ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei

penale de față:

La data de 24

septembrie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția

penală, plângerea formulată de petiționarii P.S. și P.R.

împotriva

ordonanței nr. 200/P/2009 din 1 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație

și Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică, prin care s-a dispus

neînceperea

urmăririi penale față de procurorul V.D. sub aspectul infracțiunii de

abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor.

În motivarea

plângerii, petiționarii au arătat că în cauză există suficiente probe

din care rezultă

că magistratul a instrumentat în mod abuziv dosarul de urmărire

penală în care au calitate de părți.

Prin sentința

penală nr. 2151 din 15 decembrie 2009, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția

penală, a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petiționarii

P.S.

și P.R.,

reținând că soluția deși, le-a fost comunicată de procuror la data

de 8 iulie 2008,

au atacat-o doar la data de 3 august 2009, plângerea fiind înregistrată pe

rolul instanței supreme la data de24

septembrie 2009.

Împotriva acestei

hotărâri petiționari au declarat recurs, cale de atac ce a fost admisă

de Înalta Curte

de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, prin decizia penală

nr. 103 din 28

februarie 2011, cu consecința trimiterii cauzei spre judecarea plângerii

formulate la Secția Penală a instanței

supreme.

La termenul din

23 iunie 2011, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția

necompetenței materiale a soluționării

cauzei.

Examinând cauza

sub acest aspect, Înalta Curte apreciază plângerea formulată

de petiționarii

P.S. și P.R.ca fiind de competența Curții de Apel

Constanța, pentru următoarele

considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 28

1

pct. 1 lit. b

2

) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea

soluționării proceselor, infracțiunile săvârșite

de procurorii de la parchetele curților

de apel se judecă în primă

instanță de către curțile de apel.

Modificările de competență aduse prin

"legea micii reforme" au impus

inserarea

în cuprinsul legii a unor dispoziții tranzitorii care sunt reglementate în

art.

XXIV.

S-a stabilit ca

în cazul proceselor în curs de judecată la data intrării în vigoare a

Legii nr.

202/2010 să continue să fie judecate de instanțele legal învestite, chiar dacă

s-a schimbat

competența acelor instanțe, dispozițiile referitoare la competență aduse prin

"legea micii reforme" devenind aplicabile doar pentru cauzele cu care

instanțele au fost sesizate ulterior datei de 25 noiembrie 2010 [alin. (2) al

art. XXVI].

In speță, deși

sesizarea instanței supreme cu plângerea petiționarilor P.S.

și P.R. s-a

făcut anterior intrării în vigoare a Legii nr.202/2010,

respectiv la data

de 24 septembrie 2009, dată la care competentă să judece în primă

instanță

infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele curților de apel era,

conform

dispozițiilor art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte, nu sunt

aplicabile

prevederile

tranzitorii reglementate în alin. (2) al art. XXVI, întrucât în cauză a

intervenit casarea hotărârii pronunțate în fond de instanța supremă, cu

trimiterea spre rejudecare.

Pentru o asemenea situație legiuitorul

a prevăzut o excepție de la norma

tranzitorie

anterior menționată, potrivit căreia în caz de desființare sau casare cu

trimitere spre rejudecare, dispozițiile "legii micii reforme"

privitoare la competență

devin incidente în cauză [alin. (3) al art.

XXVI].

Ca atare, dat

fiind că soluția de casare cu trimitere spre rejudecare s-a dispus la

data de 28

februarie 2011, deci ulteriori datei de 25 noiembrie 2010, dată la care a

intrat în vigoare Legea nr. 202/2010,

competentă să judece în primă instanță infracțiunile comise de procurorii de la

parchetele curților de apel este curtea de

apel,

ca urmare a schimbării competenței, chiar dacă instanța supremă a fost inițial

legal

învestită.

Pentru

considerentele anterior dezvoltate, Înalta Curte va trimite plângerea

formulată de

petiționarii P.S. și P.R. împotriva ordonanței

nr. 200/P/2009 din 1 iulie 2009 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Secția Urmărire

Penală și Criminalistică, la Curtea de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite

plângerea formulată de petiționarii P.S. și P.R.

împotriva ordonanței nr. 200/P/2009

din 1 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și

Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică la Curtea de Apel Constanța

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 iunie 2011.