ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6392/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6392/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei. Cadrul procesual

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la

data de 17 ianuarie 2013, reclamanta SC H. SRL Oradea a chemat în judecată pe pârâții

M.E.C.M.A. - Direcția pentru Politici Industriale și Mediu de Afaceri,

Organismul Intermediar pentru întreprinderi Mici și Mijlocii București (în

prezent M.E.) și Agenția de Dezvoltare Regională Nord Vest, solicitând:

- să fie obligați pârâții

să treacă în etapa următoare cererea de finanțare pentru proiectul „Dezvoltare

durabilă la SC H. SRL prin achiziționarea de echipamente performante

”

(numărul de

înregistrare al proiectului/codul SMIS: 143/38714) depus în data de 24 august 2011

la M.E.C. si M.A.D.P.I. și M.A.O.I. pentru IMM, aferent Apelului de proiecte cu

depunere la termen și ghidului solicitantului, în cadrul: „Programul

Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, Axa

prioritară 1 - Un sistem inovativ și ecoeficient de producție, Domeniul de

intervenție D1.1. Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe

piață a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, Operațiunea: a) - Sprijin

pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile

și intangibile, Schema de finanțare: Al Sprijin financiar pentru consolidarea

și modernizarea sectorului productiv prin investiții realizate de

întreprinderile mici și mijlocii - Sprijin financiar cu valoarea . între

1.065.000. - 6.375.000 lei, pentru investiții în întreprinderile mici și/

mijlocii” - Apelul 3;

- să se dispună

anularea scrisorii de respingere a proiectului din 31 august 2012, înregistrată

la OIIMM sub nr. 263758 din 12 septembrie 2012.

În motivare,

reclamanta a arătat că, la data de 23 august 2011, a depus la M.E.C.M.A.,

Direcția pentru Politici Industriale și Mediu de Afaceri, Organismului

intermediar pentru IMM, cererea de finanțare pentru proiectul „Dezvoltare

durabilă la SC H. SRL prin achiziționarea de echipamente performante" în

cadrul apelului de proiecte lansat în anul 2011 cu depunere la, termen, aferent

operațiunii al „Sprijin financiar cu valoarea între 1.065.000. - 6.375.000 lei,

pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii

”

.

În cadrul proiectului

a depus planul de afaceri și documentele anexă, conform prevederilor legale în

domeniu, însă, în urma verificării cererii de finanțare din punct de vedere

administrativ și a eligibilității, Organismul Intermediar pentru IMM (OIIMM) a

emis scrisorile de clarificare nr. C66/3M din 12 aprilie 2012 și nr. CC18/3M

din 30 mai 2012, la care reclamanta a răspuns conform celor solicitate,

transmițând CD-ul cu documentația aferentă proiectului.

Cu toate că ar fi

trebuit să primească un răspuns favorabil în urma completărilor transmise,

pârâta i-a transmis scrisoarea de respingere a proiectului nr. R337/3M din 31

august 2012, înregistrată la OIIMM sub nr. 263758 din 12 septembrie 2012, în

care invoca noi deficiențe ale proiectului, în speță:

- cererea de

finanțare nu este însoțită de minim două oferte informale de preț, pentru

achizițiile ( utilaje/echipamente) ce se intenționează a fi făcute în cadrul

proiectului, arătând că exista o singura ofertă de preț pentru fiecare

echipament, cu excepția laptop-ului pentru care nu exista nici o ofertă;

- declarația de

eligibilitate, declarația de angajament și declarația pe propria răspundere nu

sunt ștampilate în original de către reprezentantul legal, conform cerințelor

din Ghidul Solicitantului cap.III.2.1;

- prin Hotărârea A.G.A.

a fost aprobată o valoare mai mică decât valoarea totală a proiectului;

- nu au fost depuse

în original certificatul constatator de la Oficiul Registrului Comerțului și

dovada depunerii cererii pentru eliberarea acordului/ avizului de mediu la A.P.M.

În opinia reclamantei,

pârâta avea posibilitatea și totodată obligația legală să-i solicite aceste

completări încă de la prima adresă, în conformitate cu cerințele din Ghidul

Solicitantului capitolul V.2.I., însă nu a făcut-o și, cu rea credință, i-a

respins proiectul din punct de vedere administrativ și al eligibilității.

Împotriva scrisorii

de respingere nr. R337/3M din 31 august 2012, reclamanta a formulat

contestație, înregistrată la OIIMM sub nr. 37 din 26 septembrie 2012, în care a

adus argumente cu privire la toate aspectele invocate de pârâtă.

Contestația a fost

respinsă, conform Situației privind soluționarea contestațiilor din ședința CSC

nr. 10 din 09 octombrie 2012, soluția fiind înregistrată la poziția 34 sub nr.

264685 din 01 octombrie 2012.

Împotriva acestei

soluții reclamanta a formulat plângere prealabilă înregistrată sub nr. 44 din 20

noiembrie 2012, iar prin răspunsul înregistrat sub nr. 267758 din 29 noiembrie 2012,

i s-a comunicat că sunt aplicabile dispozițiile Legii contenciosului

administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, drept

pentru care OIIMM nu se mai pronunță asupra acestei plângeri.

Având în vedere

faptul ca la data de 13 decembrie 2012, Guvernul României a dispus trecerea

atribuțiilor OIIMM la Agențiile de Dezvoltare Regionale, reclamanta a chemat în

judecată și pe pârâta Agenția de Dezvoltare Regională Nord - Vest, pentru ca

hotărârea care se va pronunța să fie în contradictoriu și cu această

instituție.

Prin întâmpinare,

Ministerul Economiei, succesor în drepturi și obligații al M.E.C.M.A., conform art.

4 alin. (1) din O.U.G. nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de

reorganizare în cadrul administrației publice centrale si pentru modificarea

unor acte normative, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata și, pe

cale de consecință, menținerea deciziei comisiei de soluționare a

contestațiilor nr. 269920 din 22 ianuarie 2013 ca temeinică și legală.

În esență, pârâtul a

arătat că, potrivit scrisorii de respingere, proiectul reclamantei a fost

respins pentru următoarele motive:

finanțare nu a fost însoțită de minim 2 oferte informale de preț pentru

achizițiile (utilaje/ echipamente) ce se intenționează a fi făcute în cadrul

proiectului, conform cerințelor prevăzute la cap. Hl.2.1.A. „Documente a căror

prezență este obligatorie” pct. 2. (cererea de finanțare conform formatului

standard Anexa 1, inclusiv documentația de preț care a stat la baza

fundamentării proiectului conform precizărilor făcute la pct. 4.1 din cererea

de finanțare) și a precizărilor făcute în anexa 2 - Instrucțiuni de completare

a Cererii de Finanțare, respectiv solicitanții au obligația de a justifica

bugetul proiectului prin anexarea la cererea de finanțare a documentelor

justificative care au stat la baza estimării bugetului propus - minim 2 oferte

informale de preț, preturi de cataloage curente pentru achizițiile

(utilajele/echipamentele) ce se intenționează a fi făcute în cadrul proiectului

sau ale unora similare ca scop, respectiv a fost atașată o singură ofertă de

preț pentru utilajele „Buldoexcavator", „Excavator pe șenile” și

„Autobasculantă 8x4”, și nu a fost atașată nici o ofertă de preț pentru

echipamentul „Laptop”;

eligibilitate (Formularul A), Declarația de angajament (Formularul B) și

Declarația pe propria răspundere (Formularul C) nu au avut stampila

solicitantului în original, conform cerințelor din Ghidul Solicitantului cap.

III.2.1. - „cererea de finanțare și întreaga documentație a proiectului trebuie

să fie ștampilată de către reprezentantul legal pe fiecare pagină, în partea

dreapta, în josul paginii și să se ștampileze pe fiecare pagină, în josul

paginii în centru ";

nr. 16 din 29 iunie 2011, atașată la dosarul proiectului nu se aprobă toate

cheltuielile legate de proiect ci o valoare mai mică, respectiv 3.566.721, 94

lei, comparativ cu valoarea totală a proiectului menționată la cap. 4.1. a

Cererii de Finanțare - 3.676.573,69 lei, nerespectându-se cerințele din Ghidul

Solicitantului cap. IH.2.1.A. lit. A „Documente a căror prezență este

obligatorie", pct. 8 „Hotărârea A.G.A./ CA de aprobare a proiectului

(denumirea proiectului aprobat trebuie să fie identică cu cea indicată în

cererea de finanțare) și a tuturor cheltuielilor legate de proiect, precum și

de nominalizare a reprezentantului legal al societății în relația cu OIIMM, (în

cazul în care pentru proiectul depus este împuternicită să reprezinte

societatea o altă persoană decât reprezentantul legal înscris în certificatul

constatator) în original";

anexat în cadrul proiectului depus a fost emis în data de 23 august 2011, după

data înscrierii online (05 iulie 2011) și anterior depunerii fizice (24 august 2011),

nerespectându-se cerințele din Ghidul solicitantului, Cap. III „Elaborarea și

completarea cererii de finanțare și depunerea proiectului", pct. III.2.1.,

lit. A „Documente a căror prezență este obligatorie", pct. 10 „ Certificatul

constatator în original emis cu maxim 60 de zile calendaristice anterior

înscrierii on-line, de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul

unde își are sediul solicitantul, care să menționeze obligatoriu: datele de

identificare, codul unic de înregistrare, reprezentanții legali ai societății,

acționariatul societății (persoane fizice sau juridice), domeniul de activitate

principal și domeniile de activitate secundare, situația juridică a societății,

sediile secundare și punctele de lucru ";

către Agenția pentru Protecția Mediului Bihor pentru eliberarea

acordului/avizului de mediu, înregistrată la A.P.M. Bihor cu numărul 13541 din 11

august 2011, nu conține titlul proiectului, ci doar obiectele de investiție ce se

vor achiziționa prin proiect și programul de finanțare accesat,

nerespectându-se cerințele Ghidului Solicitantului cap.III.2.1. lit. A „Documente

a căror prezență este obligatorie”, pct. 12 "Dovada depunerii cererii

pentru eliberarea acordului/avizului de mediu la Agenția pentru Protecția

Mediului, (pentru proiectul cu aceeași denumire cu cea din cererea de

finanțare)".

Pârâtul a conchis că

proiectul reclamantei a fost respins pentru neîndeplinirea cumulativă a

criteriilor stabilite prin Ghidul solicitantului pentru a fi admis în etapa

următoare, astfel că, solicitarea reclamantei formulată în acest sens nu-i

poate fi impusă, fiecare etapă fiind eliminatorie.

Prin întâmpinarea

formulată, pârâta Agenția de Dezvoltare Regională Nord - Vest a solicitat respingerea

în totalitate a cererii introduse de reclamantă împotriva agenției, invocând, pe

cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive.

2.Hotărârea curții de

apel

Prin sentința nr. 32

din 27 februarie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal:

- a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Agenția de Dezvoltare

Regională Nord - Vest,

- admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta SC H. SRL, în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Economiei - Direcția pentru Politici Industriale și Mediu de Afaceri

- Organismul Intermediar pentru întreprinderi Mici și Mijlocii și Agenția de

Dezvoltare Regională Nord - Vest;

- a anulat scrisoarea

de respingere a proiectului nr. R337/3M din 31 august 2012, înregistrată la

Ministerul Economiei - Direcția pentru Politici Industriale și Mediu de Afaceri

- Organismul Intermediar pentru întreprinderi Mici și Mijlocii sub nr. 263758

din 12 septembrie 2012;

- a obligat pârâtul

Ministerul Economiei - Direcția pentru Politici Industriale și Mediu de Afaceri

- Organismul Intermediar pentru întreprinderi Mici și Mijlocii să treacă

cererea de finanțare a reclamantei în etapa următoare, cea de evaluare

tehnico-financiară;

- a respins acțiunea

față de pârâta Agenția de Dezvoltare Regională Nord - Vest ca fiind introdusă

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Agenția de

Dezvoltare Regională Nord - Vest, a apreciat că este întemeiată, având în

vedere că pârâta nu este emitenta actului administrativ atacat, în speță,

scrisoarea de respingere a proiectului nr. R337/3M din 31 august 2012 din punct

de vedere administrativ și al eligibilității, precum și în raport de art. 8 din

Legea nr. 315/2004 și art. 22 din H.G. nr. 457/2008, acte normative care

stabilesc cadrul instituțional și procedural de coordonare și de gestionare a

asistenței financiare comunitare acordate României prin instrumentele

structurale, unde se stipulează că agențiile pentru dezvoltare regională

îndeplinesc funcția de organisme intermediare pentru Programul operațional

regional, deci în domeniul dezvoltării regionale, iar nu în domeniul

Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

2007-2013, în cadrul căruia se integrează procedura adusă în fața instanței de

judecată în prezentul proces, potrivit art. 23 din H.G. nr. 457/2008, calitatea

de organism intermediar având-o Ministerul Economiei, alături de alte trei instituții

publice centrale.

Cu privire la fondul

cauzei,

instanța

a constatat că apărarea adusă prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Economiei nu

subzistă față de prevederile Ghidului solicitantului (2011) pentru sprijin

financiar cu valoarea cuprinsă între 1.065.000 - 6.375.000 lei acordat pentru

investiții în întreprinderile mici și mijlocii, act pus la dispoziția

întreprinderilor solicitante pe site-ul oficial al Autorității de Management

pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității

Economice" din cadrul Ministerului Economiei (x), document care prezintă

regulile pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectelor de sprijinire a

accesului pe noi piețe și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii

și descrie modalitatea de selecție, aprobare și derulare a acestora în raport

de prevederile legale europene și naționale, invocat de către pârâtul

Ministerul Economiei în întâmpinare și în actul administrativ atacat.

Astfel, conform

capitolului V din Ghidul solicitantului, pct. V.2.1, „numai proiectele conforme

din punct de vedere administrativ și al eligibilității (care îndeplinesc toate

criteriile din Anexa 3 - Grila de verificare) sunt admise în următoarea etapă a

procesului de evaluare, respectiv cea de evaluare tehnico-financiara”.

Din analiza grilei de

verificare a conformității administrative și a eligibilității (anexa 3 din

ghidul solicitantului) prima instanță a constatat că motivele invocate de către

autoritatea pârâtă în cuprinsul actului atacat (scrisoarea de respingere a

proiectului) și prin întâmpinare nu se regăsesc în anexa 3 ca și motive de

respingere ca urmare a verificării conformității administrative și a

eligibilității, la care se face trimitere prin dispoziția de la pct. V.2.1.

Prima instanță a

observat că, de fapt, motivele invocate de Organismul intermediar din cadrul

Ministerului Economiei sunt circumscrise cerințelor prevăzute în cap. III din

Ghidul solicitantului, însă autoritatea publică nu a respectat cerințele pct. V.2.1,

care prevede sancțiunea respingerii proiectului din punct de vedere administrativ

și a eligibilității doar pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute în anexa

3, între care nu se regăsesc și motivele invocate de pârât.

Mai mult,conform

prevederilor aceluiași capitol V.2.1, organismul intermediar avea posibilitatea

să ceară reclamantei maxim două clarificări, prin care să solicite

completarea/corectarea dosarului în etapa verificării conformității

administrative și a eligibilității.

Prima instanță a

constatat că deși formularea pare a lăsa la aprecierea organismului intermediar

oportunitatea solicitării de clarificări, aceasta apreciere nu poate fi

exercitată discreționar, având în vedere interesul public al creșterii

competitivității economice, care este scopul programului operațional în

discuție.

Prin urmare,

organismul intermediar avea obligația să verifice în concret și să transmită

reclamantei neajunsurile proiectului său, din punctul de vedere al existenței

la dosar a tuturor documentelor necesare, în forma corectă.

Neprocedând astfel

și, în consecință, fiind în culpă, autoritatea publică nu poate respinge

proiectul din punctul de vedere al conformității administrative și al

eligibilității, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a arătat mai sus, motivele

invocate nu se regăsesc în grila de la anexa 3.

În concluzie, prima

instanță a apreciat că soluția adoptată de organismul intermediar prin actul

atacat este nelegală, deoarece proiectul reclamantei trebuia admis în

următoarea etapă a procesului de evaluare, respectiv evaluarea

tehnico-financiară, conform prevederilor capitolului V.2.1 din Ghidului

solicitantului (2011) pentru sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între

1.065.000 - 6.375.000 lei acordat pentru investiții în întreprinderile mici și

mijlocii.

de către Ministerul Economiei

Împotriva sentinței

pronunțate de curtea de apel a formulat recurs în termen legal pârâtul Ministerul

Economiei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., precum și dispozițiile

art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Recurentul nu și-a structurat

criticile în motive de recurs, memoriul de recurs cuprinzând o prezentare in

extenso a cadrului de reglementare general național și european, precum și a criteriilor

de eligibilitate, evaluare și selecție aferente Ghidului solicitantului

aplicabil în cauză.

În concret, pot fi decelate

două critici la adresa sentinței, respectiv:

3.1: instanța de judecată

nu poate dispune trecerea unui proiect în etapa următoare, în condițiile în

care atât Comisia de evaluare a proiectului, cât și comitetul pentru soluționarea

contestațiilor au ajuns la concluzia contrară;

3.2: nu au fost avute

în vedere motivele scrisorii de respingere a proiectului, respectiv că:

- cererea de

finanțare nu a fost însoțită de minim două oferte informale de preț pentru fiecare

achiziție;

- declarația de eligibilitate

nu a avut ștampila în original;

- hotărârea A.G.A. nr.

16 din 29 iunie 2011 a aprobat o valoare mai mică a proiectului;

- certificatul constatator

a fost emis de Oficiul Registrului Comerțului după data înscrierii on-line;

- cererea formulată

către Agenția pentru Protecția Mediului Bihor pentru eliberarea acordului/ avizului

de mediu nu conține titlul proiectului.

În recurs au formulat

întâmpinări ambii intimați, intimata Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,

reiterând argumentele pe baza cărora instanța de fond a reținut că nu are calitate

procesuală pasivă în cauză.

Intimata-reclamantă SC

H. SRL Oradea a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în

esență, că:

4.1: recurentul

adoptă o poziție contrară statului de drept, nefiind admisibil să afirme că nu

va ține cont de hotărârea judecătorească și nu o va pune în aplicare deși este

evident că a greșit atunci când i-a respins proiectul;

4.2: motivele de

recurs fac abstracție de Decizia nr. 269920 din 22 ianuarie 2013 prin care s-a

reținut că nu ar fi îndeplinite două criterii, iar nu toate cele 5 enumerate de

recurent; prima instanță a stabilit corect că toate criteriile sunt îndeplinite.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor recurentului, a apărărilor din întâmpinări, cât

și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte constată că nu există motive pentru reformarea acesteia.

Intimata-reclamantă SC

H. SRL a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune al cărei obiect

vizează, în principal, verificarea legalității scrisorii de respingere a

proiectului din punct de vedere administrativ și al eligibilității nr. R 337/3M

din 31 august 2012, emisă de recurentul-pârât în calitate de Organism

Intermediar pentru IMM, POS-CCE 2007-2013.

După cum s-a arătat

la pct. 1 al acestei decizii, societatea reclamantă a participat cu proiectul

„Dezvoltare durabilă la SC H. SRL prin achiziționarea de echipamente

performante” în cadrul Apelului de proiecte aferent anului 2011, pentru schema

de finanțare „A1 - Sprijin financiar cu valoare cuprinsă între 1.065.000-6.375.000

lei acordat pentru investiții pentru întreprinderile mici și mijlocii.”

Procedura de selecție

a proiectelor prevăzută în Ghidul solicitantului 2011 prevedea 7 etape,

intimata fiind respinsă în cea de-a treia, urmare constatării că proiectul

prezentat nu corespunde din punctul de vedere al conformității administrative

și al eligibilității.

Curtea de apel a considerat

că scrisoarea de respingere este nelegală întrucât, pe de o parte, motivele invocate

de autoritatea publică nu se regăsesc în Anexa 3 - Grila de verificare din

Ghidul solicitantului și, pe de altă parte, organismul intermediar nu a transmis

reclamantei neajunsurile proiectului său, deși avea posibilitatea de a cere două

clarificări, conform prevederilor capitolului V.2.1.

Prin motivele de

recurs expuse la pct. 3 al acestor considerente, Ministerul Economiei nu

formulează critici concrete la adresa celor două argumente pe care și-a fundamentat

soluția prima instanță, ci combate, la nivel principial, dreptul instanței de judecată

de a interveni în cursul procedurii administrative, în sensul de a dispune continuarea

acesteia și, în plus, reiterează motivele de respingere enumerate în scrisoarea

atacată.

Recursul este

nefondat, hotărârea de admitere a acțiunii pronunțată de curtea de apel fiind legală;

Înalta Curte va substitui însă parțial motivarea, în sensul celor în continuare

arătate.

Referitor la

depășirea atribuțiilor puterii judecătorești

Deși formal

recurentul nu a invocat prevederile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., nesolicitând

casarea pentru acest motiv, din modul cum și-a expus prima critică rezultă cu

claritate că susține teza potrivit căreia instanța de contencios administrativ

a interferat cu un organ al puterii executive, adoptând o soluție contrară

voinței acestuia care nu poate fi pusă în executare.

Această critică

reflectă, după cum bine a învederat intimata-reclamantă prin întâmpinare, o

poziție contrară statului de drept și converge către ideea negării dreptului

constituțional de acces la justiție al persoanelor vătămate printr-un act

administrativ.

Intimata-reclamantă are,

necontestat, dreptul de a ataca în justiție scrisoarea de respingere a proiectului

său iar controlul pe care îl înfăptuiește instanța de contencios administrativ

nu se rezumă la elementele exterioare, formale ale legalității. Dispozițiile

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 conferă instanței de judecată

prerogativa de a obliga autoritățile publice „să emită un act administrativ, să

elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă”.

Este exact ceea ce a făcut curtea de apel, anulând scrisoarea de respingere a

proiectului, a obligat autoritatea publică să continue procedura de selecție, trecând

cererea de finanțare în etapa următoare, cea de evaluare tehnico-financiară.

Referitor la motivele

scrisorii de respingere

Critica de la pct. 3.2.

al considerentelor reiterează practic toate cele 5 motive pentru care s-a emis actul

contestat.

Recurentul face însă

abstracție de faptul că, soluționând contestația administrativă formulată de SC

H. SRL, Comitetul de soluționare a contestațiilor din cadrul Organismului intermediar

pentru IMM - Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității

Economice”, prin Decizia nr. 269.920/22 ianuarie 2013 a considerat îndeplinite 3

dintre criteriile menționate în scrisoarea de respingere, contestația fiind totuși

respinsă pentru neîndeplinirea:

- criteriului de

verificare referitor la documentația de preț care a stat la baza fundamentării

bugetului proiectului (conform precizărilor făcute la cap. 4.1. din cererea de

finanțare) și a

- criteriului de

verificare referitor la „Hotărârea A.G.A./ C.A. de aprobare a proiectului și a

tuturor cheltuielilor legate de proiect” (conform cap. III pct. III.2.1., lit. A,

pct. 8 din Ghidul solicitantului).

Prin urmare, câtă

vreme în etapa procedurii prealabile sesizării instanței de judecată s-au

confirmat parțial criticile „solicitantului”, în etapa judiciară vor fi analizate

numai punctele rămase în dispută, neexistând nicio rațiune pentru a relua, cum

solicită recurentul, analiza tuturor aspectelor aflate inițial în divergență.

Cele două criterii

considerate neîndeplinite pot fi circumscrise tipurilor de verificări care se

fac în etapa verificării conformității administrative și a eligibilității,

figurând la lit. a) a pct. III.2.1. „Documente a căror prezență este obligatorie”

din Cap. III al Ghidului solicitantului.

Rezultatul acestor

verificări reflectă însă o abordare excesiv de formalistă a procedurii de

evaluare, contrară scopului declarat al reglementării, adică sprijinirea sectorului

productiv prin investiții realizate de întreprinderile mici și mijlocii.

Astfel, în privința primului

criteriu s-a reținut că nu au fost atașate minim două oferte de preț pentru

utilajele/ echipamentele ce vor fi achiziționate prin proiect, respectiv „a

fost atașată o singură ofertă de preț pentru utilajele Buldoexcavator,

excavator pe șenile și autobasculantă 8x4 și nu a fost atașată nici o ofertă de

preț pentru echipamentul L.”.

Verificând

documentația prezentată de intimata-reclamantă, instanța de recurs constată că la

filele 148-157 și 206-215, există ofertele de preț respective.

Mai mult, dat fiind stadiul

incipient al procedurii de selecție și împrejurării că inclusiv ofertele de preț

considerate valabile de către recurent erau simple comunicări ale furnizorilor,

cu valabilitate limitată (de ex. Oferta P. era valabilă doar 30 zile - fila 157,

dosar fond) se impunea ca organismul intermediar să uzeze de posibilitatea pe

care i-o conferea pct. V.2.1. al cap. V din Ghidul solicitantului, în sensul de

a cere „maximum două clarificări” în vederea completării/corectării dosarului

intimatului, cu documentele care lipseau ori erau considerate necorespunzătoare.

Or, deși recurentul a

emis două scrisori de clarificare - nr. C66/3M din 12 aprilie 2012 și nr.

CC18/3M din 30 mai 2012 - la care solicitantul a răspuns, acestea au vizat cu

totul alte aspecte (renumerotarea documentelor conform opisului, ștampilarea

tuturor filelor, corelarea unor date din bilanțul contabil etc.).

Apare astfel ca fiind

legitimă constatarea curții de apel în sensul că deși reglementarea lasă la

aprecierea organismului intermediar oportunitatea solicitării clarificărilor,

această apreciere nu poate fi exercitată abuziv, cu exces de putere, în sensul

art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, contrar scopului programului operațional

în discuție.

În fine, și cel de-al

doilea criteriu considerat neîndeplinit, referitor la diferențele care există între

cheltuielile aprobate prin Hotărârea A.G.A. nr. 16 din 29 iunie 2011:

3.566.721,9 lei și valoarea totală a proiectului: 3.676.573,69 lei,

demonstrează aceeași manieră mecanică de aplicare a dispozițiilor cuprinse în

Ghidul solicitantului.

Intimatul-reclamant a

explicat convingător că valoarea proiectului în luna iunie 2011 (la momentul adoptării

Hotărârii A.G.A.) a fost calculată pe baza cursului info-euro, în timp ce organismul

intermediar a avut ca reper același curs la o dată ulterioară (august 2011).

Din cuprinsul hotărârii

menționate rezultă cu claritate că a fost aprobat proiectul în întregul său (pct.

1) iar cheltuielile legate de implementarea acestuia au fost calculate ca având

un cuantum total de „aproximativ” 3.566.721,94 lei (pct. 2) fiind limpede voința

asociatului unic în sensul afirmat anterior.

Conchizând, Înalta

Curte reține că respingerea proiectului intimatei-reclamante în această etapă a

procedurii de evaluare a fost nejustificată, fiind îndreptățită solicitarea acesteia

de a trece în etapa următoare, a patra, de evaluare tehnică și financiară, după

cum bine a considerat și judecătorul fondului.

instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004

se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerul Economiei (fost M.E.C.M.A.) împotriva sentinței nr. 32

din 27 februarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 septembrie 2013.