ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5456/2010

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 55 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte contestația formulată de Fundația C., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare București, intervenienți în nume propriu fiind Municipiul Botoșani, prin Primar, și Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani. Au fost admise în parte cererile de intervenție formulate de intervenienții în nume propriu Municipiul Botoșani, prin Primar, și Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani.

Instanța a dispus anularea în parte a deciziei nr. 1581 din 27 decembrie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare în sensul că a anulat dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv și a terenului pe care acestea sunt edificate, menținând dispoziția privind respingerea cererii de restituire în natură a imobilelor edificate ulterior preluării abuzive și a restului suprafeței de teren, precum și dispoziția privind acordarea de despăgubiri a imobilelor construcții și teren ce nu se restituie în natură. A fost obligată Comisia Specială de Retrocedare să emită o decizie de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv, în suprafață totală de 1.663,28 m.p., construcții identificate prin perimetrul de culoare galbenă al schiței raportului de expertiză și a suprafeței de teren pe care se află edificate aceste construcții.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1581 din 27 decembrie 2007 a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, s-a respins cererea Fundației C. privind restituirea în natură a imobilului, teren și construcție, situat în Botoșani, județul Botoșani, întrucât la data soluționării cererii, imobilul teren, preluat de la solicitantă, este ocupat de construcții noi, edificate după momentul preluării abuzive și de construcții transformate prin efectuarea de adăugiri ce depășesc 50% din aria desfășurată actuală. S-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a Fundației C. pentru a beneficia de prevederile O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, și s-a propus acordarea de despăgubiri solicitantei în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, precum și unele măsuri adiacente pentru imobilul teren, în suprafață de 7.372 m.p. situat în Municipiul Botoșani, județul Botoșani. Prima instanță a apreciat că deși aspectul litigios al părților poartă mai mult asupra împrejurării constând în procentul suprafeței de clădire vechi în raport cu aria desfășurată actuală, acest aspect are o semnificație secundară în raport cu dispozițiile pct. 6 alin. (2) din Normele metodologice adoptate prin H.G. nr. 1094/2005 care stipulează că nu este considerat imobil nou în raport de cel preluat, imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct.

S-a reținut că din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că din punct de vedere constructiv, clădirile noi pot funcționa distinct și că acestea sunt clădiri adăugite și construite cu structură de rezistență proprie, prin urmare reclamanta fiind îndreptățită doar la restituirea în natură a clădirilor vechi, clădirile noi fiind corpuri de sine stătătoare ce pot fi utilizate distinct. A mai constatat instanța fondului că în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 94/2000 și art. 7 din H.G. nr. 1094/2005, suprafața de teren preluată abuziv nu poate fi restituită în natură, reclamanta fiind îndreptățită la restituirea în natură doar în ceea ce privește suprafețele de teren pe care sunt edificate construcțiile vechi.

2. Recursurile declarate în cauză Sentința Curții de apel a fost atacată, în termen legal, atât de reclamanta Fundația C., cât și de intervenienții Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani și Municipiul Botoșani. 2.1. Recurenta-reclamantă a criticat sentința în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., considerând-o nelegală și netemeinică în ceea ce privește soluția de menținere a dispoziției pârâtei de respingere a cererii de restituire în natură a imobilelor construcții edificate ulterior preluării abuzive și a restului suprafeței de teren cu acordarea de despăgubiri pentru aceste imobile. Prin recursul promovat, Fundația C. solicită restituirea în natură și a terenului în suprafață de 6.916 m.p., apreciind că este liber, și nu este afectat uzului sau interesului public, având în vedere faptul că suprafața de teren a cărei restituire în natură o solicită nu se înscrie în dispozițiile prevăzute de pct. 7 din Normele metodologice privind art. 1 din O.U.G.

nr. 94/2000, acestea vizând elemente de sistematizare [străzi, parcări, trotuare, platforme betonate (...)] și nu terenul din curtea aferenta unei construcții care urmează a fi retrocedată. 2.2. Recurenții-intervenienți și-a întemeiat calea de atac pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, solicitând admiterea recursurilor, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii introduse de reclamanta Fundația C. și menținerea deciziei nr. 1581 din 27 decembrie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

În dezvoltarea criticii formulată, Municipiul Botoșani a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că în speță sunt aplicabile prevederile pct. 6 alin. (2) din H.G. nr. 1094/2005 în condițiile în care construcțiile edificate după anul 1948 conform raportului de expertiză efectuat de expertul ing. B.G., acestea nu sunt corpuri de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct din punct de vedere funcțional. O altă critică comună cu recursul intervenientelor, Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, vizează greșita apreciere a probelor administrate în cauză, respectiv a raportului de expertiză în construcții, inclusiv obiecțiunile pertinente făcute de recurente. Recurentele-interveneiente fac referire la construcțiile individualizate sau omise de expert, atât a celor care existau la data preluării imobilului, cât și la cele noi edificate pe amplasamentul actual.

Apreciază recurentele-interveniente că în raport de prevederile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, imobilul în litigiu este un imobil nou în raport cu cel preluat, ceea ce termină acordarea de măsuri reparatorii și nu restituirea în natură. 3. Apărările părților Municipiul Botoșani și Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, prin întâmpinările depuse la dosar au solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat și admiterea recursurilor reciproce ale intervenientelor și modificarea și menținerea deciziei nr. 1581/2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Susțin, în esență, că în ceea ce privește suprafața de teren neocupată de construcții-clădiri, ce face obiectul recursului reclamantei, în mod corect instanța a reținut faptul că nu poate fi restituită în natură întrucât este afectată de amenajări necesare unei bune funcționări a Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, așa cum rezultă și din raportul de expertiză topo fiind compusă din spații verzi, trotuare, alei, parcări. Fundația C., prin concluzii scrise, a solicitat respingerea recursului formulat de Municipiul Botoșani sub ambele aspecte vizate, în raport de dispozițiile pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 94/2000 și concluziile raportului de expertiză în construcții efectuat în cauză.

Intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a solicitat respingerea ca neîntemeiată a recursurilor promovate în prezenta cauză și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Curtea de apel. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de cei trei recurenți și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă Fundația C. a supus controlului de contencios administrativ decizia nr. 1581 din 27 decembrie 2007 prin care Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a dispus respingerea cererii privind restituirea în natură a imobilului construcție și teren situat în municipiul Botoșani, aceasta nefiind posibilă întrucât la data soluționării cererii de retrocedare, imobilul teren este ocupat de construcții noi, edificate ulterior momentului, preluării abuzive de către Statul Român și de construcții transformate prin edificare de adăugiri care depășesc 50% din aria desfășurată, conform art. 1 alin. (1) și (4) din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Decizia a fost emisă în cadrul procedurii reglementate de O.U.G. nr. 94/2000 și în demersul de verificare a legalității deciziei menționate, instanța a avut de lămurit aspectele invocate în cuprinsul acesteia și contestate de reclamantă privind posibilitatea restituirii în natură a bunului identificat prin probele administrate în cauză. Cu referire la criticile formulate de recurenta- reclamantă, Înalta Curte reține următoarele: Cu privire la solicitarea de restituire în natură și a terenului în suprafață de 6.916 m.p., instanța are în vedere dispozițiile art. 1 alin. (4) din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „în cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcții noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. în cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare sau demontabile.” Totodată, potrivit pct. 7 din O.U.G. nr. 94/2000, aprobate prin H.G.

nr. 1164/2002, modificată și completată prin H.G. nr. 1094/2005, „prin amenajări de utilitate publică se înțelege străzi, parcări, trotuare, spatii verzi, parcuri, alei și altele asemenea.” Prin raportul de expertiză efectuat la fondul cauzei, terenul în suprafață de 6.916 m.p. este compus din spații verzi, trotuare, alei, parcări, neputând fi restituit în natură întrucât este afectat de amenajări necesare unei bune funcționări a Spitalului de Pneumoftiziologie Botoșani. Expertul a menționat că nu se poate detașa nicio suprafață liberă de teren care să fie retrocedată și care să nu stânjenească buna funcționare a Spitalului de Pneumoftiziologie Botoșani. În acest sens se constată ca nefondate criticile recurentei, reținând că, în raport de situația de fapt concretă dovedită prin probele administrate, instanța de fond a interpretat corect prevederile art. 1 alin. (4) din O.U.G.

nr. 94/2000 și Normele de aplicare, în sensul că terenul solicitat nu poate fi restituit în natură. Înalta Curte are în vedere și poziția Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței prin care s-a anulat în parte decizia atacată, emisă de această autoritate publică. Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România menționează în mod corect că în cauză sunt incidente dispozițiile legale speciale în materie respectiv O.U.G. nr. 94/2000, și normele aprobate prin H.G. nr. 1094/2005, care reglementează situația terenurilor solicitate, dar afectate unor amenajări de utilitate publică, precum și ceea ce se înțelege prin amenajări de utilitate publică fără a se reține distincția făcută de recurenta-reclamantă pe baza Legii nr. 213/1998.

În ceea ce privește recursul promovat de interveniente privind greșita aplicare a prevederilor pct. 6 alin. (2) din H.G. nr. 1094/2005, criticile sunt, de asemeni, neîntemeiate. Potrivit acestor prevederi normative „prin imobil nou in raport cu cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurata actuală (etajări sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală). Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontala și/sau pe verticală, în raport de forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct.

În acest caz, se va dispune retrocedarea în natură a suprafeței deținute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.” Recurentul-intervenient Municipiul Botoșani solicită modificarea sentinței în sensul respingerii solicitării de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv, în suprafață totală de 1.663,28 m.p., și a suprafeței de teren pe care se află edificate aceste construcții, în condițiile în care sentința recurată a fost pronunțată pe baza probelor administrate în cauză, îndeosebi a rapoartelor de expertiză judiciară. Cum din cuprinsul acestor probe rezultă împrejurarea că, din punct de vedere constructiv, clădirile noi pot funcționa distinct, fiind adăugite și construite cu structură de rezistență proprie, devin pe deplin aplicabile dispozițiile pct. 6 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G.

nr. 94/2000, recurenta-reclamantă și intimată în același timp fiind îndreptățită doar la restituirea în natură a clădirilor vechi, edificate înainte de preluarea abuzivă de către Statul Român. În ceea ce privește motivele comune care cuprind, în fapt, critici aduse raportului de expertiză în construcții, privind identificarea clădirilor existente anterior preluării sau omisiunea individualizării unor construcții noi existente, Înalta Curte constată că nu pot fi reținute în cauză, nefiind dovedită o altă situație decât cea avută în vedere de prima instanță pe baza probelor administrate, în adoptarea soluției recurate. Expertul tehnic judiciar a răspuns la obiecțiunile formulate de părți conform suplimentului aflat la dosarul de fond, aducând argumente bazate pe dispozițiile O.U.G.

nr. 94/2000, cât și pe măsurătorile efectuate în mod direct la fața locului. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Ținând seama de toate considerentele expuse, care conduc la concluzia că instanța de fond a făcut interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, în raport cu datele speței, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. -

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, de Municipiul Botoșani, prin Primar, și de Fundația C. împotriva sentinței nr. 55 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2010.