ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1547/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1547/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 9
decembrie 2011, Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.A.I. SRL,
în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală –
Direcția Generală a Finanțelor Publice București și Direcția Generală a
Finanțelor Publice a Județului Brăila, și a dispus suspendarea executării
Deciziei de impunere nr. 25896 din 15 ianuarie 2010, a Raportului de inspecție
fiscală din 15 ianuarie 2010 și a Deciziei nr. 184 din 01 iunie 2010, până la
soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Pentru a pronunța
această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința nr. 67 din 2 martie
2010 a Curții de Apel Galați, devenită irevocabilă prin decizia nr. 4974 din 12
noiembrie 2010 a Î.C.C.J., s-a dispus suspendarea executării Deciziei de
impunere nr. 25896 din 15 ianuarie 2010, până la soluționarea pe fond a
contestației; cum considerentele acestor hotărâri cu privire la îndeplinirea
condițiilor referitoare la cazul bine justificat și la paguba iminentă au
intrat în puterea lucrului judecat, se impune ca ele să fi reținute și în
prezenta cauză, ceea ce face ca cererea de suspendare a executării să fie
întemeiată.
Împotriva
acestei încheieri, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs
pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a
Finanțelor Publice București.
S-a
criticat hotărârea judecătorească pentru faptul că nu cuprinde motivele pe care
se sprijină și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recursul
este nefondat și va fi respins.
Examinând
actele dosarului și motivele de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție
reține următoarele:
Prin
încheierea atacată, Curtea de Apel București a admis cererea de suspendare a
executării Deciziei de impunere nr. 25896/2010, a Raportului de inspecție
fiscală și a Deciziei nr. 184/2010 până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Pentru
a se pronunța astfel prima instanță a reținut că în cauză au fost îndeplinite
dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existența cazului
bine justificat și a pagubei iminente.
Din
examinarea probelor aflate la dosar rezultă că prin sentința civilă nr. 67/2010,
Curtea de Apel Galați a admis cererea de suspendare a Deciziei de impunere nr. 25896/2010
soluție rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4974/2010 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Corect
Curtea de Apel a apreciat că în speță referitor la condițiile cerute de art. 14
și 15 din Legea nr. 554/2001 au intrat în puterea lucrului judecat, motiv
pentru care s-a admis cererea de suspendare și pentru celelalte acte administrative
contestate.
În
speță sunt întrunite de altfel pentru celelalte acte administrative condițiile
prevăzute de lege, pentru că există dubii serioase asupra modului de calcul și
astfel se creează un dubiu referitor la legalitatea actelor administrative.
De
asemenea paguba iminentă este și ea o condiție îndeplinită atâta vreme cât prin
blocarea conturilor se poate produce o încetare a activității intimatei.
Față
de toate aceste considerente Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că încheierea
atacată este legală, motiv pentru care va respinge recursul declarat de Agenția
Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice
București, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția
Generală a Finanțelor Publice București împotriva încheierii din 9 decembrie 2011 a Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 22 martie 2012.