ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3436/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3436/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 septembrie 2010 Curtea
de Apel Timișoara, având pe rol judecarea recursului Parchetului împotriva
Deciziei penale nr. 496 din 17 septembrie 2003 a Tribunalului Arad cu privire
la inculpatul F.C.D. a dispus, între altele, respingerea cererii de sesizare a
Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 din Legea nr. 143/2000.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea de Apel Timișoara a motivat că excepția invocată nu are legătură
cu soluționarea cauzei în sensul prevăzut de art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992.
Împotriva încheierii
a declarat recurs inculpatul F.C.D., care în esență critică hotărârea pentru
greșita respingere a cererii sale de sesizare a Curții Constituționale.
Recursul nu este
fondat.
Inculpatul a motivat
cererea, susținând că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 sunt
neconstituționale, în raport de prevederile art. 11, art. 20 raportat la art. 7
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 73 alin. (3), art. 21 alin.
(3) și art. 124 din Constituție.
Curtea observă că, în
mod temeinic, instanța apelului a reținut că excepția invocată nu are o
legătură cu soluționarea cauzei în sensul prevăzut de art. 29 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992.
Pentru a fi
admisibilă o astfel de sesizare, instanța în fața căreia se invocă trebuie să
examineze dacă textul ce face obiectul examenului de constituționalitate este
de natură să restrângă drepturile constituționale ale autorului cererii de
sesizare.
S-a mai motivat că,
potrivit jurisprudenței, invocarea excepției de neconstituționalitate, bazată
pe un interes trecut sau eventual, nu îndeplinește cerința prevăzută de lege
pentru sesizarea Curții Constituționale.
Ori, în cauză,
dispozițiile legale ale căror neconstituționalitate a fost invocată de inculpat
nu se referă la un interes concret, ci la unul eventual.
Motivarea Curții de
Apel Timișoara este legală și temeinică.
Invocarea
dispozițiilor unei legi ce are incidență în judecarea unei cauze, ca fiind
neconstituționale, nu conduc de plano la sesizarea Curții Constituționale.
Potrivit legii,
instanța în fața căreia se ridică excepția este ținută să examineze dacă
excepția invocată are o legătură relevantă pentru soluționarea cauzei.
În cauză, această
legătură, așa cum a reținut instanța care judecă apelul procurorului, nu este
dovedită.
Așa fiind, Curtea va
respinge, ca nefondat, recursul inculpatului, pe care îl va obliga la
cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul F.C.D. împotriva Încheierii din 20
septembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală pronunțată în Dosarul
nr. 214/59/2008.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 1 octombrie 2010.