ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3813/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul O.D.V. a chemat în judecată A.N.P.,

solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta să dispună anularea adresei

nr. XX/2009 emisă de pârâtă prin care s-a refuzat încadrarea sa întrucât nu ar

fi îndeplinit condiția prevăzută de art. 11 lit. h) Legea nr. 293/2004, precum

și angajarea sa ca urmare a promovării concursului.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că măsura luată este lipsită de temei legal, deoarece a

participat la concursul organizat în vederea ocupării unor funcții vacante de

agent operativ în cadrul Penitenciarului Drobeta Turnu Severin și a fost

declarat admis în urma susținerii probelor de concurs.

Cu toate acestea,

prin adresa de mai sus i s-a comunicat propunerea de a nu fi angajat întrucât

nu ar îndeplini condiția prevăzută la art. 11 lit. h) Legea nr. 39/2004 privind

Statutul Funcționarilor Publici din A.N.P., respectiv să aibă un comportament

corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.

Curtea de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.

254 din 6 mai 2010, a admis acțiunea reclamantului, dispunând anularea actului

nr. YY din 10 decembrie 2009 emis de A.N.P..

Pentru a pronunța

această sentință instanța a reținut că întrucât din dosarul de înscriere la

concurs reiese că în cazierul reclamantului nu figurează vreo faptă penală și

cum infracțiunea săvârșită cu mulți ani în urmă, în minoritate și reabilitată

nu se circumscrie dispozițiilor art. 11 lit. h) Legea nr. 293/2004, mai ales că

din caracterizările depuse la dosar reiese că acesta are un comportament

corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate, rezultă

că acțiunea acestuia este întemeiată.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs A.N.P. , susținând că hotărârea atacată este

nelegală și netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente:

- instanța de fond a

trecut la judecarea acțiunii astfel cum a fost precizată, fără a comunica

autorității pârâte cererea precizatoare depusă la data de 23 septembrie 2010,

încălcându-se astfel dispozițiile art. 132 alin. (1) teza finală potrivit

cărora: „la prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantei un termen

pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi

dovezi. În acest caz instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii

modificate pârâtului, în vederea refacerii întâmpinării”;

- potrivit art. 7 Legea

nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, anterior cererii de chemare în

judecată reclamantul avea obligația să se adreseze autorității emitente în vederea

anulării actelor administrative pe care le contestă, formulând în acest sens reclamația

administrativă prealabilă;

- actul anulat prin sentința

recurată este doar o adresă prin care autoritatea pârâtă își exprimă acordul față

de propunerea Penitenciarului Drobeta Turnu Severin pentru ca intimatul - reclamant

să nu fie încadrat în sistemul penitenciar. Raportat la acest aspect acțiunea reclamantului

- intimat este inadmisibilă în raport de prevederile art. 1 și 2 lit. c) Legea

nr. 554/2004, întrucât actul atacat nu este un act administrativ;

- intimatul - reclamant,

deși a fost declarat admis în urma concursului organizat în vederea ocupării unei

funcții vacante în sectorul operativ, nu îndeplinea condițiile prevăzute de

art. 11 lit. e) și f) Legea nr. 293/2004, respectiv „să nu fi fost condamnat definitiv

pentru săvârșirea de infracțiuni”, să aibă un comportament corespunzător cerințelor

de conduită admise în societate. Aceste condiții au fost considerate neîndeplinite

în baza verificărilor din evidențele operative ale poliției, rezultând că reclamantul

- intimat avusese o condamnare la pedeapsa închisorii de un an cu suspendare pentru

infracțiunea prevăzută și sancționată de art. 197 C. pen..

În drept recurenta și-a

încadrat motivele de recurs, din punct de vedere procedural, în prevederile

art. 304 pct. 5, pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ..

Analizând actele și lucrările

dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată

că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele considerente:

Criticile formulate în

cadrul primului motiv de recurs nu sunt întemeiate deoarece reclamantul - intimat

nu și-a modificat acțiunea pe parcursul judecății, ci a rectificat doar numărul

actului a cărui anulare a solicitat-o, respectiv nr. YY din 10 decembrie 2009, în

loc de nr. XX din 10 decembrie 2009, actul propriu zis fiind unul și același, astfel

că nu erau întrunite condițiile art. 132 alin. (1) teza finală C. proc. civ. pentru

a se impune „comunicarea cererii modificate pârâtului”.

De asemenea este neîntemeiată

critica privitoare la lipsa plângerii administrative prealabile prevăzută de

art. 7 Legea nr. 554/2004 deoarece dovada îndeplinirii acestei proceduri a fost

depusă la dosarul de fond fiind atașată acțiunii.

Este însă întemeiat motivul

de recurs potrivit căruia actul anulat prin sentința recurată nu îndeplinește condițiile

art. 1 și 2 lit. c) Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în sensul

că adresa nr. YY din 10 decembrie 2009 emisă de A.N.P. reprezintă o corespondență,

o simplă comunicare între A.N.P. și Penitenciarul Drobeta Turnu Severin prin care

emitentul își exprimă acordul cu propunerea de a nu fi încadrat în sistem candidatul

O.D.V., datorită neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 11 lit. h) Legea

nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P..

Față de împrejurarea că

actul menționat nu este un act care să producă efecte juridice iar reclamantul -

intimat nu a formulat o acțiune care să aibă ca efect obligarea la încadrarea sa

în sistemul penitenciar ca urmare a validării concursului la care a participat,

Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea, constatând

îndeplinite prevederile art. 1 Legea nr. 554/2004.

În raport de această constatare

, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se

modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

Înalta Curte de Casație

și Justiție consideră inutilă, în aceste condiții, analizarea ultimului motiv de

recurs, prin care se face referire la fondul actului atacat, respectiv condițiile

de conduită ce trebuie avute în vedere cu ocazia ocupării unor funcții din sistemul

penitenciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de A.N.P. împotriva sentinței civile nr. 254 din 6 mai 2010 a Curții de Apel Craiova,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge

acțiunea reclamantului O.D.V. ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie

2011.