ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3760/2010

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 24 iulie 2009,

reclamanta SC „D.I.” SRL București a solicitat obligarea pârâtelor Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor și Comisia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar la

soluționarea Dosarului nr. 32306/CC, în sensul emiterii deciziei conținând

titlul de despăgubiri, emiterii titlurilor de plată și a titlurilor de

conversie.

În motivarea

acțiunii, s-a arătat că documentația aferentă Dispoziției nr. 679/2006 prin

care s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de

500 mp situat în București, str. T. și construcția demolată a fost predată

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data de 30 ianuarie 2007,

dar nu a fost urmată procedura prevăzută de lege, astfel că a fost încălcat

dreptul reclamantei la soluționarea cererii sale într-un termen rezonabil.

Pârâta Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive în cererea de emitere a titlurilor de plată și de conversie,

motivând că atribuția plății despăgubirilor în numerar către persoanele

îndreptățite revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților,

conform dispozițiilor art. 20 din O.U.G. nr. 81/2007.

Pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive în raport de dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. civ. și

art. 14

1

Titlul VII din Legea nr. 247/2005, arătând că Direcția

pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar funcționează în structura sa ca o

direcție fără personalitate juridică.

Aceeași pârâtă a

invocat excepția prematurității cererii de obligare la emiterea titlurilor de

plată și de conversie, motivând că emiterea unui titlu de plată și plata

despăgubirilor bănești în numerar către persoanele îndreptățite se dispune în

termen de 15 zile de la existența disponibilităților financiare în contul

Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în ordinea depunerii

cererilor de opțiune, potrivit dispozițiilor art. 18

2

lit. a) Titlul

VII al Legii nr. 247/2005.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

Sentința civilă nr. 4474 din 18 decembrie 2009, prin care au fost admise

excepțiile privind lipsa capacității procesuale de folosință a Direcției pentru

Acordarea Despăgubirilor în Numerar și lipsa calității procesuale pasive a

Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a fost respinsă

acțiunea formulată împotriva acestor pârâte.

Prin aceeași

sentință, a fost admisă acțiunea formulată împotriva pârâtei Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost obligată pârâta la soluționarea

Dosarului nr. 32306/CC, în sensul emiterii deciziei conținând titlul de

despăgubiri și a fost respinsă ca prematur formulată cererea de obligare a

pârâtei la emiterea titlurilor de plată și de conversie.

Excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor

în Numerar a fost admisă în raport de dispozițiile art. 14

1

Titlul

VII din Legea nr. 247/2005 și art. 2 lit. ș) din H.G. nr. 1068/2007,

reținându-se că această direcție din structura Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților nu are personalitate juridică și pe cale de

consecință nu poate fi subiect al raportului juridic dedus judecății în

accepțiunea art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Excepția lipsei

calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților a fost de asemenea admisă, cu motivarea că această autoritate nu

are atribuții de luarea măsurilor legale în procedura administrativă de

acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate de stat în mod abuziv,

atribuții care aparțin Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,

conform dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2007.

Pe fondul cauzei,

instanța de fond a constatat că este întemeiată cererea de obligare a Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la soluționarea Dosarului nr.

32306/CC, aferent Dispoziției nr. 6791 din 14 noiembrie 2006 emisă de Primarul

General al Municipiului București.

Instanța de fond a

reținut că, deși acest dosar a fost înaintat comisiei pârâte prin

procesul-verbal nr. 5062 din 30 ianuarie 2007, nu s-a efectuat niciunul din

actele necesare verificării legalității respingerii cererii de restituire în

natură a imobilului sau evaluării acestuia, potrivit procedurii prevăzute de

dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Cererea privind

obligarea pârâtei la emiterea titlurilor de plată și de conversie a fost

respinsă ca prematur formulată, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor

art. 18 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, numai după emiterea titlurilor de

despăgubiri, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților are

obligația de a emite pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite

un titlu de conversie și/sau un titlu de plată.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat recurs reclamanta și pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor.

În recursul declarat

de reclamantă SC „D.I.” SRL București a fost criticată soluția de admitere a

excepțiilor privind lipsa capacității procesuale de folosință a Direcției

pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar și privind lipsa calității

procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților,

arătându-se că instanța de fond a preluat susținerile invocate în motivarea

excepțiilor, fără a proceda la verificarea acestora în raport de dispozițiile

legale care reglementează funcționarea celor două autorități pârâte.

Recurenta-reclamantă

a criticat și soluția de respingere ca prematură a cererii de obligare la

emiterea titlurilor de plată și de conversie, motivând că soluționarea

Dosarului nr. 32306/CC implică și emiterea acestor titluri, iar faptul că până

în prezent nu a fost emis titlul de despăgubiri nu se datorează culpei sale.

Recurenta-pârâtă

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat modificarea în

parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de obligare a sa la

emiterea titlului de despăgubiri.

În motivarea

recursului, comisia pârâtă a arătat că dosarele privind acordarea

despăgubirilor se soluționează conform procedurii de acordare a despăgubirilor,

prevăzute de Titlul VII al Legii nr. 247/2005, numai după transmiterea

dosarelor și nu în baza unei cereri a persoanei îndreptățite.

Recurenta-pârâtă a

învederat că Legea nr. 247/2005 are un caracter special și nu prevede un termen

de soluționare a dosarelor, astfel că pentru îndeplinirea într-un termen rezonabil

a obligațiilor care-i revin a adoptat Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008

cu privire la modalitatea de transmitere a dosarelor spre evaluare, respectiv

în ordinea înregistrării lor.

Cum dosarul privind

despăgubirile cuvenite intimatei-reclamante face parte din categoria dosarelor

transmise Secretariatului Comisiei Centrale înainte de data intrării în vigoare

a O.U.G. nr. 81/2007, recurenta-pârâtă a precizat că urmează a se respecta

ordinea de înregistrare a dosarelor, conform Deciziei nr. 2815 din 16

septembrie 2008, care a înlocuit Decizia nr. 2 din 28 februarie 2006, reținută

în mod greșit de instanța de fond ca argument pentru selectarea aleatorie atât

a dosarului de despăgubiri, cât și a evaluatorului societății de evaluare.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, pentru

următoarele considerente:

Cadrul procesual al litigiului a fost corect

stabilit de instanța de fond, astfel că în mod neîntemeiat a fost criticată de

recurenta-reclamantă soluția de admitere a excepțiilor privind lipsa calității

procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și

lipsa capacității procesuale de folosință a Comisiei pentru Acordarea

Despăgubirilor în Numerar.

Astfel cum a reținut

în mod corect instanța de fond, Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților nu are atribuții în cursul procedurii administrative privind

acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, prevăzute

de Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Instituția învestită

cu emiterea deciziei conținând titlurile de despăgubire pentru imobilele

notificate în baza Legii nr. 10/2001 este Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

Potrivit art. 2 din

H.G. nr. 361/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților, această autoritate nu are

atribuții de emitere a deciziei de despăgubiri și în consecință, nu este parte

în raportul juridic dedus judecății, ceea ce are drept consecință lipsa

legitimării sale procesuale în prezenta cauză.

Instanța de fond a

soluționat corect și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a

Comisiei pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, care potrivit

dispozițiilor art. 14

1

din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, este o

structură fără personalitate juridică în cadrul Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților, având ca atribuție principală acordarea de

despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de

plată, în limita unei sume de maxim 500.000 RON.

În consecință, cele

două excepții de procedură au fost corect admise de instanța de fond în raport

de obiectul cererii de chemare în judecată și de dispozițiile legale care

reglementează competența funcțională a Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților și a comisiei intimate din structura acesteia.

Recurenta-reclamantă

a criticat neîntemeiat și soluția de respingere ca prematur formulată a cererii

de emitere a titlurilor de plată și/sau de conversie.

Potrivit

dispozițiilor art. 18 al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, în baza

deciziilor conținând titlul de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite un titlu de conversie

și/sau un titlu de plată.

Recurenta-reclamantă

nu este titulara unei decizii conținând titlul de despăgubire, întrucât

procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 nu a

fost finalizată prin emiterea unei asemenea decizii, astfel că nu poate fi

parcursă nici procedura de valorificare a titlului de despăgubiri, conform

prevederilor Capitolului V Titlul VII din Legea nr. 247/2005, capitol introdus

prin O.U.G. nr. 81/2007.

Recursul declarat de

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este de asemenea nefondat,

întrucât instanța de fond a apreciat corect că Dosarul nr. 32306/CC, predat

Secretariatului comisiei recurente la 30 ianuarie 2007, trebuia soluționat

într-un termen rezonabil, chiar dacă Legea nr. 247/2005 nu prevede un termen.

Susținerea

recurentei-pârâte privind reglementarea unei ordini de soluționare a dosarelor

prin Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008 nu poate fi reținută în raport de

durata mare a perioadei de la data înregistrării dosarului la Secretariatul

Comisiei și lipsa oricărui demers pentru parcurgerea etapelor din cadrul

procedurii prevăzute de Capitolul V al Titlului VII din Legea nr. 247/2005

pentru stabilirea și plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod

abuziv. De altfel, decizia invocată de recurenta-pârâtă nu prezintă relevanță

în soluționarea raportului juridic dedus judecății în prezenta cauză, fiind

adoptată la o dată ulterioară celei la care a fost înregistrat la Secretariatul

Comisie Dosarul nr. 32306/CC, pentru care instanța de fond a constatat refuzul

nejustificat de soluționare într-un termen rezonabil.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și de SC „D.I.”

SRL București împotriva Sentinței civile nr. 4476 din 18 decembrie 2009 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 septembrie 2010.