ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4574/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4574/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința nr. 27 din
08 februarie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.N.A.D.N.R.,
a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția contencios
administrativ.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea de Apel Ploiești a reținut că solicitările reclamantului U.A. pot
fi rezolvate de către Consiliul Județean Dâmbovița, respectiv consiliile locale
pârâte, deoarece în ceea ce privește drumurile județene, cum sunt cele pentru care
se solicită instituirea de restricții de circulație, administrarea revine consiliilor
județene, conform art. 22 din O.U.G. nr. 43/1997.
Aplicând dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 corelate cu cele ale art. 2 lit. b) C.
proc. civ., Curtea de Apel Pitești a concluzionat în sensul că soluționarea cauzei
revine în competența Tribunalului Dâmbovița, secția comntencios administrativ.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamantul U.A., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Înalta Curte de Casație
și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, a constatat că recurentul
nu a respectat dispozițiile art. 303 C. proc. civ., situație în care va aplica sancțiunea
prevăzută de dispozițiile art. 306 C. proc. civ. și va constata nulitatea recursului
declarat.
Astfel, potrivit dispozițiilor
art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs
sau înăuntrul termenului de recurs, iar dispozițiile art. 158 alin. (3) C. proc.
civ. prevăd faptul că dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii
se poate exercita recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Înalta Curte, verificând
îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302
1
C. proc. civ., a constatat
că recurentul nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale prevăzute de lege în termenul
arătat, depunând motivele de recurs la data de 01 martie 2010, data pronunțării
sentinței fiind 08 februarie 2010.
În aceste condiții, Înalta
Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în
termenul defipt de lege.
Văzând dispozițiile
art. 302
1
și art. 303 C. proc. civ. raportate la art. 158 alin. (3),
art. 101 și art. 102 C. proc. civ., care prevăd termenul de 5 zile de la pronunțare
pentru depunerea motivelor de recurs, precum și modalitatea de calcul a termenului,
s-a constatat faptul că recurentul nu a respectat dispozițiile procedurale prevăzute
de lege.
În conformitate cu dispozițiile
art. 129 alin. (1) C. proc. civ., părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii
să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația
să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite
de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor
art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.
Întrucât recurentul nu
a respectat dispozițiile mai sus arătate, Înalta Curte, văzând dispozițiile
art. 306 alin. (1) C. proc. civ., care dispun că recursul este nul dacă nu a fost
motivat în termenul legal, va aplica sancțiunea procedurală arătată de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
formulat de U.A., împotriva sentinței nr. 27 din 08 februarie 2010 a Curții de Apel
Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 octombrie 2010.