ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3423/2016

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 11.02.2014, sub nr. x/2/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene:

- anularea Scrisorii de informare a solicitanților înregistrată la Ministerul Economiei - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" (AM POSCCE), sub nr. x din 13 decembrie 2013, prin care s-a respins contestația formulată împotriva rezultatului evaluării cererii de finanțare aferente proiectului "Creșterea productivității S.C. A. S.R.L. prin achiziția de utilaje tehhnologice, teren și clădiri", depus online cu nr. înregistrare 871, cod SMIS 40270;

- anularea Scrisorii de informare a solicitanților nr. 303888 din 01 octombrie 2013, prin care a fost comunicat rezultatul evaluării cererii de finanțare aferente proiectului, cu consecința constatării îndeplinirii punctajului necesar pentru a fi selectat pentru finanțare.

Prin sentința nr. 2208 din 25 iulie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., a anulat Scrisoarea de informare a solicitanților înregistrată la nivelul Ministerului Economiei - AM POSCCE sub nr. x din 13 decembrie 2013 și Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 303888 din 1 octombrie 2013 și a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în vederea dezvoltării capacității de producție, reclamanta a formulat și transmis AM POSCCE cererea de finanțare pentru proiectul "Creșterea productivității S.C. A. S.R.L. prin achiziția de utilaje tehhnologice, teren și clădiri", cod SMIS 40270.

În conformitate cu pct. V.2 din Ghidul solicitantului 2011 pentru schema de finanțare A1- Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.065.000 - 6.375.000 RON acordat pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii, "Procesul de evoluare și selecție a proiectului se va derula în două etape:

- verificarea conformității administrative și a eligibilității;

- evaluarea tehnică și financiară."

După evaluarea tuturor proiectelor depuse, se trece la faza de selecție, care se finalizează cu întocmirea și aprobarea listei de proiecte ce vor fi finanțate în cadrul apelului.

Urmare a verificării conformității administrative și a eligibilității, AM POSCCE a transmis reclamantei Scrisoarea de aprobare a proiectului din punct de vedere administrativ și a eligibilității nr. 337/3M din 13.02.2013 prin care a fost informată că proiectul acesteia îndeplinește criteriile administrative și de eligibilitate stabilite în documentele mai sus menționate.

Ulterior, cererea de finanțare a fost verificată în etapa tehnico-economică, unde a obținut un punctaj de 55,5 puncte, aspect comunicat reclamantei prin Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 303888 din 01 octombrie 2013, împreună cu faptul că cererea sa a fost respinsă.

Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva Scrisorii de informare a solicitanților nr. 303888 din 01 octombrie 2013, în temeiul pct. V.3 din Ghidul solicitantului, care a fost respinsă ca neîntemeiată, potrivit Scrisorii de informare a solicitanților nr. 310970 din 13 decembrie 2013.

Așadar, în prezenta cauză actele administrative tipice în accepțiunea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care produc efecte juridice în ceea ce privește respingerea cererii de finanțare depusă de către reclamantă, sunt reprezentate de Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 303888 din 1 octombrie 2013 și Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 310970 din 13 decembrie 2013.

Analizând conținutul celor două scrisori, instanța de fond a constatat că aceste acte administrative nu îndeplinesc cerința motivării, situație în care judecătorul cauzei se află într-o imposibilitate absolută de a analiza motivele de fapt și de drept avute în vedere de autoritatea publică la emiterea actelor.

Instanța a reținut că, în aceste condiții, cele două acte administrative nu pot fi considerate ca fiind expresia unei aprecieri obiective a autorității publice în ceea ce privește neîndeplinirea de către reclamantă a cerințelor pentru aprobarea cererii de finanțare.

Puterea discretionara conferita autoritatii nu poate fi privita, intr-un stat de drept, ca o putere absoluta, căci exercitarea dreptului de apreciere prin incălcarea drepturilor și libertatilor fundamentale ale cetatenilor prevazute de Constitutie sau de lege constituie exces de putere (art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 554/2004).

Actele administrative individuale trebuie să fie motivate într-o maniera corespunzatoare, cu indicarea motivelor de drept și de fapt pentru care a fost adoptat actul respectiv.

De altfel, și in jurisprudenta comunitara se retine ca motivarea trebuie sa fie adecvata actului emis și trebuie sa prezinte de o maniera clara și univoca algoritmul urmat de institutia care a adoptat masura atacata, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să cunoască motivarea măsurilor, iar instanțelor competente să efectueze revizuirea actului (Cauza C-367/1995, Cauza C-509/1993).

Conform deciziei Curtii Europene de Justitie in cauza C-41/1969, amploarea și detalierea motivarii depind de natura actului adoptat, iar cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca motivarea depind de circumstantele fiecarui caz, o motivare insuficienta sau greșită fiind considerată ca echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult, insuficienta motivarii sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.

Și Constituția României prevede, in art. 31 alin. (2), obligatia autoritatilor publice de a asigura informarea corecta a cetateanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Acest drept nu poate fi vătămat printr-un act administrativ nemotivat ori insuficient sau gresit motivat.

Motivarea actelor administrative atacate este deficitară, iar aceasta nu poate fi suplinită prin redarea unor motive suplimentare în cuprinsul întâmpinării depuse în cauză.

Cum motivarea constituie o conditie esentiala de legalitate, iar nelegalitatea determinata de insuficienta motivare, echivalenta cu nemotivarea, nu poate fi acoperita prin confirmare, analizarea celorlalte critici de nelegalitate formulate de reclamanta devine inutila.

Analizarea de către pârât, cu respectarea considerentelor prezentei hotărâri privind obligativitatea motivării actelor administrative, a cererii de finanțare formulate de reclamantă, este atributul exclusiv al autorității publice, instanței de contencios administrativ revenindu-i doar competența cenzurării actelor administrative pe care autoritatea le emite în limitele atribuțiilor conferite de lege.

Instanța de judecată nu este abilitată să se pronunțe asupra fondului cererii de finanțare și nu are dreptul de a impune autorității publice să soluționeze cererea într-un anumit sens, astfel că autoritatea publică competentă rămâne liberă să admită sau să respingă cererea, dar motivat.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - DG Amposcce, pentru următoarele motive de casare:

3.1. - art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Instanța a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei.

Astfel, scopul declarat al proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile (cap. 2.3.1, pag. 3) este achiziționarea "de utilaje și echipamente destinate producerii de carcase de calculator, rackuri și achiziția de teren și hale industriale pentru consolidarea și durabilitate afaceri obiectivul proiectului fiind pe de o parte, creșterea productivității și competitivității companiei, iar pe de altă parte, achiziționarea de echipamente, teren și hale de producție, dezvoltarea întreprinderii, creșterea umărului locurilor de muncă cu peste 100% și creșterea cifrei de afaceri cu peste 10%, într-un interval de trei ani de la data finalizării proiectului (pag. 4).

Conform grilei de evaluare tehnică și financiară, la subcriteriul II.2, se evaluează măsura în care soluția tehnică propusă prin proiect răspunde scopului/obiectivelor acestuia, iar conform Notei de la finalul grilei de evaluare în cadrul soluției tehnice se vor verifica inclusiv următoarele aspecte; în cazul cheltuielilor solicitate de Beneficiar se vor considera eligibile pe codul CAEN al proiectului, acele cheltuieli a căror eligibilitate corespunde produsului finit descris, inclusiv atunci când cuprinde activități aferente mai multor coduri CAEN; activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului cu echipamentele solicitate vor fi eligibile dacă corespund codului CAEN al proiectului.

Urmare analizei scopului și obiectivelor proiectului s-a constatat că obiectivele specifice nu conduc la îndeplinirea obiectivului general, și deci, nu ating scopul proiectului. Astfel, obiectele de activitate CAEN declarate de solicitant în cap. 2.3 sunt CAEN 2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice și CAEN 2562 - Operațiuni de mecanică generală, însă activitățile propuse prin proiect și echipamentele achiziționate sunt mult mai multe și diverse, incluzând activități de proiectare și inginerie CAD/CAM, servicii de gestiune a întreprinderii/afacerii - ambele obiective fiind neeligibile. Și fabricarea ambalajelor se încadrează la acele obiective specifice care nu conduc la îndeplinirea obiectivului general, deoarece Beneficiarul nu prestează doar ambalarea propriu-zisă a produselor fabricate, în condițiile în care în cap. 2.3.5, solicitantul declară că are unele dotări cum ar fi mașină semi-automată de debitat, aparate de sudură, instalație de vopsit în câmp și cuptor de vopsire.

Conform grilei de evaluare tehnică și financiară, la subcriteriul II.4. s-a constatat faptul că Bugetul este incomplet și necorelat cu activitățile prevăzute, resursele alocate/estimate/și/sau cu devizul general și pe obiecte, costurile estimate nefîind realiste, inclusiv documentația pentru construcție care nu este justificată; nu este justificată necesitatea achiziționării unui teren de 1400 mp la prețul de peste 300 euro/mp în comuna Blejoi, nici prezentarea devizului general ori a celorlalte devize pe obiecte pentru elementele de cost construcție hală, utilaje și consultanță.

În același context, costurile privind auditul și publicitatea sunt incluse de Beneficiar în categoria cheltuielilor eligibile, deși, conform dispozițiilor Ghidului Solicitantului specific POS CCE, aceste tipuri de cheltuieli fac parte din categoria cheltuielilor neeligibile. În plus, în Planul de Afaceri înaintat de Beneficiar este inclus un tabel cu achizițiile preconizate, cu valori menționate în euro și în RON, dar care nu indică ce oferte sunt luate în considerare.

Autoritatea de Management POS CCE a constatat și lipsa totală a solicitărilor de oferte cu specificațiile dorite, creând astfel imposibilitatea de verificare, prin comparare, a respectării acestor eventuale oferte de către ofertanți și nici opțiunile de echipamente adiționale necesare. Din aceleași cauze, nu s-a putut verifica raportul creat între valoarea ofertelor și valorile incluse în liste pentru majoritatea echipamentelor, iar bugetul aferent pentru aceste oferte nu cuprinde costurile cu instruirea, deși acestea sunt incluse în mod separat în oferte, așa cum se menționează că vor fi negociate cu furnizorii.

A precizat recurentul că nici cele două secțiuni aferente bugetului prezentat de către Beneficiar nu sunt corelate, respectiv secțiunea 4.1 (buget) și secțiunea 4.2 (sursele de finanțare), cum ar fi de exemplu, contribuția solicitantului este de 4.912.110 RON din care 2.728.950 RON în numerar și 4.912.110 RON prin împrumut.

3.2. - art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Instanța de fond a reținut o stare de fapt greșită și a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale.

Astfel, dispozițiile legale invocate de instanța de fond nu reprezintă argumente temeinice care să poată răsturna temeinicia formulării și emiterii celor două documente criticate asimilate actelor administrative. Instanța s-a mulțumit doar să afirme că cele două documente criticate nu pot fi considerate ca fiind expresia unei aprecieri obiective a autorității publice în ce privește neîndeplinirea de către reclamantă a cerințelor privind acordarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin intermediul cererii de finanțare, neîntrunind cerința motivării corespunzătoare.

Or, dacă instanța ar fi avut neclarități ar fi putut cere părților clarificări, completări sau orice alte documente necesare dezlegării cauzei, prin suplimentarea, după caz, a probatoriului existent.

A arătat recurentul că instanța de fond explică de ce nu este abilitată să se pronunțe asupra fondului cererii formulate de reclamantă privind acordarea fondurilor europene nerambursabile solicitate și nu are dreptul să impună autorității publice să soluționeze cererea într-un anumit sens, însă dispune obligarea recurentului la reevaluarea cererii de finanțare aferente proiectului.

Însă o eventuală reevaluare a proiectului, potrivit documentelor existente la dosarul proiectului propus spre finanțare, dar și în conformitate cu Ghidul Solicitantului specific POS CCE, nu este posibilă în cadrul apelului de proiecte lansat în cadrul schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții realizate de întreprinderile mici și mijlocii", valabilitatea acestui apel, aprobat prin Ordinul Ministrului economiei și finanțelor nr. 447/2008, cu modificările și completările ulterioare, încetând la data de 30 iunie 2014.

A invocat recurentul și dispozițiile art. 14 raportat la art. 15 din C. civ., precum și în dispozițiile prevăzute de art. 12 raportat la art. 22 din C. proc. civ., susținând că orice persoană fizică sau juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună credință, că nici un drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei credințe.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât motivul de casare invocat în baza art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat, iar susținerile din dezvoltarea art. 488 alin. (1) pct. 8 din Cod nu se justifică, de vreme ce instanța a anulat actele administrative atacate pentru aspecte de formă, neintrând în analiza pe fond a acestora.

Prin încheierea de ședință din 4.10.2016, pronunțată în condițiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Intimata reclamantă a formulat cerere de finanțare pentru proiectul "Creșterea productivității S.C. A. S.R.L. prin achiziția de utilaje tehhnologice, teren și clădiri", cod SMIS 40270.

Urmare a verificării conformității administrative și a eligibilității, recurentul pârât i-a transmis intimatei Scrisoarea de aprobare a proiectului din punct de vedere administrativ și al eligibilității nr. 337/3M din 13.02.2013 în care se precizează că proiectul "îndeplinește criteriile administrative și de eligibilitate stabilite în documentele mai sus menționate."

Ulterior, cererea de finanțare a fost verificată în etapa tehnico-economică unde i s-a stabilit un punctaj de 55,5 puncte, conform celor menționate în Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 303888 din 01 octombrie 2013, cererea de finanțare fiind respinsă.

Contestația intimatei împotriva Scrisorii de informare a solicitanților nr. 303888 din 01 octombrie 2013, a fost respinsă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul AM POSCCE, prin Scrisoarea de informare a solicitanților nr. 310970 din 13 decembrie 2013.

În consecință, intimata reclamantă a înțeles să supună controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ cele două scrisori de informare pe care le-a considerat vătămătoare, obținând în prima instanță desființarea acestora pentru nemotivare corespunzătoare.

Recurentul critică sentința primei instanțe pe temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în dezvoltarea acestui motiv de casare susținând că actele sale sunt motivate, iar instanța se contrazice atunci când consideră că nu se poate pronunța asupra fondului cererii de finanțare, dar îl obligă totuși pe recurent la reevaluarea acesteia.

Totodată, invocând art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a expus argumente de fond pentru susținerea soluției de respingere a cererii de finanțare, arătând totodată că în prezent cererea nu ar mai putea fi aprobată, chiar dacă s-ar proceda la reevaluarea ei.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis și, respectiv, s-au înlăturat cererile părților.

Or, hotărârea recurată, cuprinde în mod evident argumentele pertinente pe care se întemeiază soluția de respingere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat.

Nu există nicio contradicție între considerentele sentinței, de vreme ce, dispunând obligarea la reevaluarea cererii de finanțare, instanța nu a impus o anumită soluție pentru aceasta, tocmai pentru că nu se putea subroga în atribuțiile autorității recurente.

Cât privește criticile subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în cuprinsul actelor administrative contestate, referitor la punctajul acordat intimatei reclamante nu se menționează aspectele reținute pentru diminuarea valorilor individuale stabilite pentru fiecare factor de evaluare din grilă, respectiv, motivele de drept și de fapt care au dus la depunctare.

Or, în aceste condiții, este întemeiată apărarea intimatei reclamante în sensul că evaluarea cererii sale de finanțare s-a efectuat cu încălcarea flagrantă a principiilor transparenței și tratamentului egal.

De asemenea, prin prisma practicii CJUE, nemotivarea deciziei de acordare a punctajului reprezintă o cauză de nulitate a rezultatului evaluării, obligația motivării actului administrativ fiind, deopotrivă, o condiție de legalitate și o garanție împotriva arbitrariului.

Într-adevăr, așa cum în mod judicios a arătat judecătorul fondului, respectarea principiului transparenței și a principiului tratamentului egal impun ca motivarea unei decizii administrative să nu fie limitată la considerente legate de competența emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci să conțină și elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

Recurentul a mai susținut - de această dată pe fondul litigiului - că intimata beneficiară "nu a fost în măsură să demonstreze fezabilitatea proiectului, concordanța bugetului propus față de cheltuielile afectate cu ocazia implementării lui. Cu alte cuvinte, solicitantul nu a respectat propriile mențiuni descrise în proiectul propus prin cererea de finanțare premergătoare contractului de finanțare prin care a garantat sustenabilitatea financiară până la rambursarea cheltuielilor."

Înalta Curte constată însă că aceste aspecte nu au făcut obiectul analizei instanței de fond, care a dispus desființarea actelor administrative exclusiv pentru cauza de nelegalitate reprezentată de nemotivarea actelor, astfel că împrejurările respective nu pot face obiectul controlului judiciar direct în instanța de recurs.

Totodată, împrejurarea că, după reevaluare, cererea de finanțare nu ar putea fi aprobată în cadrul aceluiași apel de proiecte, este irelevant sub aspectul constatării vătămării produse prin actele administrative nemotivate, nefiind de natură să conducă la o altă soluție în cauză.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6, 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței civile nr. 2208 din 25 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 decembrie 2016.