ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 957/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 957/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 295 pronunțată la data de 31 mai 2012 de Tribunalul Maramureș, s-au respins cererile inculpaților A., B. și C. de aplicare a prev. art. 320
1
C. proc. pen.
S-a dispus condamnarea inculpatului A. la:
- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. b) C. pen. cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
- 2 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 6 luni a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. c) C. pen.
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. a) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen.
- 1 an 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea - de 4 ani închisoare și s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea, de interzicere pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și a arestului preventiv (9 martie 2011 - 12 decembrie 2011) și s-a menținut până la rămânerea definitivă a sentinței măsura obligării de a nu părăsi localitatea Baia Mare - măsură luată prin Decizia penală nr. 2024/R din 12 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj.
S-a dispus condamnarea inculpatei D., fără antecedente penale, la:
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. b) C. pen.
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) C. pen. și a art. 76 lit. a) C. pen.
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru participație improprie prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. la infracțiunea prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea - de 4 ani închisoare și s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 350, 357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., s-a menținut dispoziția de arestare în lipsă a inculpatei - măsură luată prin Încheierea penală nr. 213 din 28 martie 2011 a Tribunalului Maramureș.
S-a dispus condamnarea inculpatului B., fără antecedente penale, la:
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și 76 lit. b) C. pen.
- 2 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 6 luni a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. c) C. pen.
- 4 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. a) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), 76 lit. e) C. pen.
- 1 an 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea - de 4 ani închisoare și s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și a arestului preventiv (9 martie 2011 - 12 decembrie 2011), menținându-se măsura obligării de a nu părăsi localitatea Baia Mare până la rămânerea definitivă a sentinței - măsură luată prin Decizia penală nr. 2024/R din 12 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj.
S-a dispus condamnarea inculpatului C., fără antecedente penale, la:
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. c) C. pen.
- 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea - de 1 an închisoare și s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
În temeiul art. 86
1
și urm. C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani.
S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș, iar pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la datele fixate la serviciul de probațiune menționat; va anunța la același serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice la același serviciu și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice la serviciul menționat informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 86
4
C. pen.
S-a constatat că inculpatul a executat din pedeapsă perioada 9 martie 2011 - 10 mai 2011 (perioada reținerii și a arestului preventiv), iar în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a sentinței - măsură luată prin Decizia penală nr. 739/R/2011 a Curții de Apel Cluj.
S-a dispus condamnarea inculpatului E., cu antecedente penale, la:
- 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 alin. (2) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen.
- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 alin. (2) C. pen. și a art. 76 lit. d) C. pen.
- 2 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 1 an pentru infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 alin. (2) C. pen. și a art. 76 lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea - de 2 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., și s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
În temeiul art. 86
1
și urm. C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani.
S-a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș, iar pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la datele fixate la serviciul de probațiune menționat; va anunța la același serviciu, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință, orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și justifica schimbarea locului de muncă (la același serviciu); va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență (la același serviciu).
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 86
4
C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a constatat că partea vătămată F. (având ca reprezentant legal pe G.), nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea în favoarea statului de la inculpatul E. a sumei de 700 RON.
În baza art. 17 alin. (1) și 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat în vederea distrugerii cantitatea rămasă în urma analizelor de laborator de 1,5 g cocaină + cofeină + lidocaină, potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică din 27 ianuarie 2011 întocmit de I.G.P.R. - S.C.O. - Brigada Cluj-Napoca - Laboratorul de analiză și profil al drogurilor predate la B.C.C.O. Cluj-Napoca, conform Procesului-verbal încheiat la 27 ianuarie 2011.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B. suma de 240 RON, iar de la inculpații A. și D. suma de câte 280 RON.
În baza art. 17 alin. (1) și 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat în favoarea statului în vederea distrugerii cantitatea de 1,5 g cocaină + cofeină + lidocaină și cantitatea de 1,5 g rezină de cannabis rămase în urma analizelor de laborator, potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică din 9 februarie 2011 întocmit de același laborator, predate B.C.C.O. Cluj-Napoca, conf. Procesului-verbal încheiat la 9 februarie 2011.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B. suma de 380 RON și de la inculpații A. și D. suma de câte 309 RON.
În temeiul art. 17 alin. (1) și 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat în vederea distrugerii cantitățile de 0,5 g cocaină + diltiazem, de 0,5 g cocaină + diltiazem, 9,5 g rezină de cannabis rămase în urma analizelor de laborator, potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de același laborator la 18 februarie 2011, predate la B.C.C.O. Cluj-Napoca, conf. Procesului-verbal încheiat la 18 ianuarie 2011.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul C. în favoarea statului suma de 450 RON, iar de la inculpatul B. suma de 315 RON, de la inculpatul A. suma de 355 RON, de la inculpatul D. suma de 280 RON.
În baza art. 17 alin. (1) și 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat în vederea distrugerii de la inculpații D., A. și B. cantitatea de 13 g cocaină + metamizol + lidocaină, de la inc. D., A. a cantităților de 1,5 g cocaină + metamizol și 6 g cocaină și lidocaină, hetrax rămase în urma analizelor de laborator, conf. Raportului de constatare tehnico-științifică din 14 martie 2011 întocmit de același laborator și predate B.C.C.O. Cluj-Napoca, conform Procesului-verbal încheiat la 14 martie 2011.
S-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a unui cântar și a unei narghilele ridicate conf. Procesului-verbal de percheziție domiciliară încheiat la 9 martie 2011 de B.C.C.O. Cluj - S.C.C.O. Maramureș și I.P.J. Maramureș și s-a dispus restituirea către acesta a două telefoane mobile ridicate de la acesta conf. aceluiași proces-verbal.
S-a dispus restituirea către inculpatul C. a unei narghilele și a unui telefon mobil ridicate de la domiciliul acestuia, conf. Procesului-verbal de percheziție domiciliară încheiat la 9 martie 2011 de B.C.C.O. Cluj-Napoca - Serviciul de combatere a criminalității organizate Maramureș.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B. în favoarea statului suma de 200 RON și s-a dispus restituirea către inculpatul B. a unui telefon mobil, ridicat de la acesta conf. procesului-verbal de constatare a flagrantului încheiat la 9 martie 2011 de S.C.O. - B.C.C.O. Cluj-Napoca - S.C.C.O. Maramureș.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., s-a ridicat măsura sechestrului asigurător luată asupra autoturismului marca "H", prin ordonanța dată la 29 martie 2011 de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureș în Dosarul nr. x/2011.
În baza art. 91
3
alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus arhivarea la sediul instanței după rămânerea definitivă a sentinței, a unui DVD-R inscripționat "P.V. redare interceptări, ambientale, format electronic", a unui CD-R inscripționat "B., 11 februarie 2011", a unui CD-R inscripționat "nr. 8 din data de 18 februarie 2011, A.", a unui DVD-R inscripționat "Percheziție informatică C., 11 martie 2011" și a unui DVD-R inscripționat "Percheziție informatică A., 11 martie 2011".
În temeiul art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A. și B. la plata către stat a sumei de câte 6.100 RON - cheltuieli judiciare, pe inculpatul C. la plata în favoarea statului a sumei de 1.600 RON cu același titlu, pe inculpatul D. la plata către stat a sumei de 4.100 RON - cheltuieli judiciare și pe inculpatul E. la plata în favoarea statului a sumei de 2.200 RON cu același titlu din care suma de 150 RON - onorariul avocatului numit din oficiu pentru partea vătămată în primul ciclu procesual (av. I.), suma de 400 RON - onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în același ciclu procesual (av. J.), suma de 150 RON - onorariul av. desemnat din oficiu pentru partea vătămată în al doilea ciclu procesual (av. K.) care s-a avansat din fondurile Ministerul Justiției, iar suma de 400 RON - onorariul avocatului numit din oficiu pentru inculpat în același ciclu procesual (av. L.) s-a avansat din aceleași fonduri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpații A. și D. s-au asociat în cursul anului 2010 în vederea săvârșirii de infracțiuni cu droguri de mare risc și de risc, iar inculpatul B. a aderat la acest grup, drogurile de mare risc (cocaină) fiind trimise din Anglia de către inculpata D. soțului acesteia - inculpatul A., care împreună cu inculpatul B. le-au consumat în parte sau le-au comercializat altor persoane ori le-au oferit cu titlu gratuit. De asemenea, inculpații A. și B. au oferit în mod repetat spre consum, cu titlu gratuit, dar și prin vânzare droguri de risc (cannabis) mai multor persoane, inclusiv investigatorului sub acoperire având numele de cod "M." (acestuia din urmă prin vânzare) - droguri provenite de la alte persoane inclusiv de la inculpatul C.
În concret, inculpata D. a procurat și trimis de mai multe ori din Anglia în România cocaină inculpatului A. în pachetele pe care le trimitea acasă inclusiv prin intermediul martorului de bună-credință N. care efectua transporturi de persoane din Anglia în România.
Inculpații A. și B. la sfârșitul anului 2010 le-au oferit spre consum martorilor O. și P. de 2 - 3 ori cocaină și hașiș fără a le pretinde vreo sumă de bani pe care le-au consumat împreună. De asemenea, martora R. a consumat împreună cu cei doi inculpați și cu martora Q. cocaină în luna ianuarie 2011 adusă de inculpatul A. Inculpatul B. i-a vândut în lunile februarie - martie 2011 cu două ocazii martorului S. hașiș pentru sumele de câte 60 - 70 RON. Martora Ș. a achiziționat fără plata vreunei sume de bani de la inculpatul B. de 3 ori hașiș și cu o ocazie cocaină care proveneau în mare parte de la inculpatul A. Martorul T. a consumat în perioada sărbătorilor de iarnă 2010 - 2011 cu o ocazie hașiș și și cu o altă ocazie cocaină pe care a procurat-o de la inculpatul B. fără a-i achita vreo sumă de bani (pentru că declarațiile acestui martor date în cele două faze ale procesului penal sunt contradictorii cu privire la cumpărarea de la acest inculpat de hașiș în schimbul sumei de 50 RON, tribunalul apreciind că există un dubiu din acest punct de vedere, va considera că acest dubiu îi profită inculpatului și că, în consecință, hașișul a fost obținut fără plata vreunei sume de bani).
Martora Ț. a consumat cu cei doi inculpați fără a pretinde vreo sumă de bani în schimb cocaină o singură dată și marijuana de mai multe ori, iar inculpatul B. i-a vândut martorului U. 1 g de cannabis pentru suma de 70 RON. Martora Q. a consumat o dată cocaină cu inculpații A. și B. pentru care nu a plătit nici o sumă de bani. Inculpatul B. i-a oferit în luna februarie 2011 cu o ocazie martorei V. droguri fără să cunoască denumirea lor și fără a-i plăti vreo sumă de bani - din care a consumat și acesta.
În data de 16 ianuarie 2011 inculpatul B. i-a predat unei persoane necunoscute 0,2 g cocaină (+ cofeină + lidocaină) pe care aceasta a predat-o organelor de poliție la data de 17 ianuarie 2011.
La data de 26 ianuarie 2011 inculpatul B. i-a vândut investigatorului sub acoperire având numele de cod "M." cantitatea de 2,1 g cocaină (+ cofeină + lidocaină) în schimbul sumei de 200 euro.
În data de 8 februarie 2011 inculpatul B. i-a vândut aceluiași investigator sub acoperire 1,8 g cocaină (+ cofeină + lidocaină) și 2 g de rezină de cannabis pentru suma totală de 1.000 RON, acest inculpat afirmând că vinde hașișul cu suma de 70 RON/g.
La data de 17 februarie 2011, același inculpat i-a vândut aceluiași investigator sub acoperire cantitățile de 2,3 g cocaină ( + diltiazem) și 9,8 g rezină de cannabis pentru suma de 150 euro + 800 RON. Rezina de cannabis a achiziționat-o de la inculpatul C. pentru suma de 450 RON, iar din suma obținută inculpatul B. a primit suma de 75 RON, inculpatul A. a primit aceeași sumă, iar inculpatului C. i-a predat suma de 450 RON. De la inculpatul C. inculpatul B. a mai cumpărat cu o ocazie 1g din același tip de drog.
În ziua de 9 martie 2011 inculpatul B. s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire menționat, în prealabil promițându-i că îi va vinde 10 g cocaină și 100 g hașiș dar, în realitate i-a adus doar cocaină (13,7 g) pentru care nu i-a plătit nici o sumă de bani, inculpatul fiind prins în flagrant.
Inculpatul C. a consumat din cantitatea de 10 g de rezină de cannabis cantitatea de 0,2 g, dar a mai consumat anterior hașiș de 2ori, la analizele de laborator efectuate fiind depistat pozitiv la substanța denumită THC.
De asemenea, și inculpatul E. a consumat de mai multe ori cocaină de la inculpatul A. și B. și marijuana.
Inculpatul E. rămânând fără loc de muncă în luna februarie 2011 i-a pretins prietenei sale de atunci partea vătămată minoră la acea dată F. (în vârstă de 17 ani) să întrețină relații intime cu inculpatul A. în schimbul unor sume de bani, inițial aceasta s-a opus, apoi a acceptat pentru că acesta a avut diferite manifestări violente. În aceste condiții partea vătămată a întreținut asemenea relații cu inculpatul A. în schimbul sumei de 400 RON, apoi cu a doua ocazie s-au întâlnit fără a mai avea asemenea relații pentru că partea vătămată i-a relatat că este supărată din cauza faptului că inculpatul E. îi solicită să facă asemenea fapte, inculpatul predându-i suma de 300 RON. Ambele sume i-au fost predate de partea vătămată inculpatului E.
Cererile inculpaților A., B. și C. de a li se aplica prev. art. 320
1
C. proc. pen. s-au respins întrucât pentru a putea beneficia de acest text legal recunoașterea faptelor trebuie să fie integrală și să nu impună administrarea de probe cu privire la latura penală a cauzei. Or, în speță acești inculpați nu au recunoscut faptul că au obținut anumite sume de bani din aceste substanțe - aspect care a impus administrarea de probe pentru dovedirea acestor împrejurări care țin de latura penală a cauzei (pentru a se dispune confiscarea lor).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații A., D. și B. solicitând admiterea acestora, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri.
Inculpata D. a solicitat achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru aderarea la un grup infracțional, reducerea cuantumului pedepselor aplicate și aplicarea unei sancțiuni cu suspendare sub supraveghere a executării acesteia.
În motivarea apelului, inculpata a arătat că nu era în țară pe parcursul derulării activității infracționale, nu a cunoscut pe niciun inculpat care a fost trimis în judecată, cu excepția soțului său și nu avea cum să adere sau să participe la săvârșirea unei asemenea infracțiuni.
Pe de altă parte, raportat la cantitatea de cocaină traficată, inculpata a apreciat că pedeapsa aplicată este exagerată și ținând cont că are doi copii minori în întreținere consideră că executarea pedepsei ar trebui suspendată.
Inculpatul A. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., reținerea unor circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse în condițiile art. 86
1
C. proc. pen., cu motivarea că la primul termen de judecată acesta a declarat că înțelege să se prevaleze de procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, că după ce a fost liberat s-a reintegrat în societate, a regretat sincer comiterea faptelor și are un copil în întreținere.
Inculpatul B. a solicitat aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen., reținerea circumstanțelor atenuante personale prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., reducerea cuantumului pedepsei și suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate.
În motivarea apelului, inculpatul a arătat că a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa, a solicitat să fie judecat în baza procedurii prev. de art. 320
1
C. proc. pen., nu a solicitat probe în apărarea sa, că a recunoscut faptele, nu are antecedente penale, a avut o conduită bună, a colaborat pentru aflarea adevărului și la soluționarea cu celeritate a cauzei, iar scopul pedepsei se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 200/A din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A., D. și B. împotriva Sentinței penale nr. 295 din 31 mai 2012 a Tribunalului Maramureș.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților A. și B. durata arestului preventiv, începând cu data de 9 martie 2011 și până la data de 12 decembrie 2011.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 600 RON, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu.
Au fost obligați apelanții A. și D. să plătească în favoarea statului suma de câte 500 RON, cheltuieli judiciare, din care câte 150 RON reprezentând onorariu avocațial și inculpatul B. cu același titlu, suma de 650 RON din care 300 RON onorariu avocațial.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că apelurile declarate în cauză sunt nefondate.
Astfel, s-a constatat că în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, instanța de fond dând acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
În mod temeinic și legal, instanța de fond a reținut că, în anul 2010 inculpații A. și D. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care a aderat și inculpatul B. (ianuarie - martie 2011), cooptând ulterior și alte persoane pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
Or, în cadrul grupului, inculpata D. a avut o participare activă evidentă, procurând și trimițând de mai multe ori din Anglia cocaină la inculpatul A. în pachetele pe care le trimitea acasă, inclusiv prin intermediul martorului de bună-credință N. care efectua transporturi de persoane.
În aceste condiții, este evidentă existența unui comportament anterior participării active, în sensul că a existat o înțelegere, un acord între cei doi inculpați soți pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
Apoi, la acest grup infracțional a aderat și inculpatul B. care a sprijinit prin activitatea lui grupul, racolând cumpărători - consumatori de droguri, negociind prețul de vânzare, livrând constant și repetat droguri provenite de la cei doi inculpați către alte persoane.
Susținerea inculpatei D., în sensul că a fost plecată din țară și cu excepția inculpatului A., nu i-a cunoscut pe ceilalți inculpați, este lipsită de relevanță câtă vreme este dovedită existența înțelegerii cu soțul ei și ea a trimis drogurile de mare risc din Anglia în România.
Mai mult, din cantitățile mari de droguri de mare risc pe care inculpata le-a trimis soțului ei, rezultă că aceasta știa că acestea urmau a fi comercializate în România și că nu sunt destinate consumului propriu al inculpatului, aspect ce confirmă existența înțelegerii anterioare, a unei participări active a inculpatei și existența unui interes în sensul obținerii unui beneficiu financiar.
Faptul că inculpata nu i-a cunoscut pe ceilalți inculpați, cu excepția soțului ei, nu prezintă nicio relevanță în cauză, pe de o parte, câtă vreme aceștia au aderat ulterior, iar pe de altă parte, complexitatea infracțiunii sale (traficul de droguri de mare risc) a impus aderarea și a altor inculpați.
În aceste condiții, cererea inculpatei D. de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pe considerentul că fapta nu a fost comisă de inculpată s-a apreciat că este neîntemeiată.
De asemenea, s-a constatat că, în mod temeinic și legal instanța de fond a respins cererile inculpaților A. și B. de aplicare a dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. și reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
În plan formal, inculpații apelanți au solicitat la primul termen de judecată aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen., însă această recunoaștere trebuie să fie totală și integrală.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații nu au recunoscut că au obținut anumite sume de bani din comercializarea drogurilor, motiv pentru care instanța a fost obligată să procedeze la administrarea unor probe, pentru lămurirea acestor împrejurări ce țin de latura penală a cauzei, inclusiv sub aspectul confiscării.
În aceste condiții, este evident că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 321
1
alin. (2) C. proc. pen., în sensul recunoașterii totale a faptelor reținute în actul de sesizare, iar faptul că probele nu au fost solicitate de inculpați nu are nicio relevanță.
Pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 C. pen., atât în ce privește cuantumul acestora cât și în privința modalității de executare.
Astfel, infracțiunile pentru care au fost condamnați inculpații au un grad extrem de ridicat de pericol social determinat, în principal, de regimul transfrontalier și urmările extrem de grave ale consumului de droguri asupra sănătății.
Pe de altă parte, instanța de fond a reținut în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecința reducerii pedepselor sub minimul prevăzut de lege.
În aceste condiții, o reducere și mai accentuată a pedepselor aplicate este nejustificată în raport de realizarea scopului prev. de art. 52 C. pen.
De asemenea, Curtea a considerat că scopul pedepselor aplicate, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, amploarea activității infracționale și numărul mare de infracțiuni, nu se poate realiza decât prin executarea efectivă a acestora, sens în care cererea inculpaților recurenți de suspendare sub supraveghere a executării pedepselor s-a apreciat că este nefondată.
Împotriva Deciziei penale nr. 200/A din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în termen legal, au declarat recurs inculpații A., D. și B.
Prin criticile de recurs, formulate oral de apărătorii desemnați din oficiu, recurenții inculpați A. și B. au invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând reindividualizarea pedepselor.
Recurenta inculpată D., prin criticile de recurs formulate oral de apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat, în principal, în temeiul art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen., achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar în subsidiar, temeiul art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. reindividualizarea pedepselor.
Totodată, recurenții inculpați, prin apărători, au solicitat aplicarea legii penale mai favorabile.
Examinând hotărârile pronunțate în cauză, în raport cu motivele de casare invocate și cu prevederile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele următoare:
Prealabil analizării criticilor de recurs, se impun a fi făcute câteva precizări pentru stabilirea limitelor analizării acestora.
Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. În consecință, instanța urmează să analizeze respectarea termenul de declarare a căii de atac, cât și cazurile de casare în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior.
În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, la data de 20 noiembrie 2012, anterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești.
Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen. anterior, invocat de recurenta inculpată D., Înalta Curte constată că acesta nu este nu este incident în cauză, întrucât vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a fost judicios stabilită, pronunțându-se în mod corect condamnarea acesteia.
Apărarea inculpatei, în sensul că a fost plecată din țară și, cu excepția inculpatului A., nu i-a cunoscut pe ceilalți inculpați, a fost corect înlăturată de ambele instanțe, întrucât din probatoriile administrate în cauză a rezultat că a existat o înțelegere, un acord între inculpații A. și D., pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, inculpata D. având o participare activă în cadrul grupului infracțional, întrucât a procurat și a trimis de mai multe ori cocaină în pachetele pe care le trimitea acasă, din Anglia, inculpatului A.
Având în vedere cantitățile mari de droguri de mare risc pe care inculpata le-a trimis soțului ei, rezultă că aceasta știa că acestea urmau a fi comercializate în România și că nu sunt destinate consumului propriu al inculpatului, aspect ce confirmă existența unei înțelegeri anterioare între cei doi inculpați și existența unui interes în sensul obținerii unui beneficiu financiar.
Înalta Curte nu poate admite nici solicitarea formulată de recurenții inculpați A., D. și B., în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., de reindividualizare a pedepselor, întrucât acestea sunt corect individualizate, în conformitate cu criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., fiind de natură să realizeze scopul prevăzut de art. 52 C. pen., neimpunându-se reducerea cuantumului sau schimbarea modalității de executare, față de gravitatea faptelor săvârșite.
Examinând recursurile declarate de inculpați în raport cu prevederile art. 5 C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, Înalta Curte constată următoarele:
Legea nr. 143/2000 modificată începând cu 1 februarie 2014, prin Legea nr. 187/2012, prevede limite de pedeapsă mai reduse, pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților A., D. și B.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 143/2000 în forma anterioară, traficul de droguri constând în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. În alin. (2) al aceluiași articol se arată că dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 81 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 a modificat acest articol sub aspect sancționator, infracțiunea având același conținut, în sensul că traficul de droguri constând în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, iar, dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000, în forma anterioară, introducerea în țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi. În alin. (2) al aceluiași articol se arată că dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 81 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 a modificat acest text de lege sub aspect sancționator, infracțiunea având în continuare același conținut, în sensul că introducerea în țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. În alin. (2) al aceluiași articol se arată că dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 de ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000, în forma anterioară, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. În alin. (2) al aceluiași articol se arată că dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 5 de ani.
Art. 81 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 a modificat acest articol sub aspect sancționator, infracțiunea având același conținut, respectiv, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. În alin. (2) al aceluiași articol se arată că dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina inculpaților se constată că, potrivit art. 126 pct. 1 și 2 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, referitor la Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, art. 7 a fost abrogat.
Abrogarea art. 7 din lege nu echivalează, însă, cu o dezincriminare a faptei, operând de fapt o preluare a normei de incriminare în dispozițiile art. 367 alin. (1) noul C. pen., text care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, atât sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii, cât și al formei de vinovăție cerută de lege, astfel cum a fost reglementată în legea specială veche.
În art. 7 din Legea nr. 39/2003 era incriminată inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 și 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.
În art. 367 alin. (1) noul C. pen. este incriminată, sub denumirea marginală de "Constituire a unui grup infracțional organizat", fapta de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 și 5 ani închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.
Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.
Din analiza comparativă a celor două texte de lege sub aspectul acuzațiilor aduse inculpaților, se constată că sub aspectul elementului material al laturii obiective și sub aspectul formei de vinovăție cerute de lege nu sunt diferențe între textul art. 7 din legea specială anterioară și cel al art. 367 alin. (1) din noul C. pen.
Definiția dată grupului infracțional organizat din noul C. pen. înlătură cerința privitoare la scopul constituirii grupului - obținerii direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau material - fiind suficientă constituirea unui grup organizat doar în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni; prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia că noua dispoziție legală a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovăție; dimpotrivă, a lărgit sfera noțiunii grupului infracțional organizat.
Față de situația de fapt reținută în prezenta cauză, cu privire la inculpații A., D. și B. sunt îndeplinite cerințele 367 alin. (1) din noul C. pen., atât sub aspectul elementului material al laturii obiective, cât și sub aspectul formei de vinovăție cerute de lege.
Înalta Curte apreciază că, reducerea limitelor de pedeapsă pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, este lipsită de relevanță în prezenta cauză, întrucât pedepsele aplicate inculpaților de instanța de fond au fost stabilite sub minimul prevăzut de legea veche, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, care în prezent nu mai poate produce efecte, întrucât nu mai are corespondent în dispozițiile art. 75 C. pen., referitoare la circumstanțele atenuante.
De asemenea, se constată că, cuantumurile pedepselor aplicate inculpaților de instanța de fond se încadrează limitele de pedeapsă prevăzute în noile reglementări ale acestor infracțiuni.
Totodată, potrivit noul C. pen., regimul sancționator al concursului de infracțiuni, prev. de art. 39 alin. (1) lit. b), instituie obligația pentru judecător de a adăuga la pedeapsa cea mai grea un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, ceea ce în speța de față ar duce la aplicarea unor pedepse mai severe.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385
15
alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A., D. și B. împotriva Deciziei penale nr. 200/A din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata sumelor de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A., D. și B. împotriva Deciziei penale nr. 200/A din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2014.
Procesat de GGC - MI