ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1838/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor anularea deciziei nr. 524 din 02 mai 2007 de încadrare a sa în gradul profesional de subinspector la P.R.M.S. Dr. Tr. Severin și obligarea pârâtei să emită o decizie de reîncadrare a sa in gradul de subinspector șef, începând cu data de 01 mai 2007. Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 296 din 26 octombrie 2007, a respins acțiunea reclamantului M.M. ca nefondată. Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut că reclamantul este ofițer în rezervă, cu gradul militar de maior, începând cu data de 15 septembrie 2004, iar în anul 2003 a absolvit Facultatea de Drept.

La concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante și avansare ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciarelor, reclamantul s-a înscris pentru ocuparea postului de șef birou I (prevenirea criminalității în mediul penitenciar) și a fost încadrat pe acest post, conform deciziei nr. 524 din 02 mai 2007, ca funcționar public cu statut special, cu gradul profesional de subinspector, în conformitate cu dispozițiile art. 44 lit. c) și art. 45 alin. (1) lit. a) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004.

Instanța de fond a apreciat că încadrarea reclamantului în gradul profesional de subinspector s-a realizat în concordanță cu dispozițiile legale anterior enunțate, întrucât acesta provine din afara sistemului penitenciar și are o vechime în specialitatea juridică mai mică de 4 ani (vechime calculată în raport cu data absolvirii studiilor superioare juridice – 2003 – și data trecerii în rezervă – 15 aprilie 2004). În opinia primei instanțe, susținerea reclamantului potrivit cu care, în cazul său, ar fi incidente dispozițiile art. 45 alin. (2) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004 este nefondată, întrucât ipoteza reglementată de acest text vizează categoria ofițerilor sau agenților încadrați în sistemul penitenciar din alte sectoare de activitate sau comune sectorului bugetar, care sunt încadrați în funcții prevăzute cu alte specialități decât cea dobândită urmare a absolvirii studiilor.

Reclamantul era ofițer în rezervă și nu cadru activ și a fost încadrat într-o funcție pentru care, conform fișei postului și cerințelor publicate în anunțul de organizare a concursului, este necesară specialitatea juridică, respectiv studii juridice superioare. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care a solicitat anularea acesteia și admiterea acțiunii. În motivarea căii de atac, recurentul a formulat, în esență, următoarele critici cu privire la hotărârea judecătorească: Instanța de fond a fost grav indusă în eroare de către intimat, care a prezentat o fișă a postului nesemnată și nedatată, și a dat o interpretare eronată cerințelor de participare la concursul organizat pentru ocuparea funcției de șef birou pentru prevenirea criminalității în mediul penitenciar.

În mod nelegal, prima instanță a reținut că între gradul militar - pe care l-a dobândit conform Legii nr. 80/1995 – și gradul profesional - pe care l-a obținut prin Legea nr. 293/2004 – nu există interdependență. Concluzia primei instanțe în sensul că nu îi sunt aplicabile prevederile art. 45 alin. (2) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004 este nefondată. Analizând sentința recurată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Instanța de fond a analizat corect situația de fapt în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Critica recurentului în sensul că nu i s-a aplicat baza legală corespunzătoare la momentul încadrării, respectiv dispozițiile art. 45 alin. (2) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004, și din această cauză i s-a acordat un grad profesional mai mic decât cel pe care îl are în rezervă (maior) este nefondată. Astfel, potrivit textului anterior indicat, funcționarilor publici, ofițeri sau agenți, încadrați în sistemul penitenciar din alte sectoare de activitate sau comune sectorului bugetar, în funcții prevăzute cu alte specialități decât cele dobândite în urma absolvirii studiilor, li se acordă primul grad. Fac excepție cei care au promovat examenul de trecere în corpul ofițerilor.

La data la care s-a înscris la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante și avansare ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciarelor, recurentul nu avea calitatea de agent sau de subofițer într-o unitate a sistemului de apărare, ordine publică sau siguranță națională, ca să poată susține că era vorba de un examen pentru trecerea în corpul ofițerilor; recurentul era ofițer în rezervă, în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. De asemenea, din actele dosarului, rezultă că recurentul a fost admis prin concurs pentru o funcție prevăzută în fișa postului, în raport de studiile pe care le-a absolvit.

În mod corect, prima instanță a apreciat că recurentului îi sunt aplicabile prevederile art. 45 alin. (1) lit. a) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004, care menționează că funcționarilor publici încadrați în sistemul penitenciar direct din afara sistemului administrației penitenciare, în funcții cu specialități prevăzute în fișa postului pentru studiile absolvite și care au lucrat înainte de încadrare în asemenea specialități li se acordă grade profesionale în raport cu vechimea în specialitate, astfel: ofițer, la un stagiu de până la 4 ani – gradul profesional de subinspector.

Pe de altă parte, este corectă și argumentația instanței de fond în sensul că, în situația recurentului-reclamant, nu poate opera o echivalare a gradului militar – dobândit în baza Legii nr. 80/1995 – cu gradul profesional - obținut în temeiul Legii nr. 293/2004, deoarece între cele două tipuri de grade nu există interdependență: ele sunt reglementate de acte normative diferite, care le conferă regimuri juridice distincte. În consecință, în raport de cele anterior reținute, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.M. împotriva sentinței civile nr. 296 din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 mai 2008.