ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.06.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5158/2011

HOTĂRÂRE
14.06.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5158/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Deliberând, în condițiile

art. 256 C. proc. civ., asupra recursurilor de față reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 118/2010 a Tribunalului

București, secția a IV-a civilă, s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților

C.C.F. și P.A.S.D. împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.

S-a reținut că pârâtul

Municipiul București prin Primarul General nu are calitate procesuală pasivă.

În motivarea sentinței

s-a arătat că reclamanților nu li se cuvine prețul de piață al imobilului cumpărat

în baza Legii nr. 112/1995 și de care au fost deposedați prin efectele unei acțiuni

în revendicare promovată de foștii proprietari, întrucât au încălcat dispozițiile

legale la momentul încheierii actului.

Curtea de Apel București,

secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 574 din 04 octombrie 2010, a admis

apelul declarat de reclamanți, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare

primei instanțe pentru motivele ce succed.

Prin actul de vânzare-cumpărare

nr. CC/1997 reclamanții au cumpărat imobilul situat în București, Intr. A., sector

1 în temeiul Legii nr. 112/1995.

Acțiunea de constatare

a nulității actului a fost respinsă prin sentința civilă nr. 4584/2003 a Judecătoriei

sectorului 1 București, irevocabilă prin decizia civilă nr. 194/2005 a Curții de

Apel București, secția a III-a civilă.

Prin sentința civilă

nr. 7074/2006 a Judecătoriei sectorului 1 București s-a admis acțiunea în revendicare

a foștilor proprietari și au fost obligați reclamanții să le lase acestora în proprietate

și posesie imobilul în litigiu.

Considerând că această

ultimă hotărâre dovedește reaua-credință a reclamanților și apreciind că sentința

amintită a intrat în puterea lucrului judecat, judecătorul fondului a respins acțiunea

reclamanților.

În același timp însă,

judecătorul precizează în considerente că nu poate aprecia caracterul irevocabil

al hotărârii în revendicare, întrucât aceasta nu a fost depusă la dosar.

Împotriva deciziei au

declarat recurs ambele părți.

Reclamanții, prin motivul

de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. critică decizia

pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 297 C. proc. civ., întrucât instanța

trebuia să soluționeze apelul în fond.

Pârâtul, prin critica

întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederează că prima instanță

a reținut corect situația de fapt și de drept, nefiind necesară verificarea aspectului

irevocabil al sentinței. Se solicită admiterea recursului și respingerea apelului

declarat de reclamanți.

Înalta Curte, analizând

decizia prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei,

reține caracterul fondat al recursurilor pentru argumentele ce succed.

Dispozițiile art. 297

alin. (1) C. proc. civ. prevăd obligația instanței de a desființa hotărârea primei

instanțe atunci când prima instanță fie a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea

fondului, fie a judecat cu încălcarea normelor de citare a părții.

Niciuna din cele două

ipoteze nu sunt incidente, câtă vreme prima instanță a soluționat pricina în fond,

așa încât decizia pronunțată de instanța superioară de fond este dată cu încălcarea

naturii devolutive a căii ordinare de atac a apelului.

Așa cum prevede art. 295

alin. (1) și (2) C. proc. civ., instanța de apel verifică, în limitele cererii de

apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de prima instanță, având,

de asemenea, posibilitatea de a încuviința refacerea sau completarea probelor noi

încuviințate în condițiile art. 292 C. proc. civ.

Instanța de apel avea

posibilitatea să ordone în temeiul art. 292 și 129 alin. (5) C. proc. civ. completarea

probatoriului sub aspectele menționate în decizia recurată.

Înalta Curte, pentru argumentele

ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., va admite

ambele recursuri și va casa decizia, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași

instanțe.

De precizat că recursul

Ministerului Finanțelor Publice a fost admis drept consecința admiterii recursului

reclamanților, precum și a motivului de recurs referitor la judecata în fond a apelului,

instanța de apel urmând a analiza celelalte motive de recurs ca apărări de fond.

Admite recursurile declarate

de reclamanții C.C.F. și P.A.S.D. și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin

Direcția Generală a Finanțelor Publice București împotriva deciziei nr. 574A

din 04 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia și trimite

cauza la aceeași instanță pentru judecarea apelului reclamanților.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 iunie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-02-25
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 580/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 118/2010 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților C.C.F. și P.A.S.D. împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor
ÎCCJ 2011-06-08
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4920/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 6 august 2009, reclamantul P.G.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Public
ÎCCJ 2012-01-26
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 427/2012
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data 06 noiembrie 2009 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantele P.I.M. și C.C.R. au chemat în judecată pe pârâtul Minist
ÎCCJ 2011-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3492/2011
rilor fiind stabilit prin raportul de expertiză efectuat de expert S.C. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. a Municipiului București, iar prin decizia nr. 259 A din 13 aprilie 2010,
ÎCCJ 2013-05-29
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2939/2013
Asupra recursului civil de față, Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1976 din 22 decembrie 2010, Tribunalul București, secția a IV a civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta O.S.
Sursă