ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5149/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu reclamantul F.I.T. a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului constatarea netemeiniciei nesoluționării în termenul legal a

cererilor repetate adresate de către reclamant pârâtului în 3 martie 2010, în 6

aprilie 2010 și în 14 martie 2010; obligarea pârâtului la remiterea

neîntârziată a documentelor cu privire la activitatea reclamantului, solicitate

în petițiile adresate ministerului în 3 martie 2010, în 6 aprilie 2010 și în 14

martie 2010; constatarea încălcării de către pârât a interesului legitim

privat; obligarea pârâtului la afișarea pentru o durată de 180 zile în spațiul

frontal al primei pagini a site-ului principal al ministerului www.edu.ro, a

hotărârii integrale a instanței.

În motivarea acțiunii

reclamantul a arătat, în esență, că în data de 3 martie 2010 a adresat o

petiție către Direcția Acreditarea, Evaluarea și Performanța în Cariera Didactică

din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în care

solicita remiterea copiilor anexelor care însoțesc adresa Inspectoratului

Școlar al Județului Sibiu din 8 ianuarie 2010 referitoare la evaluarea

personală și nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul a

formulat o altă cerere în același sens la data de 6 aprilie 2010 la care a

primit răspuns, după expirarea termenului de 30 de zile, însă i-au fost

comunicate doar 3 anexe din cele 5 solicitate.

A revenit cu alte două

cereri însă după ultima petiție i s-a răspuns că nu-i pot fi furnizate datele.

Reclamantul a apreciat

că refuzul de comunicare este neîntemeiat întrucât documentul din care a luat cunoștință

despre existența celor 5 anexe este emis de Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu

și adresat Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului, astfel încât

documentele solicitate se găsesc în posesia pârâtului.

Pârâtul a depus întâmpinare

prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.

De asemenea a invocat

excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

La termenul din 21 octombrie

2010 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului

Sibiu iar prin sentința nr. 640/CA/2010 pronunțată la data de 21 octombrie 2010

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

Prin sentința nr. 38/F/CA

din 9 februarie 2011 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ

și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,

a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul F.I.T.,

a obligat pârâtul să comunice reclamantului copiile integrale ale anexelor 3, 4

și 5 care însoțesc adresa Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu din 8 ianuarie

2010 a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1.000 RON cu titlul de

daune morale și a respins în rest acțiunea.

Pentru a pronunța această

soluție Curtea a reținut în esență următoarele:

În ceea ce privește excepția

inadmisibilității invocată de pârât instanța a respins-o ca neîntemeiată întrucât

reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004 raportat la O.G. nr. 27/2002, urmărind în mod explicit să sancționeze

atât nerăspunderea la petiții în termenul de 30 de zile cât și refuzul nejustificat

de comunicare a documentelor solicitate.

Ca atare a reținut Curtea

că dispozițiile Legii nr. 544/2001 nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce privește excepția

lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației Cercetării Tineretului

și Sportului, Curtea a reținut că

pârâtul se afla în posesia

informațiilor solicitate de reclamant și era competent să soluționeze petițiile

potrivit O.G. nr. 27/2002, astfel că se justifică calitate procesuală pasivă a acestuia

în cauză.

În ceea ce privește fondul

cauzei s-au constatat următoarele.

Analiza cronologică a

celor 4 petiții adresate pârâtului relevă faptul că acesta a încălcat dispozițiile

art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002

, în ceea ce privește petițiile

din 3 martie 2010, 6 aprilie 2010 și 14 mai 2010, nerăspunzându-i în termenul de

30 de zile sau răspunzându-i cu depășirea termenului și în mod incomplet.

În ceea ce privește petiția

din 19 iulie 2010 deși pârâtul a răspuns în termenul de 30 de zile, modalitatea

în care a făcut-o a permis instanței să aprecieze că sunt incidente dispozițiile

art. 8 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 2 alin. (2) și

art. 2 alin. (1) lit. i) și n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, refuzul de comunicare

a unor anexe la raportul de evaluare profesională este apreciat ca fiind nejustificat,

dreptul de apreciere al autorității publice realizându-se prin

încălcarea drepturilor și libertăților reclamantului.

S-a reținut că a fost

încălcat interesul legitim al reclamantului de a-i fi soluționate în termen și în

mod complet petițiile formulate, apreciindu-se că solicitarea reclamantului este

întemeiată.

În ceea ce privește daunele

morale solicitate s-a constatat că, în condițiile în care existența faptei ilicite

și a vinovăției pârâtului sunt în afara oricărui dubiu pentru considerentele expuse,

instanța a apreciat că reclamantul a suferit un prejudiciu moral datorită manierei

în care a fost tratată exercitarea unui drept constituțional de către o autoritate

publică.

În ceea ce privește solicitarea

de obligare a pârâtului la afișarea pentru o durată de 180 zile în spațiul frontal

al primei pagini a site-ului principal al ministerului www.edu.ro, a hotărârii integrale

a instanței, instanța a apreciat-o ca lipsită de temei legal.

Împotriva sentinței pronunțată

de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat

recurs Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de

recurs se aduc, în esență, următoarele critici sentinței atacate:

- În mod greșit instanța

de fond a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât potrivit

prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului cu modificările și completările ulterioare,

în sfera sa de atribuții nu este inclusă comunicarea documentelor emise de către

alte instituții publice cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, cum sunt

inspectoratele școlare județene.

Față de pretenția intimatului-reclamant

de comunicare a unor anexe care însoțesc adrese emise de Inspectoratul Școlar Județean

Sibiu referitor la evaluarea personală a acestuia, în mod eronat a fost respinsă

excepția invocată de către minister, neexistând identitate între persoana pârâtului

și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

- În mod nelegal, instanța

de fond a reținut ca fiind aplicabile în cauză prevederile art. 8 alin. (1), teza

a II-a din O.G. nr. 27/2002, raportată la art. 2 alin. (2) și art. 2 alin. (1)

lit. h) din Legea nr. 554/2004, întrucât în cauză nu este vorba de faptul că nu

s-a răspuns în termen legal sau incomplet, de un refuz nejustificat din partea ministerului

de soluționare a unei cereri, iar nemulțumirea reclamantului în raport de răspunsul

primit nu echivalează cu refuzul nejustificat.

- În mod greșit instanța

de fond a dispus obligarea sa la daune morale deoarece acestea nu se justifică și

nici nu s-a făcut dovada unei legături de cauzalitate între o anumită conduită a

ministerului și prejudiciul suferit de reclamant.

recurs

Înalta Curte, analizând

recursul formulat în raport de criticile invocate, de dispozițiile legale incidente,

apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

După cum se constată din

expunerea prezentată anterior, prin sentința recurată a fost respinsă excepția lipsei

calității procesuale pasive a Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului, această autoritate fiind obligată să comunice reclamantului copiile integrale

ale anexelor nr. 3, nr. 4 și nr. 5 care însoțesc adresa Inspectoratului Școlar al

Județului Sibiu din 8 ianuarie 2010 (22 noiembrie 2009), fiind obligat și la 1.000

RON cu titlu de daune morale către reclamant, fiind respinsă în rest acțiunea.

S-a reținut că refuzul

de comunicare a unor anexe ale raportului de evaluare profesinală este nejustificat.

Potrivit Legii nr. 84/1995

cu modificările și completările ulterioare, incidente la momentul formulării cererii,

inspectoratele școlare județene sunt organe descentralizate de specialitate, cu

personalitate juridică, subordonate Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului.

Necontestat este că emitentul

adresei din 22 decembrie 2009 cu anexele care o însoțesc și din 8 ianuarie 2010,

referitoare la evaluarea profesională a reclamantului, solicitate de reclamant este

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu și nu recurentul-pârât.

Inspectoratul Școlar Județean

Sibiu, fiind emitentul și deținătorul actelor referitoare la dosarul profesional

al reclamantului, solicitate prin petițiile adresate autorității pârâte, este evident

că raportul juridic se stabilește între această instituție și persoana vizată în

documentele menționate, inspectoratul școlar fiind și deținătorul, cel care păstrează

și arhivează actele referitoare la dosarul profesional al cadrelor didactice, astfel

că reclamantul avea posibilitatea de a se adresa direct acestuia pentru comunicarea

acestor acte.

Misiunile, funcțiile și

atribuțiile Ministerului, Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sunt menționate

în cuprinsul Capitolelor I, II,III din H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea

Ministerului, Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și

completările ulterioare, incidente la momentul formulării cererii.

Potrivit acestor dispoziții,

această autoritate nu are ca atribuții comunicarea documentelor emise de alte instituții

publice cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, reclamantul având posibilitatea

de a se adresa direct instituției de la care provin actele a căror comunicare s-a

solicitat în cauza de față.

De altfel, potrivit art.

6

1

din O.G. nr. 27/2002 , petiția reclamantului a fost adusă la cunoștința

Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, cu atribuții în rezolvarea problemelor sesizate,

fiindu-i comunicate anexele înaintate de această instituție, astfel cum rezultă

din adresele din 12 mai 2010 și din 22 decembrie 2009.

Prin urmare, cum calitatea

procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și

cel obligat în raportul juridic dedus judecății sau față de care se poate realiza

interesul respectiv, în raport de cele reținute anterior, instanța de recurs apreciază

că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu poate avea calitate

procesuală pasivă.

În consecință, în mod

greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât

întrucât această excepție este întemeiată.

Avându-se în vedere considerentele

expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I din C. proc. civ.,

art. 20 din Legea nr. 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare, va

admite recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului, va casa sentința atacată, va admite excepția lipsei calității procesuale

pasive a autorității pârâte și va respinge acțiunea formulată împotriva acesteia

ca atare,fapt care, în raport de art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. face de prisos

analiza celorlalte critici ale recurentului-pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva sentinței

nr. 38/F/CA din 9 februarie 2011 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive

a autorității-pârâte și respinge acțiunea ca atare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie

2011.