut ulterior datei la care părinții săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a refugiului.

Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și / sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor. Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului / strămutării a suferit în mod direct, toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.

În consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmează să fie respins în temeiul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 573 din 8 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2008.