ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4465/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 26 din 22 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș, în baza art. 345 alin. (1) și (3) C. proc. pen. și art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b 1 ) din același cod, a fost achitat inculpatul V.D.O. pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod. În baza art. 18 1 alin. (3) rap. la art. 91 lit. c) C. pen., instanța a aplicat inculpatului o sancțiune cu caracter administrativ a amenzii de 300 RON. Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul V.D.O.

a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prin Sentința penală nr. 478 din 2 noiembrie 2007 a Judecătoriei Reghin, instanță care a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 581/2007, iar la data de 28 februarie 2008, inculpatul a fost încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureș.

Inculpatul a executat pedeapsa în regim semideschis și ca urmare a comportamentului corespunzător a fot recompensat, potrivit art. 68 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 275/2006, cu o permisiune de ieșire din penitenciar pe o perioadă de 3 zile, de la 3 iulie 2008 ora 17 00 la 6 iulie 2008 ora 17 00 . La plecare în permisiune inculpatul a luat cunoștință de obligațiile și interdicțiile pe care le are în perioada părăsirii penitenciarului, sens în care a semnat și un angajament, iar după părăsirea locului de detenție, s-a deplasat la domiciliu, unde, împreună cu familia și rudele a consumat băuturi alcoolice în mod exagerat și a revenit la penitenciar la data de 8 iulie 2008, orele 6 00 , așa cum rezultă din registrul de intrări -ieșiri al instituției.

În cursul cercetării judecătorești, inculpat a fost eliberat condiționat din executarea pedepsei aplicate anterior și a plecat la muncă în străinătate. Instanța, analizând trăsăturile esențiale ale infracțiunii de evadare a constatat că fapta săvârșită de inculpat este lipsită de una din cele trei trăsături esențiale, respectiv pericolul social, pentru a fi apreciată ca infracțiune. Fapta inculpatului de a se întoarce din permisia acordată cu întârziere, chiar și motivată de petrecerea cu familia și consumul exagerat de alcool se circumscria conținutul infracțiunii de evadare săvârșită cu intenție indirectă, în sensul că inculpatul a realizat că săvârșește o acțiune nepermisă care aduce atingere înfăptuirii justiției, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat riscul producerii lui.

Totodată, instanța a constatat că inculpatul nu a săvârșit fapta prin părăsirea în mod ilegal a locului de deținere, prin scăpare de sub escortă sau în formele agravante prevăzute de lege, iar scopul urmărit de acesta nu a fost acela de a se sustrage de la executarea pedepsei închisorii, ci doar a continuat petrecerea după expirarea timpului de permisie, fără a crea o stare puternică de pericol în desfășurarea normală a activității înfăptuirii justiției. S-a mai ținut seama de faptul că inculpatul a lucrat înainte de încarcerare, precum și ulterior, iar în timpul executării pedepsei a beneficiat de regim semideschis de executare datorită comportamentului pe care l-a avut. După revenirea în penitenciar, inculpatul a avut o atitudine la fel de pozitivă față de muncă, a câștigat 64 zile prin munca prestată și prin Sentința penală nr. 444/2009 a Judecătoriei Aiud a fost liberat condiționat.

În plan administrativ, după întoarcerea la penitenciar cu o întârziere de 37 ore, i s-a aplicat inculpatului sancțiunea suspendării dreptului de a primi vizite pe o perioadă de trei luni și a fost amânat cu alte două luni de către Comisia de propuneri pentru liberări condiționate. În sfârșit, în timpul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei, pe care a regretat-o, astfel că toate acestea au format convingerea instanței că fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă, nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de evadare și aplicarea unei amenzi administrative în sumă de 300 RON este de natură să asigure reeducarea inculpatului.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 41/A din 10 iunie 2010 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș împotriva Sentinței penale nr. 26 din 22 februarie 2010 a Tribunalului Mureș, a desființat în totalitate sentința primei instanțe și rejudecând cauza pe fond: În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul V.D.O. pentru săvârșirea infracțiunii de evadare prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod. Instanța a înlăturat din sentința apelată dispozițiile privind achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b 1 ) C. proc.

pen. și dispozițiile art. 18 1 alin. (3) rap. la art. 91 lit. c) C. pen., cu privire la aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ de 300 RON și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în primă instanță, care, împreună cu cele din apel, rămân în sarcina statului. În apelul parchetului s-a criticat soluția instanței de fond care, în mod greșit a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și i-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ constând în amendă în sumă de 300 RON, impunându-se aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea săvârșită.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a stabilit că prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, în sensul că inculpatul, aflat în executarea unei pedepse de 2 ani închisoare la Penitenciarul Târgu Mureș, a beneficiat de o permisiune de a ieși din penitenciar o perioadă de 3 zile de la 3 iulie 2008 ora 17 00 la 6 iulie 2008 ora 17 00 , dar s-a întors la data de 8 iulie 2007 orele 6 00 , cu o întârziere de 37 ore, dar a considerat că fapta inculpatului de a nu se întoarce la penitenciar la data și ora stabilită nu constituie infracțiunea de evadare, deoarece nu este îndeplinită latura obiectivă a acestei infracțiuni prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., întrucât inculpatul nu a evadat dintr-o stare legală de reținere sau deținere, iar omisiunea de a se întoarce la penitenciar la data și ora stabilită poate constitui eventual o abatere disciplinară prev. de Legea nr. 275/2006, inculpatul fiind de altfel și sancționat în acest sens.

În acest context, instanța de control judiciar a apreciat că apelul procurorului este întemeiat, doar pentru considerentele arătate și nu pentru cele invocate în scris și oral. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, întemeiat pe prev. art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. și a susținut că achitarea inculpatului dispusă de instanța de apel este greșită, întrucât fapta inculpatului de a se fi întors la penitenciar cu o întârziere de 37 ore dintr-o permisie de 3 zile, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evadare, atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective. În cadrul dezbaterii recursului, procurorul de ședință de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a retras recursul declarat în cauză.

Potrivit disp. art. 385 4 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., părțile pot retrage recursul în condițiile art. 369 din același cod, fiind îndeplinită cerința prev. de alin. (3) din aceste din urmă prevederi, în sensul că recursul a fost retras de procurorul ierarhic celui care l-a declarat. Fiind respectate dispozițiile art. 369 alin. (3) C. proc. pen., Curtea urmează a lua act de retragerea recursului solicitat de procuror. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș împotriva Deciziei penale nr. 41/A din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul V.D.O. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2010.