ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2294/2012

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 6 din 19 ianuarie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul F.I. împotriva rezoluției de neîncepere de urmăririi penale din 27 octombrie 2011 dată în Dosarul nr. 565/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. A fost obligat petiționarul la plata sumei de 10 RON cheltuieli judiciare către stat. Prin rezoluția adoptată la data de 27 octombrie 2011 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în Dosarul nr. 565/P/2011, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții P.D., P.N.

și G.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut că la data de 29 ianuarie 2001, organele de poliție au fost sesizate de numitul F.I. cu privire la faptul că autori necunoscuți i-au sustras bani și bunuri dintr-o cămară a imobilului său. Întrucât autorii faptei reclamate nu au fost identificați, la data de 18 februarie 2011, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a dispus prin Ordonanța nr. AA/2011 clasarea cauzei, constatând împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, conform art. 122. lit. b), C. pen., soluție menținută prin Ordonanța din 25 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Împotriva soluțiilor sus menționate, petentul s-a adresat instanței care, prin sentința penală nr. 547 din 26 aprilie 2011 a Judecătoriei Deva, a dispus respingerea plângerii formulată de petentul F.I.

împotriva soluțiilor sus-menționate ale Parchetului. Avându-se în vedere că în legătură cu cauza mai sus menționată, nu s-a putut reține săvârșirea vreunui act de natură infracțională în sarcina magistraților P.D., P.N. și G.C., s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale. Rezoluția nr. 565/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost menținută prin rezoluția din 22 noiembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 909/II/2/2011, dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. S-a reținut că, datorită împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, intimatul G.C. a dispus clasarea cauzei, soluție menținută de intimatul P.N. și de către intimata P.D.

Petentul a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 6 din 19 ianuarie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pe care o consideră netemeinică și nelegală. Recursul este inadmisibil. Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări C. proc. pen., de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor, între acestea regăsindu-se și suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunțate în procedura prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen. În acest sens, potrivit art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluționează plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, este definitivă.

Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziții tranzitorii, care se regăsesc în disp. art. XXIV. În privința căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăsește în alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta stabilește cu claritate drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunțării hotărârii ce se dorește a fi atacată. Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de imediată aplicare, cât și spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare și accelerare a procedurilor, cu efecte imediate. În consecință, constatând că în speță sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de 19 ianuarie 2012, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă.

În această situație, întrucât petentul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibil recursul cu care a fost învestită, conform art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligându-l totodată pe petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul F.I. împotriva sentinței penale nr. 6 din 19 ianuarie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală. Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2012.