ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1178/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. I.1.Procedura în fața primei instanțe. Prin cererea înregistrată la data de 19 noiembrie 2010, pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 1188/42/2010, reclamanta SC P. SA a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr. 69/c8c din 09 august 2011, privind respingerea contestației formulate de reclamantă; anularea deciziei de respingere a finanțării proiectului „modernizarea tehnologică a activității de balastieră, comuna Mănești, județul Dâmbovița”; obligarea autorității pârâte la emiterea deciziei de aprobare a finanțării proiectului „modernizarea tehnologică a activității de balastieră, comuna Mănești județul Dâmbovița”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 18 septembrie 2009, a depus la Organismul Intermediar pentru I.M.M. din cadrul instituției pârâte, o cerere (însoțită de proiectul „Modernizarea Tehnologică a activității de balastieră, comuna Mănești, județul Dâmbovița”) pentru obținerea unei finanțări nerambursabile în cadrul „Domeniului major de intervenție 1,1, operațiunea sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, schema de finanțare sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.075.001 și 6.450.000 lei, acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii”, dar care a fost respinsă prin scrisoarea de respingere tehnico-financiară a proiectului nr. RTF 126 din 19 iulie 2010. În condițiile prevederilor art. 3.alin.

(7) din Ghidul solicitantului a formulat contestație împotriva deciziei de respingere tehnico-financiară a proiectului, respinsă prin decizia de respingere a contestației din 09 august 2010. În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 2 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 și art. 21 și 52 din Constituția României. Pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului si Mediului de Afaceri a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri și o expertiză contabilă având ca obiectiv „să se verifice dacă proiectul depus de SC P. SA, către instituția pârâtă în vederea obținerii unei cereri de finanțare nerambursabilă respectă prevederile Ghidului solicitantului, formular E, punctul 8, planul financiar cu privire la formula de calcul a indicatorului RIRF/C”.

I.2. Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 121 din 6 aprilie 2011, Curtea de Apel Ploiești secția comercială de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC P. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că r eclamanta SC P. SA a depus un proiect la Organismul Intermediar pentru I.M.M.

din cadrul M.E.C.M.A., corespunzător apelului de proiecte din anul 2009 și în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului pentru domeniul major de intervenție D.1.1, operațiunea sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, „Schema de finanțare Sprijin financiar cu valoare cuprinsă între 1.075.000 și 6.450.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii”, proiect respins la finanțare conform raportului de evaluare tehnică și financiară comunicat cu adresa din 19 iulie 2010. Contestația formulată împotriva soluției de respingere a fost respinsă de Comitetului de soluționare a contestațiilor prin decizia din 09 august 2010. Curtea a reținut că în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului „Sprijin financiar în valoare cuprinsă între 1.075.000 și 6.450.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii”, capitolul III.6.2, evaluarea tehnică și financiară a proiectului este realizată de cel puțin doi evaluatori.

Evaluarea tehnică și financiară permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor P.O.S. C.C.E. în domeniul creșterii competitivității economice, al dezvoltării durabile, eficienței financiare, al sustenabilității și durabilității proiectului. Conform evaluatorilor proiectului depus de SC P. SA, reclamanta nu a respectat prevederile din Ghidul Solicitantului formular E, pct. 8, Planul financiar cu privire la formula de calcul a indicatorului RIRF/C, neglijând fluxurile din activitățile financiare și investiționale. Pentru verificarea concluziilor evaluatorilor, în fața instanței s-a administrat proba cu expertiză contabilă, stabilindu-se ca obiectiv „să se verifice dacă proiectul depus de SC P. SA respectă prevederile din ghidul solicitantului, formular E, pct. 8, planul financiar cu privire la formula de calcul a indicatorului RIRF/C”.

În lucrarea efectuată, expertul contabil a concluzionat că au fost respectate indicațiile din ghidul solicitantului pentru calculul acestui indicator, astfel încât să poată fi justificată necesitatea finanțării nerambursabile, indicatorul RIRF/C a fost calculat respectând formula de calcul din Ghidul solicitantului, formular E, pct. 8, planul financiar, acesta încadrându-se în intervalul 0-13% (fila 338). Cu toate acestea, Curtea a reținut că proiectul a fost depus pentru „apelul de proiecte din anul 2009”, iar sumele alocate proiectelor sunt în cuantum limitat, astfel că autoritatea publică pârâtă nu poate fi obligată la suplimentarea acestor fonduri în anul 2011 pentru anul 2009, reclamanta având posibilitatea să solicite sprijinul financiar, pe baza acestui proiect, la următorul apel de proiecte ce va fi lansat de pârâtă.

I.3. Recursul exercitat în cauză. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC P. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenta a susținut, în esență, că deși sentința recurată reflectă o analiză temeinică si amănunțită a cauzei, reținând în mod implicit justețea argumentelor aduse în sprijinul netemeiniciei deciziilor de respingere a finanțării proiectului „ Modernizarea tehnologică a activității de balastieră, comuna Mănești, județul Dâmbovița”, în final acțiunea este respinsă.

Astfel, din considerentele enunțate rezultă că deciziile autorității pârâte de respingere a cererii de finanțare sunt neîntemeiate, cu toate acestea, în locul unei soluții firești de admitere a acțiunii și de anulare a deciziei autorității pârâte cu consecința obligării pârâtului la emiterea deciziei de aprobare a finanțării proiectului întocmit, prima instanță a respins acțiunea introductivă a reclamantei pe unicul considerent că, proiectul, fiind depus pentru sesiunea din 2009 (sesiune ce s-a desfășurat în perioada 08 iunie 2009-10 august 2009) la nivelul anului 2011 (data pronunțării hotărârii), nu poate primi eficiență, întrucât autoritatea nu dispune de fondurile necesare, lăsând să se întrevadă posibilitatea obținerii finanțării prin aplicarea proiectului în următoarea sesiune inițiată de pârât.

Astfel, a apreciat recurenta, prin recunoașterea netemeiniciei deciziilor contestate, însă nedublată de anularea acestora și, subsecvent de obligare a pârâtei la emiterea unei decizii de aprobare a cererii de finanțare, s-a realizat o denegare de dreptate: astfel, cu toate că s-a statuat conformitatea proiectului cu cerințele prevăzute în cadrul programului operațional pentru care s-a optat, societatea este în imposibilitate de a se bucura de efectele firești ale declarării conformității, și anume, semnarea unui contract de finanțare, obținerea finanțării și implementarea proiectului elaborat.

A susținut recurenta, că deși instanța a fost chemată să cenzureze activitatea autorității contractante și deși a admis că, în speță, s-a produs o neregularitate, proiectul nesuferind în realitate de informități care să conducă la respingerea acestuia, instanța a arătat clemență pârâtei, neînțelegând să aplice o corecție atitudinii culpabile a acesteia și negând dreptul societății de a obține finanțarea, chiar dacă a apreciat că acest drept nu este exclus de plano, putând fi valorificat pe calea depunerii cererii în cadrul unei alte sesiuni de finanțare. Astfel, instanța a omis un aspect esențial din cadrul procedurii de solicitare fonduri europene, în sensul că reușita aplicației depinde nu numai de obținerea punctajului minim prevăzut, ci și de realizarea unui punctaj suficient de mare în raport cu ceilalți solicitanți, valoarea tuturor proiectelor admise trebuind să se încadreze în limitele valorice prestabilite.

Recurenta a arătat, totodată, că s oluția pronunțată contravine prevederilor constituționale ce reglementează accesul liber la justiție și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea interesului său legitim, ce presupune nu numai posibilitatea de a se adresa în mod neîngrădit instanțelor de judecată, ci și dreptul la o satisfacție efectivă din partea acestor organe, ce implică atât luarea unor măsuri pentru înlăturarea încălcării, cât și sancționarea celor vinovați pentru producerea ei. Or, în cauză, controlul realizat de instanță a fost unul pur formal, instanța recunoscând existența interesului societății și a încălcării acestuia, însă neprocedând la luarea unor măsuri concrete de reparație.

II.Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta reclamantă și a dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, însă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. II.1 Argumente de fapt și de drept relevante. La data de 18 septembrie 2009, reclamanta SC P. SA a depus la Organismul Intermediar pentru I.M.M.

din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, o cerere (însoțită de proiectul - „Modernizarea Tehnologică a activității de balastieră, comuna Mănești, județul Dâmbovița”) pentru obținerea unei finanțări nerambursabile în cadrul „Domeniului major de intervenție 1,1, Operațiunea Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, Schema de finanțare Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1075001 și 6450000 lei, acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii”, cerere respinsă prin scrisoarea de respingere tehnico-financiară a proiectului din 19 iulie 2010. Conform evaluatorilor proiectului depus de SC P. SA, reclamanta nu a respectat prevederile din Ghidul Solicitantului formular E, pct. 8, Planul financiar cu privire la formula de calcul a indicatorului RIRF/C, neglijând fluxurile din activitățile financiare și investiționale.

Urmare a contestației formulate de reclamantă, proiectul a fost reevaluat, stabilindu-se că reclamanta prezintă în planul de afaceri calculată la nivelul proiectului în varianta fără finanțare nerambursabilă de 3,39%. Indicatorul prezentat este determinat pe baza veniturilor și cheltuielilor din exploatare și financiare aferente proiectului, și nu pe baza diferenței de fluxuri de numerar. Conform Ghidului Solicitantului, pagina 56, indicatorul RIRF/C se calculează pe baza fluxurilor de numerar financiare anuale (obținute din toate cele 3 activități, respectiv financiară, investițională și de exploatare) generate strict de proiect, fără influența activității curente, calculate ca diferență între fluxurile financiare nete de numerar generate de întreprindere în varianta implementării investiției și fluxurile financiare nete de numerar generate de întreprindere în varianta zero.

Pentru recalcularea indicatorului RIRF/C, alături de fluxul de numerar de mai sus s-a utilizat și valoarea investiției fără TVA, precum și valoarea reziduală prezentată în planul de afaceri. Indicatorul RIRF/C astfel obținut are o valoare mai mică de 8%, care nu se încadrează în intervalul 0%-13%. Într-adevăr, în vederea verificării concluziilor evaluatorilor, în fața primei instanțe s-a administrat proba cu expertiză contabilă, expertul contabil concluzionând că au fost respectate indicațiile din ghidul solicitantului pentru calculul acestui indicator. Cu toate acestea, față de susținerile și solicitările prezentate, atât în acțiunea introductivă de instanță cât și în recursul formulat, Înalta Curte reține că instanța nu se poate substitui autorității competente cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea criteriilor punctuale în vederea acordării finanțării solicitate.

Din această perspectivă chiar efectuarea expertizei cu ocazia judecării în fond a dosarului, este lipsită de relevanța necesară. Înalta Curte apreciază că nici expertul contabil, în ciuda calificării sale nu se poate substitui atribuțiilor specifice ale organismelor menționate în cauză, în stabilirea îndeplinirii tuturor condițiilor pentru acordarea finanțării solicitate și în determinarea unui alt punctaj. În concluzie, Înalta Curte apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de recurenta reclamantă cu privire la sentința nr. 121 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești. II.2 Temeiul legal al soluției instanței de recurs. Având în vedere toate aceste considerente, reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC P. SA împotriva sentinței nr. 121 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 martie 2012.