ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5456/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5456/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința nr. 55 din

15 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a fost admisă în parte contestația formulată de Fundația

C., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare București, intervenienți

în nume propriu fiind Municipiul Botoșani, prin Primar, și Spitalul de Pneumoftiziologie

Botoșani. Au fost admise în parte cererile de intervenție formulate de intervenienții

în nume propriu Municipiul Botoșani, prin Primar, și Spitalul de Pneumoftiziologie

Botoșani. Instanța a dispus anularea în parte a deciziei nr. 1581 din 27

decembrie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare în sensul că a anulat dispoziția

de respingere a cererii de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate

abuziv și a terenului pe care acestea sunt edificate, menținând dispoziția privind

respingerea cererii de restituire în natură a imobilelor edificate ulterior preluării

abuzive și a restului suprafeței de teren, precum și dispoziția privind acordarea

de despăgubiri a imobilelor construcții și teren ce nu se restituie în natură. A

fost obligată Comisia Specială de Retrocedare să emită o decizie de restituire în

natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv, în suprafață totală de 1.663,28

m.p., construcții identificate prin perimetrul de culoare galbenă al schiței raportului

de expertiză și a suprafeței de teren pe care se află edificate aceste construcții.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1581 din 27 decembrie 2007

a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor

religioase din România, s-a respins cererea Fundației C. privind restituirea în

natură a imobilului, teren și construcție, situat în Botoșani, județul Botoșani,

întrucât la data soluționării cererii, imobilul teren, preluat de la solicitantă,

este ocupat de construcții noi, edificate după momentul preluării abuzive și de

construcții transformate prin efectuarea de adăugiri ce depășesc 50% din aria desfășurată

actuală.

S-a constatat calitatea

de persoană îndreptățită a Fundației C. pentru a beneficia de prevederile O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, și s-a propus acordarea de despăgubiri solicitantei în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, precum și unele măsuri adiacente

pentru imobilul teren, în suprafață de 7.372 m.p. situat în Municipiul Botoșani,

județul Botoșani.

Prima instanță a apreciat

că deși aspectul litigios al părților poartă mai mult asupra împrejurării constând

în procentul suprafeței de clădire vechi în raport cu aria desfășurată actuală,

acest aspect are o semnificație secundară în raport cu dispozițiile pct. 6

alin. (2) din Normele metodologice adoptate prin H.G. nr. 1094/2005 care stipulează

că nu este considerat imobil nou în raport de cel preluat, imobilul-construcție

căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma

inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct.

S-a reținut că din cuprinsul

raportului de expertiză rezultă că din punct de vedere constructiv, clădirile noi

pot funcționa distinct și că acestea sunt clădiri adăugite și construite cu structură

de rezistență proprie, prin urmare reclamanta fiind îndreptățită doar la restituirea

în natură a clădirilor vechi, clădirile noi fiind corpuri de sine stătătoare ce

pot fi utilizate distinct.

A mai constatat instanța

fondului că în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 94/2000 și

art. 7 din H.G. nr. 1094/2005, suprafața de teren preluată abuziv nu poate fi restituită

în natură, reclamanta fiind îndreptățită la restituirea în natură doar în ceea ce

privește suprafețele de teren pe care sunt edificate construcțiile vechi.

în cauză

Sentința Curții de apel

a fost atacată, în termen legal, atât de reclamanta Fundația C., cât și de intervenienții

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani și Municipiul Botoșani.

2.1. Recurenta-reclamantă

a criticat sentința în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., considerând-o

nelegală și netemeinică în ceea ce privește soluția de menținere a dispoziției pârâtei

de respingere a cererii de restituire în natură a imobilelor construcții edificate

ulterior preluării abuzive și a restului suprafeței de teren cu acordarea de despăgubiri

pentru aceste imobile.

Prin recursul promovat,

Fundația C. solicită restituirea în natură și a terenului în suprafață de 6.916

m.p., apreciind că este liber, și nu este afectat uzului sau interesului public,

având în vedere faptul că suprafața de teren a cărei restituire în natură o solicită

nu se înscrie în dispozițiile prevăzute de pct. 7 din Normele metodologice privind

art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, acestea vizând elemente de sistematizare [străzi,

parcări, trotuare, platforme betonate (...)] și nu terenul din curtea aferenta unei

construcții care urmează a fi retrocedată.

2.2. Recurenții-intervenienți

și-a întemeiat calea de atac pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând

că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii, solicitând admiterea recursurilor, modificarea sentinței

în sensul respingerii acțiunii introduse de reclamanta Fundația C. și menținerea

deciziei nr. 1581 din 27 decembrie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare

a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

În dezvoltarea criticii

formulată, Municipiul Botoșani a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit

că în speță sunt aplicabile prevederile pct. 6 alin. (2) din H.G. nr. 1094/2005

în condițiile în care construcțiile edificate după anul 1948 conform raportului

de expertiză efectuat de expertul ing. B.G., acestea nu sunt corpuri de sine stătătoare

sau care pot fi utilizate distinct din punct de vedere funcțional.

O altă critică comună

cu recursul intervenientelor, Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, vizează greșita

apreciere a probelor administrate în cauză, respectiv a raportului de expertiză

în construcții, inclusiv obiecțiunile pertinente făcute de recurente.

Recurentele-interveneiente

fac referire la construcțiile individualizate sau omise de expert, atât a celor

care existau la data preluării imobilului, cât și la cele noi edificate pe amplasamentul

actual.

Apreciază recurentele-interveniente

că în raport de prevederile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată,

imobilul în litigiu este

un imobil nou în raport cu cel preluat, ceea ce termină acordarea de măsuri reparatorii

și nu restituirea în natură.

Municipiul Botoșani și

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, prin întâmpinările depuse la dosar au solicitat

respingerea recursului reclamantei ca nefondat și admiterea recursurilor reciproce

ale intervenientelor și modificarea și menținerea deciziei nr. 1581/2007 emisă de

Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor

religioase din România.

Susțin, în esență, că

în ceea ce privește suprafața de teren neocupată de construcții-clădiri, ce face

obiectul recursului reclamantei, în mod corect instanța a reținut faptul că nu poate

fi restituită în natură întrucât este afectată de amenajări necesare unei bune funcționări

a Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, așa cum rezultă și din raportul de expertiză

topo fiind compusă din spații verzi, trotuare, alei, parcări.

Fundația C., prin concluzii

scrise, a solicitat respingerea recursului formulat de Municipiul Botoșani sub ambele

aspecte vizate, în raport de dispozițiile pct. 6 din Normele metodologice de aplicare

a O.U.G. nr. 94/2000 și concluziile raportului de expertiză în construcții efectuat

în cauză.

Intimata-pârâtă Comisia

Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase

din România a solicitat respingerea ca neîntemeiată a recursurilor promovate în

prezenta cauză și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Curtea

de apel.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursurilor

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate de cei trei recurenți și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

de drept relevante

Recurenta-reclamantă Fundația

C. a supus controlului de contencios administrativ decizia nr. 1581 din 27 decembrie

2007 prin care Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut

cultelor religioase din România a dispus respingerea cererii privind restituirea

în natură a imobilului construcție și teren situat în municipiul Botoșani, aceasta

nefiind posibilă întrucât la data soluționării cererii de retrocedare, imobilul

teren este ocupat de construcții noi, edificate ulterior momentului, preluării abuzive

de către Statul Român și de construcții transformate prin edificare de adăugiri

care depășesc 50% din aria desfășurată, conform art. 1 alin. (1) și (4) din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia a fost emisă în

cadrul procedurii reglementate de O.U.G. nr. 94/2000 și în demersul de verificare

a legalității deciziei menționate, instanța a avut de lămurit aspectele invocate

în cuprinsul acesteia și contestate de reclamantă privind posibilitatea restituirii

în natură a bunului identificat prin probele administrate în cauză.

Cu referire la criticile

formulate de recurenta- reclamantă, Înalta Curte reține următoarele:

Cu privire la solicitarea

de restituire în natură și a terenului în suprafață de 6.916 m.p., instanța are

în vedere dispozițiile

art. 1

alin. (4) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

conform cărora „în cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana îndreptățită

poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată

de construcții noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora

și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii

stabilindu-se în echivalent. în cazul în care terenul este ocupat în totalitate,

pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează

în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare sau demontabile.”

Totodată, potrivit

pct. 7 din

O.U.G.

nr. 94/2000, aprobate prin H.G. nr. 1164/2002, modificată și completată prin H.G.

nr. 1094/2005, „prin amenajări de utilitate publică se înțelege străzi, parcări,

trotuare, spatii verzi, parcuri, alei și altele asemenea.”

Prin raportul de expertiză

efectuat la fondul cauzei, terenul în suprafață de 6.916 m.p. este compus din spații

verzi, trotuare, alei, parcări, neputând fi restituit în natură întrucât este afectat

de amenajări necesare unei bune funcționări a

Spitalului de Pneumoftiziologie Botoșani.

Expertul a menționat că

nu se poate detașa nicio suprafață liberă de teren care să fie retrocedată și care

să nu stânjenească buna funcționare a Spitalului de Pneumoftiziologie Botoșani.

În acest sens se constată

ca nefondate criticile recurentei, reținând că, în raport de situația de fapt concretă

dovedită prin probele administrate, instanța de fond a interpretat corect prevederile

art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 94/2000 și Normele de aplicare, în sensul că terenul

solicitat nu poate fi restituit în natură.

Înalta Curte are în vedere

și poziția Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut

cultelor religioase din România, care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea

sentinței prin care s-a anulat în parte decizia atacată, emisă de această autoritate

publică.

Comisia Specială de Retrocedare

a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România menționează

în mod corect că în cauză sunt incidente dispozițiile legale speciale în materie

respectiv O.U.G. nr. 94/2000, și normele aprobate prin H.G. nr. 1094/2005, care

reglementează situația terenurilor solicitate, dar afectate unor amenajări de utilitate

publică, precum și ceea ce se înțelege prin amenajări de utilitate publică fără

a se reține distincția făcută de recurenta-reclamantă pe baza Legii nr. 213/1998.

În ceea ce privește recursul

promovat de interveniente privind greșita aplicare a prevederilor pct. 6 alin.

(2) din H.G. nr. 1094/2005, criticile sunt, de asemeni, neîntemeiate.

Potrivit acestor prevederi

normative „prin imobil nou in raport cu cel preluat se înțelege acea construcție

căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume

din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurata actuală (etajări

sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală).

Nu este considerat imobil

nou în raport cu cel preluat imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe

orizontala și/sau pe verticală, în raport de forma inițială, corpuri suplimentare

de sine stătătoare sau

care

pot fi utilizate distinct. În acest caz, se va dispune retrocedarea în natură a

suprafeței deținute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.”

Recurentul-intervenient

Municipiul Botoșani solicită modificarea sentinței în sensul respingerii solicitării

de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv, în suprafață

totală de 1.663,28 m.p., și a suprafeței de teren pe care se află edificate aceste

construcții, în condițiile în care sentința recurată a fost pronunțată pe baza probelor

administrate în cauză, îndeosebi a rapoartelor de expertiză judiciară.

Cum din cuprinsul acestor

probe rezultă

împrejurarea

că, din punct de vedere constructiv, clădirile noi pot funcționa distinct, fiind

adăugite și construite cu structură de rezistență proprie, devin pe deplin aplicabile

dispozițiile pct. 6 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.

94/2000, recurenta-reclamantă și intimată în același timp fiind îndreptățită doar

la restituirea în natură a clădirilor vechi, edificate înainte de preluarea abuzivă

de către Statul Român.

În ceea ce privește motivele

comune care cuprind, în fapt, critici aduse raportului de expertiză în construcții,

privind identificarea clădirilor existente anterior preluării sau omisiunea individualizării

unor construcții noi existente, Înalta Curte constată că nu pot fi reținute în cauză,

nefiind dovedită o altă situație decât cea avută în vedere de prima instanță pe

baza probelor administrate, în adoptarea soluției recurate.

Expertul tehnic judiciar

a răspuns la obiecțiunile formulate de părți conform suplimentului aflat la dosarul

de fond, aducând argumente bazate pe dispozițiile O.U.G. nr. 94/2000, cât și pe

măsurătorile efectuate în mod direct la fața locului.

adoptate în recurs

Ținând seama de toate

considerentele expuse, care conduc la concluzia că instanța de fond a făcut interpretarea

și aplicarea corectă a prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, în raport cu datele speței,

Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, în temeiul art. 312 alin. (1)

C. proc. civ.

-

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, de Municipiul Botoșani, prin Primar,

și de Fundația C. împotriva sentinței nr. 55 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel

Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 decembrie 2010.