ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4173/2011

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 387 din 3 februarie 2011, a Tribunalului Maramureș, secția penală, au fost condamnați inculpații:

- 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și c) și a art. 76 lit. c) C. pen.;

- 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și a art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului V.R.A., pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 86

2

C. pen.

Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș i-a fost încredințată supravegherea executării obligațiilor stabilite.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., inculpatului i-au fost impuse următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte lunar, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș, desemnat cu supravegherea lui;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra art. 86

4

alin. (2) C. pen., privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) și (5) C. pen. au fost aplicate inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv, cuprinsă între 22 septembrie 2009 și 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, până la rămânerea definitivă a sentinței.

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și c) și a art. 76 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., și a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 și 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, până la rămânerea definitivă a sentințe.

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și c) și a art. 76 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., și a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 și 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, până la rămânerea definitivă a sentinței.

- 1 an închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art.  74 lit. a) și c) și a art. 76 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., și a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 și 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, până la rămânerea definitivă a sentinței.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri:

- 10,26 Kg, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul T.F., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, - după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe;

- 6,08 Kg, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul L.I.V., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe;

- 535,4 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul Ț.T., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe;

- 540,3 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul Ț.T., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe;

- 13,5 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul V.R.A., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe;

- 1050,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "D." din localitatea Corni, județul Maramureș, 300,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "C." din localitatea Corni, județul Maramureș, și 120,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator și după reținerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "O." din localitatea Corni, județul Maramureș; toate cantitățile de C. fiind sigilate cu sigiliul tip M.l. și predate D.I.I.C.O.T.

În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate și păstrarea de contraprobe.

În baza art. 91

3

alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus păstrarea suporturilor magnetice înregistrate la poziția din Registrul privind evidența CD-urilor de la Tribunalul Maramureș până la rămânerea definitivă a hotărârii, când vor fi arhivate cu dosarul.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpații, au fost obligați la cheltuieli judiciare în favoarea statului, după cum urmează:

- inculpații V.R.A. și L.I.V., la câte 5200 RON;

- inculpatul T.F., la 2700 RON;

- inculpatul Ț.T., la 2200 RON;

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate statului de inculpatul C.V.C. au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul V.R.A. a avut inițiativa de a cultiva c. pe terenurile situate în locurile numite "D.", "P." și "C.", terenuri folosite de inculpatul L.I.V.

În cursul lunii septembrie 2009, fie singur, fie împreună cu L.I.V., T.F. și C.V.C., sus-numitul inculpat s-ar fi deplasat la terenurile respective, în mai multe împrejurări distincte, la date diferite, și a recoltat plantele de c., care ulterior au fost transportate de către inculpatul L. cu căruța sa, fie acasă la el, fie într-un loc pe care inculpatul V. nu-l cunoștea la data audierii sale. Aceeași declarație a inculpatului V. face referire și la inculpatul Ț., căruia i-ar fi cerut să-i asigure o locație în Baia Mare, în vederea depozitării unei părți din plantele de c., sens în care acesta i-a oferit garajul familiei sale situat la adresa din Baia Mare, bd. D.

În esență, din toată probațiunea administrată, instanța a reținut vinovăția inculpaților V., L., T. și Ț. sub aspectul infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, constatând totodată că inculpatul C.V.C. este absolvit de răspundere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de droguri. Instanța a constatat că inculpații V., L., T. și Ț. se fac vinovați de infracțiunile menționate în rechizitoriu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ce constă în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - B.T. Cluj, și inculpații V.R.A., L.I.V. și Ț.T.

Parchetul a criticat hotărâre a instanței de fond susținând că este nelegală și netemeinică după cum urmează:

În primul rând, sub aspectul reținerii nejustificate de circumstanțe atenuante în beneficiul inculpaților și aplicării unor pedepese mult prea blânde în raport cu gravitatea faptelor săvârșite, cu împrejurările concrete și conduita inculpaților în cursul procesului penal;

- greșita soluție de achitare a inculpatului C.V.C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000 deoarece din procesul-verbal de redare a interceptărilor conversației telefonice din 11 septembrie 2009 dintre V. și acesta rezultă că a fost cooptat pentru a se deplasa împreună cu el la Corni, iar ulterior s-a dovedit că au cules împreună c.;

- cu privire la omisiunea instanței de fond de a dispune confiscarea întregii cantități de c. și de a omite distrugerea acesteia, deoarece a rămas un rest de peste 70 kg c..

Inculpatul apelant V.R.A. a criticat sentința ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei față de dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen.

Inculpatul apelant L.I.V. a criticat sentința susținând că nu a fost stabilit cu certitudine obiectul material al infracțiunii sub aspectul cantității și valorii c. și, în acest context, cuantumul pedepsei aplicate este prea ridicat impunându-se reaprecierea gradului de pericol social prin prisma circumstanțelor reale și personale.

Inculpatul apelant Ț.T. a criticat sentința sub aspectul încadrării juridice și a solicitat schimbarea acesteia din infracțiune a prev. de art. 2 alin. (1) în infracțiunea prevezută art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin Decizia penală nr. 17 A din 3 februarie 2011, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - B.T. Maramureș.

A desființat sentința numai în ceea ce a privit omisiunea instanței de fond de a dispune confiscarea întregii cantități de droguri de risc și distrugerea acesteia și, rejudecând, în temeiul art. 17 alin. (1), (3) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., a dispus și confiscarea și a cantității de 69,82 Kg c. rămasă din proba nr. 4, ambalată și sigilată și distrugerea drogurilor confiscate.

A menținut restul dispozițiilor sentinței.

Au fost respinse ca nefondate apelurile inculpaților L.I.V., Ț.T. și V.R.A., care au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a se decide astfel Curtea de Apel a reținut că singurul motiv întemeiat este cel formulat în apelul parchetului, referitor la omisiunea confiscării, în vederea distrugerii și a restului de 69,82 Kg c.

Cu privire la celelalte critici instanța de apel a apreciat că sunt nefondate, instanța de fond stabilind în mod corect faptele și vinovăția inculpaților în raport cu care a aplicat pedepse judicios individualizate.

Împotriva acestei din urmă decizii în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj și inculpații Ț.T., L.I.V. și V.R.A.

Parchetul a criticat decizia recurată sub aspectul greșitei achitări a inculpatului C.V.C., pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, și cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților.

Inculpații Ț.T., L.I.V. și V.R.A. au arătat că își retrag recursurile declarate.

Având în vedere dispozițiile art. 385

4

alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat în condițiile arătate în textul de lege menționat, și constatând îndeplinite cerințele respective, Înalta Curte urmează a lua act de voința recurenților Ț.T., L.I.V. și V.R. valabil exprimată.

Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Din examinarea întregului dosar al cauzei și a considerentelor hotărârilor atacate, rezultă că starea de fapt a fost temeinic stabilită în baza unui probatoriu laborios, care nu lasă nici o îndoială în privința existenței - absolut neîndoielnice - a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, aspecte sub care prima instanță - confirmată cu justificat temei de instanța de apel - a apreciat amplitudinea și concludenta probelor, inclusiv sub aspectul vinovăției - ca trăsătură esențială a infracțiunii (art. 19 alin. (1) pct. 1 C. pen.).

În ce privește, cererea Parchetului, de condamnare a inculpatului C.V.C., pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 Înalta Curte apreciază că nu poate fi primită.

În raport cu probele administrate în cauză, se constată că în mod corect prima instanță, confirmată de instanța de apel, a privit cu maximă circumspecție declarațiile coinculpatului V.R.A., date în timpul urmăririi penale, observând că, în realitate există o singură declarație incriminatorie cu privire la inculpatul C.V.C., cea dată de mai sus-numitul inculpat cu ocazia audierii sale în faza de urmărire penală, când a afirmat că, în cursul lunii septembrie 2009, fie singur fie împreună cu L., T. și C., s-ar fi deplasat la cele trei terenuri de unde ar fi recoltat plantele de c.

Această susținere nu este confirmată de inculpatul L., care în declarația sa, face trimitere la inculpații V. și T. și afirmă în mod expres că "nu am remarcat ca V. să fi venit în Corni cu tineri din anturajul său din Baia Mare". Nici inculpatul T. nu face trimitere în declarația sa la numele inculpatului C.; la fel, nici inculpatul Ț. Mai mult, când inculpatul V. (aflat încă în arest preventiv) a fost audiat în fața instanței, a confirmat versiunea prezentată de inculpatul C. potrivit căreia ar fi ajuns împreună în localitatea Corni cu ocazia unei plimbări cu motocicletele. În timp ce inculpatul V. ar fi tăiat aproximativ 30 de plante de c., inculpatul C. stătea. Inculpatul V. nu i-ar fi spus în mod explicit despre ce plante este vorba, astfel că nu se poate reține în sarcina inculpatului C. faptul că la data de 11 septembrie 2009 l-ar fi ajutat pe inculpatul V. să recolteze restul culturii de c.s. de pe terenul situat în locul numit "C." de pe raza localității Corni, județul Maramureș, așa cum se reține în actul de sesizare a instanței.

Nici aspectele absolut lapidare, relevate de martora P.M. și legate de implicarea în activitățile de recoltare a unor plante de c. a unui bărbat pe care nu-l cunoaște, nu sunt de natură să-l incrimineze pe inculpatul C.V.C.

De asemenea, din interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpații C.V.C. și V.R.A. din 11 septembrie 2011, reiese doar că cei doi și-au dat întâlnire, probabil în Corni după orele 15,

00

, și urma să se deplaseze spre Zalău.

În acest context probator, soluția de achitare a inculpatului C.V.C. - la fond și în apel - se învederează a fi temeinică și legală.

Nici cererea referitoare la reindividualizare a pedepselor aplicate inculpaților Ț.T., L.I.V., V.R.A. și T.F. nu poate fi primită.

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului.

Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul imediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei aplicate inculpatului (inculpaților) în raport cu ceilalți membri ai societății.

Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.

Hotărârea atacată se constată a fi temeinică și legală și sub aspectul individualizării pedepselor stabilite fiecărui inculpat pentru fiecare infracțiune reținută, instanța de fond (confirmată de cea de apel) făcând o justă individualizare a acestora în raport cu faptele săvârșite, cu gradul concret de pericol social, cu împrejurările în care au fost comise și cu urmările produse, precum și în raport cu atitudinea lor procesuală și cu lipsa antecedentelor penale.

Totodată, Înalta Curte, examinând cauza și potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu a constatat existența vreunui caz din cele prevăzute la alin. (1), care, invocat din oficiu, ar fi fost de natură să ducă la casarea deciziei atacate.

În consecință, în baza art. 385

15

alin. (1), pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj urmează a fi respins ca nefondat.

Totodată Înalta Curte va lua act de voința recurenților Ț.T., L.I.V. și V.R. valabil exprimată, în sensul retragerii recursurilor declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 17/A din 3 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe inculpații Ț.T., L.I.V., V.R.A., T.F. și C.V.C.

Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații Ț.T., L.I.V. și V.R.A. împotriva aceleiași decizii penale.

Obligă inculpatul Ț.T. la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă inculpații L.I.V. și V.R.A. la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați T.F. și C.V.C., în sumă de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 decembrie 2011.