ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 788/2008

HOTĂRÂRE
27.02.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 788/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată sub

nr. 6184 din 13 decembrie 2001 la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, reclamanții SC P.E. SRL Fălticeni și M.G. au

solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Fălticeni, ca prin sentința ce va

pronunța, instanța să anuleze certificatul de atestare a dreptului de proprietate

din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei pentru suprafața de 0,24 ha teren identic

cu parcela nr. A și parcela nr. B din cartea funciară nr. Y a comunei

cadastrale Bosanci, județul Suceava.

Cererea de chemare în

judecată a fost formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, Alimentației

și Pădurilor, emitentul certificatului de atestare a dreptului de proprietate a

cărei anulare parțială se solicită, din 14 iulie 2000.

Reclamantul M.G. a precizat

în motivarea acțiunii că la data de 12 mai 1998 a cumpărat de la I.Z. suprafață

de 2.500 m.p. teren arabil identic cu parcela nr. B/10, conform contractului de

vânzare-cumpărare autentificat în 12 mai 1998, iar la data de 19 iulie 2000 a cumpărat

suprafața de 1.278 m.p. teren, curți, clădiri cu o casă de locuit și anexe, identică

cu parcela nr. A, și 1.122 m.p., teren suprafață identică cu parcela nr. B/211,

conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 19 iulie 2000, vânzători

fiind M.A. și I.R., această ultimă suprafață de teren (1.278+1.122) fiind înstrăinată

către SC P.E. SRL Fălticieni conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat

în 15 ianuarie 2001, societate comercială ce are ca unic asociat pe reclamant.

Suprafețele de teren menționate,

precizează reclamanții, sunt cuprinse în certificatul de atestare a dreptului de

proprietate eliberat pe numele SC P. SA Fălticeni, aspect ce este cu totul nelegal,

de vreme ce ei posedă acte de proprietate.

Pârâtul Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca

neîntemeiată, dat fiind că certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis

pe numele petentei SC P. SA Fălticeni, a fost emis cu respectarea dispozițiilor

legale H.G. nr. 834/1991.

A depus întâmpinare și

SC P. SA Fălticeni, solicitând, de asemenea, respingerea acțiunii, cu precizarea

că reclamanții, deși în acțiune fac referire la două terenuri, în fapt aceștia solicită

anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, doar pentru suprafața

de 0,24 ha, teren cumpărat de la M.A. și I.R., reclamantul M.G. ce a fost salariat

la SC P. SA Fălticeni, gestionar al Fermei P. Moara, cunoscând foarte bine că pentru

terenul respectiv cei doi vânzători au primit dividende, ei fiind înscriși ca acționari

în anexa 19 întocmit de Comisia Comunală Bosanci.

Prin sentința civilă

nr. 159 din 09 iulie 2003, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamanți și a anulat parțial certificatul de atestare a dreptului de proprietate

din 14 iulie 2000, pentru suprafața de 2.400 m.p., identic cu parcela nr. A și nr.

B/211 din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs SC P. SA Fălticeni, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând în esență că reclamantul M.G., în calitate de salariat al SC P. SA Fălticeni,

a întocmit documentele și înscrisurile necesare pentru a-și adjudeca în proprietate

terenul și construcțiile societății, tocmai de la ferma piscicolă unde era șef de

fermă, iar cu privire la terenul cumpărat de la M.A. și I.R., acesta se situează

în extravilanul comunei Bosanci, expertiza efectuată în cauză concluzionând că susținerile

reclamantului nu corespund realității, toate aceste aspecte nefiind analizate de

prima instanță.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, prin decizia nr. 4278 din 14 septembrie 2005, a admis recursul declarat

de pârâtă, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,

cu motivarea că instanța de fond nu a cercetat îndeajuns fondul cauzei și nu a pus

în vedere reclamanților să precizeze obiectul acțiunii, respectiv dacă anularea

certificatului de atestare a dreptului de proprietate s-a cerut pentru suprafața

de 2.400 m.p., înscrisă în cartea funciară nr. X, sau pentru suprafața de 2.400

m.p. teren (reprezentând terenurile 1.278 m.p. și 1.122 m.p.) înscrisă în cartea

funciară nr. Y a aceleiași comune, iar reclamanta SC P.E. SRL nu a făcut dovada

calității procesuale active, deși instanța a reținut că aceasta este proprietara

terenurilor de 1.278 m.p. și 1.122 m.p. cumpărate de la M.G. cu actul autentificat

în 15 ianuarie 2001.

Instanța de control judiciar

a stabilit prin decizia de casare, că se impune completarea probatoriului privind

identificarea terenurilor și delimitarea administrativă a comunei Moara de comuna

Bosanci.

Prin încheierea de ședință

din 29 ianuarie 2007, instanța de fond a dispus citarea pârâtei SC P. SA Fălticeni,

prin lichidator SC A. Lichidator SRL Suceava, pârâta făcând dovada că a intrat în

procedura insolvenței.

Prin încheierea de ședință

din data de 26 februarie 2007, instanța de fond a dispus introducerea în cauză a

Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol București, pentru opozabilitate,

față de precizarea făcută de lichidatorul judiciar al pârâtei în sensul că potrivit

Legii nr. 192/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 69/2004, aprobată prin

Legea nr. 113/2005 a Ordinului Ministrului Agriculturii nr. 277/2002 și Ordinul

Ministrului Agriculturii nr. 267/2003, s-a încheiat Protocolul de predare a tuturor

dotărilor și construcțiilor dintre SC P. SA Fălticeni și Compania Națională de Administrare

a Fondului Piscicol București prin care acesta din urmă a preluat cu titlu gratuit

terenul, clădirile și mijloacele fixe.

Trecând la rejudecarea

cauzei, în limitele casării cu trimitere, instanța de fond a pronunțat sentința

civilă nr. 125 din 17 septembrie 2007 prin care s-a respins ca nefondată acțiunea

în contencios administrativ formulată de reclamanți, acțiune ce a fost precizată,

în sensul că reclamantul M.G. a solicitat anularea parțială a certificatului de

atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2.500 m.p. situat în extravilanul

comunei Bosanci, județul Suceava, la locul numit „Iaz R.” identic cu parcela

nr. B/10 din cartea funciară nr. X a comunei Bosanci, cumpărată de la I.Z., iar

reclamanta SC P.E. SRL Fălticeni a solicitat anularea în parte a aceluiași certificat

pentru suprafața de 1.490 m.p. teren, curți, clădiri și arabil identic cu parcela

nr. B/211, parcela nr. A prin cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci,

cumpărată de la numiții M.A. și I.R.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că în temeiul H.G. nr. 834/1991, privind stabilirea

și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat,

prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din

14 iulie 2000, în favoarea SC P. SA Fălticeni s-a stabilit dreptul de proprietate

pentru suprafața de 30.902 m.p. teren, în prezent această suprafață de teren fiind

în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol București

(potrivit protocolului dintre SC P. SA Fălticeni și Compania Națională de

Administrare a Fondului Piscicol București).

Reține instanța de fond

că reclamantul M.G., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 12

mai 1998, a cumpărat de la numitul I.Z. suprafața de 2.500 m.p. teren arabil situat

în extravilanul comunei Bosanci, județul Suceava, identic cu parcela nr. B/1 din

cartea funciară nr. X a comunei Bosanci, iar în baza contractului de vânzare-cumpărare

autentificat în 19 iulie 2000 a cumpărat de la I.R. și M.A., moștenitorii defunctei

C.R., suprafața de 1.278 m.p. teren, curți, clădiri împreună cu o casă și anexe

gospodărești identice cu parcela nr. A din cartea funciară nr. Y a comunei

cadastrale Bosanci și 11.222 m.p., teren arabil identic cu parcela nr. B/211 din

cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, aceste ultime două suprafețe

de teren fiind vândute de reclamantă către SC P.E. SRL Fălticeni, conform contractului

de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001.

A mai reținut instanța

de fond, faptul că vânzătorii I.R. și M.A., pentru suprafețele de teren înstrăinate

reclamantului M.G., sunt menționați acționari la SC P. SA Fălticeni, Anexa nr. 19,

aceștia primind acțiuni și contravaloarea acestora, iar vânzătoarea I.R., la data

de 18 iunie 2001, a dat declarație potrivit căreia nu a avut niciodată în proprietate

casă de locuit și anexe pe suprafața de teren vândută reclamantului.

Cât privește, sediul Fermei

din înscrisurile de la dosar rezultă că acesta era amplasat în apropierea drumului

dintre Pocoleni și Mihăești și cuprinde și Iazul R., Ferma P. Moara făcând parte

din patrimoniul SC P. SA Fălticeni în suprafață de 6.505 m.p., situat pe raza comunei

Moara, conform sentinței civile nr. 27 din 07 ianuarie 1999, pronunțată de Judecătoria

Fălticeni în Dosarul nr. 2892/1998.

Concluzionează instanța

de fond, în raport de înscrisurile aflate la dosar, coroborate și cu concluziile

raportului de expertiză tehnică efectuată de expertul C.D. în primul ciclu procesual,

precum și cu cele ale raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul T.M.C.,

că nu există identitate între terenul aflat în patrimoniul SC P. SA Fălticeni, în

prezent predat Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol București,

și terenurile cumpărate de reclamanți.

Mai mult, arată instanța

de fond, că din suplimentul de expertiză întocmit de C.D., rezultă că în suprafața

de 6.505 m.p. constatată ca fiind proprietatea pârâtei prin sentința civilă nr.

27 din 07 ianuarie 1999 a Judecătoriei Fălticeni, doar cu privire la suprafața de

teren cumpărată de reclamantul M.G. de la I.R. și M.A. și apoi vândute de acesta

către SC P.E. SRL Fălticeni se poate pune în discuție problema suprapunerii pe terenul

SC P. SA Fălticeni și nu terenul cumpărat de la I.Z.

Cu toate acestea, în finalul

sentinței apreciază că este evident faptul că nu există identitate între terenul

de 6.505 m.p. evidențiat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate

din 14 iulie 2000 eliberat pe numele SC P. SA Fălticeni și terenul cumpărat de M.G.

de la I.R. și M.A. și apoi vândut de acesta către SC P.E. SRL Fălticeni.

Împotriva aceste sentințe

au declarat recurs în termen legal reclamanții SC P.E. SRL Fălticeni și M.G., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., respectiv „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată

cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”, cât și cele ale art. 304

1

Sub un prim aspect recurenții-reclamați,

precizează că concluzia instanței de fond privind inexistența suprapunerii între

terenurile dobândite de ei prin vânzare-cumpărare și cel atribuit pârâtei prin certificatul

contestat este contrară probatoriului administrat.

Astfel, pentru suprafața

de 2.500 m.p. de teren dobândită de recurentul M.G. prin cumpărare de la I.Z., identificată

din punct de vedere cadastral cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X a comunei

cadastrale Bosanci, atât în raportul de expertiză întocmit de inginer C.D., cât

și prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert T.M. s-a stabilit

că aceasta se suprapune în totalitate cu suprafața de 6.506 m.p. teren pentru care

s-a constatat dreptul de proprietate al SC P. SA Fălticeni prin sentința civilă

nr. 27/1990 a Judecătoriei Fălticeni, sentință în raport de care trebuie stabilită

existența acestor suprapuneri.

De altfel, susține recurentul-reclamant

M.G., lui I.Z. i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin înscriere în Anexa

A, validată prin hotărârea Comisiei Județene nr. 7473/1991, vânzătorul nefiind înscris

în Anexa nr. 19 și neavând vreodată calitatea de acționar la SC P. SA Fălticeni,

acestuia reconstituindu-se dreptul de proprietate în natură și fiind pus în posesie

pe amplasamentul identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X, amplasament

ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 12 mai 1998.

În ceea ce privește suprafața

de 2.400 m.p. teren, identică cu parcela nr. B/211 din cartea funciară nr. Y, dobândită

de către SC P.E. SRL Fălticeni prin contractele de vânzare-cumpărare din 19

iulie 2000 și din 15 ianuarie 2001, recurenții-reclamanți susțin că suplimentul

la raportul de expertiză întocmit de T.M., concluzionează că aceasta se suprapune

cu terenul atribuit pârâtei atât în varianta documentației inițiale ce a stat la

baza sentinței civile nr. 27/1999 (în limitele a 1.490 m.p. identificați în Anexa

nr. 4), cât și în varianta documentației ulterioare întocmite de SC W.P. SRL (în

limita a 1.917 m.p. identificați în Anexa nr. 5).

Sub aspectul legalității

certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC P. SA

Fălticeni, pentru terenul în litigiu, recurenții-reclamanți arată că aceasta trebuie

apreciată în raport de dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 și

art. 1 din H.G. nr. 834/1991, dispoziții care nu erau îndeplinite, pârâta la data

emiterii certificatului contestat neavând în patrimoniu nici terenul în litigiu,

nici construcții care să fie amplasate pe acest teren și care să impună folosirea

lui pentru desfășurarea activității, abia în anul 2000 prin declarație de impunere

pârâta înregistrându-se în evidențele Primăriei comunei Moara cu suprafața de 1.000

m.p. teren, iar prin Protocolul din 20 iulie 1985 de la fosta Întreprindere Piscicolă

Suceava a preluat construcții și clădiri în valoare de 2.074.292 RON care nu au

fost însă individualizate, din listele de inventar rezultând că înainte de reorganizare

fosta Întreprindere Piscicolă Suceava deținea la locul litigiului doar o magazie,

și aceasta fiind situată pe dig și nu pe terenul recurenților-reclamanți.

Referitor la construcțiile

amplasate pe parcela nr. A din cartea funciară nr. Y (casate din 1990 și demolate

ulterior) recurenții-reclamanți susțin că acestea au fost edificate fără autorizație

de construcție în perioada 1999-2000 pe suprafața de 2.400 m.p. teren aparținând

moștenitorilor defunctei C.R. și au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare

din 19 iulie 2000, aceste construcții fiind edificate de recurentul-reclamant M.G.

în perioada în care exista numai promisiunea de vânzare încheiată și când se considera

astfel că ele aparțineau proprietarului terenului în virtutea dreptului de accesiune,

motiv pentru care au fost menționate în contractul de vânzare-cumpărare din 19

iulie 2000.

Mai precizează recurentul-reclamant

M.G. că terenul pentru care vânzătorilor I.R. și M.A. li s-au atribuit acțiuni (0,74

ha) nu include și parcela de 2.400 m.p. de la locul numit „L.”, care le-a fost restituită

acestora în natură pe vechiul amplasament și care a fost înstrăinată cu contractul

de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000.

Conchid recurenții-reclamanți

că au fost nesocotite dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 834/1991 și emiterea certificatului

de atestare a dreptului de proprietate în favoarea pârâtei s-a făcut în mod nelegal

pentru suprafațele de teren care anterior au format obiectul reconstituirii dreptului

de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și care le-au fost transcrise prin vânzare-cumpărare.

Se solicită admiterea

recursului, modificarea sentinței atacate în tot și pe fond admiterea acțiunii așa

cum a fost formulată și precizată în rejudecare, cu privire la suprafețele de teren

de 2.500 m.p., teren identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X, și respectiv

1.490 m.p., teren identic cu parcela nr. B/211 și parcela nr. A din cartea

funciară nr. Y, în raport de care urmează a se anula parțial certificatul de atestare

a dreptului de proprietate.

Analizând recursul formulat

prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale aplicabile, Înalta

Curte de Casație și Justiție îl va admite pentru considerentele ce se vor arăta

în continuare:

Este de necontestat situația

de fapt reținută de instanța de fond cu privire la dobândirea de către reclamantul

M.G. a unor suprafețe de teren și anume: 2.500 m.p. teren arabil situat în extravilanul

comunei Bosanci, județul Suceava, identic cu parcela nr. B/10 din cartea

funciară nr. X a comunei cadastrale Bosanci, cumpărat de la I.Z. în baza contractului

de vânzare-cumpărare din 12 mai 1998; 1.278 m.p. teren, curți, clădiri împreună

cu o casă și anexe gospodărești identice cu parcela nr. A din cartea funciară

nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, precum și 1.122 m.p. teren arabil identic cu

parcela nr. B/211 din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, ambele

suprafețe dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000

de la I.R. și M.A., moștenitorii defunctei C.R.

Suprafața totală de 2.400

m.p. teren, dobândită de recurentul-reclamant M.G. de la moștenitorii defunctei

C.R., a fost la rândul ei înstrăinată către SC P.E. SRL prin contractul de vânzare-cumpărare

autentificat în 15 ianuarie 2001.

Recurenții-reclamanți

pretind că cele două suprafețe de teren în discuție se suprapun cu suprafața de

teren de 6.505 m.p. ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate

din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei SC P. SA Fălticeni de către Ministerul

Agriculturii, Alimentației și Pădurilor București, astfel că prin încălcarea dreptului

de proprietate au fost vătămați într-un drept al lor, potrivit art. 1 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată și republicată.

Probele efectuate în cauză

conduc la concluzia existenței unei suprapuneri parțiale, așa cum se va explica

în continuare, concluzie contrară celei de la instanța de fond care a constatat

că nu există identitate între terenul aflat în patrimoniul SC P. SA Fălticeni, în

prezent Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol București și terenurile

proprietatea recurenților-reclamanți.

Astfel, din conținutul

adresei din 18 iulie 2001 emisă de Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie

al Județului Suceava (Dosar nr. 6184/2001 al Curții de Apel Suceava), rezultă că

SC P.E. SRL Fălticeni este proprietarul tabular al parcelei nr. B/211 în suprafață

de 1.122 m.p. și a parcelei nr. A cu casă și anexe gosodărești, în suprafața de

1.278 m.p., în total 2.400 m.p. teren situat în comuna cadastrală Bosanci, aceste

bunuri fiind incluse și în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor eliberat SC P. SA Fălticeni și care se includ și în lista de inventar

a mijloacelor fixe ale societății.

Se precizează în sus-menționata

adresă că SC P. SA Fălticeni s-a intabulat cu aceste bunuri în baza contractului

de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001 terenul provenind de la defuncta

C.R., cu moștenitorii I.R. și M.A. cărora pentru suprafața de 2,55 ha li s-a eliberat

titlul de proprietate din 22 martie 2000, în care sunt menționați și cei 2.400 m.p.

teren în litigiu, pe acest teren fiind edificate construcții fără autorizație, neexistând

mențiunea dacă aceste construcții sunt ale proprietarului terenului sau aparțin

altui proprietar.

Invocând conținutul aceleași

adrese, instanța de fond a reținut că moștenitorii defunctei C.R., respectiv I.R.

și M.A., pentru suprafețele de teren înstrăinate lui M.G. sunt menționați acționari

la SC P. SA Fălticeni, Anexa nr. 19, aceștia primind acțiuni și contravaloarea acestora

până în anul 2001.

Explicații în această

privință găsim însă în expertiza efectuată la instanța de fond de către expertul

P.A., potrivit căreia, în Anexa nr. 19, C.R. și moștenitorii au fost înregistrați

cu suprafața de 0,24 ha teren arabil la acumularea „L.Ș.”, însă la o dată nespecificată

în tabelul respectiv valoarea numerică a suprafeței de 0,24 ha înscrisă tabel a

fost tăiată cu o linie și a fost înscrisă în ultima coloană (au fost puși în posesie

provizoriu cu suprafața de 0,24 ha moștenitorii după C.R.). Deci, arată expertul,

din explicațiile date de reprezentanții primăriei, explicații verosimile, a rezultat

că moștenitorii de pe urma lui C.R. au avut calitatea de acționari și au beneficiat

de dividende, dar în momentul în care s-a constatat că terenul lor nu este sub apă,

ci în vecinătatea lacului, proprietarii au renunțat la dividende și au luat în primire

terenul pe care ulterior l-au înstrăinat. Aceasta situație, arată expertul, a apărut

ca urmare a faptului că SC P. SA Fălticeni nu a mai acordat dividende proprietarilor

care figurau în Anexa nr. 19.

Raportul de expertiză

tehnică judiciară, întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar, în specialitatea

topografie C.D. (Dosar nr. 6184/2001 concluzionează că recurentul-reclamant M.G.

în mod eronat solicită anularea parțială a certificatului din 14 iulie 2000 pentru

suprafața de teren identică cu p.f. B/10 (2.500 m.p.), întrucât societatea pârâtă

nu este proprietara acestui teren, ci a celui identic cu p.c. A și p.f.B/211, așa

cum dealtfel rezultă și din conținutul adresei din 18 iulie 2001 a Oficiului de

Cadastru, Geodezie și Cartografie al Județului Suceava, despre care s-a făcut vorbire

mai sus.

Mai precizează aceeași

expertă ca în prezent societatea pârâtă SC P. SA Fălticeni deține din suprafața

de 6.505 m.p. teren proprietate conform certificatului de atestare a dreptului de

proprietate (dreptul de proprietate fiind constatat și prin sentința civilă nr.

27 din 07 ianuarie 1999 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă la 08 martie 1999),

doar suprafața de 4.960 m.p. așa cum rezultă din documentația pentru intabulare,

restul de 1.545 m.p. fiind ocupată de reclamant.

Raportul de expertiză

menționează în mod expres că în realitate suprafața de 2.400 m.p. identică cu pracelele

nr. A și B/211, se suprapune cu suprafața de 6.505 m.p. proprietatea pârâtei SC

Aceleași constatări găsim

și în suplimentul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar

în specialitatea geodezie T.M.C., conform cărora pârâta SC P. SA Fălticeni s-a intabulat

în cartea funciară cu o suprafață de 4.960 m.p., această suprafață fiind parte a

amplasamentului în suprafață de 6.505 m.p. ce a făcut obiectul certificatului din

14 iulie 2000, iar între terenul de 6.505 m.p., obiect al a certificatului de atestare

a dreptului de proprietate și cel dobândit de reclamanți există suprapunere pe suprafața

de 1.917 m.p., în concret terenul SC P.E. SRL Fălticeni dobândit prin contractul

de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2001 (parcela nr. B/211 și parcela nr. A) și

cel din certificatul de atestare din 14 iulie 2000, făcându-se trimitere la planul

topo al SC W.P. SRL.

De precizat este faptul

că ceea ce trebuie lămurit în speță este faptul de a se stabili dacă există suprapunere

între terenurile proprietatea reclamanților și suprafața de 6.505 m.p. teren atribuită

societății pârâte SC P. SA, deci ne raportăm la conținutul certificatului de atestare

a dreptului de proprietate și nu la cel al sentinței civile nr. 27/1999, care deși

a stat la baza emiterii acestui certificat, nu le este opozabilă recurenților-reclamanți

și nici antecesorilor de la care aceștia au cumpărat terenurile în litigiu, așa

după cum de altfel recunosc și recurenții.

Așa fiind, se constată

din întreg probatoriul administrat că exista suprapunere numai între terenul proprietatea

SC P.E. SRL Fălticeni dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare din 15

ianuarie 2001 (parcela nr. B/211 și parcela nr. A din cartea funciară nr. Y a

comunei cadastrale Bosanci), vânzător M.G., și cel din certificatul de atestare

a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei-intimate SC

P.E. SRL în precizarea de acțiune formulată la instanța de fond.

Instanța nu poate avea

în vedere suprafața de 1.917 m.p. teren stabilită de expert câtă vreme din precizarea

de acțiune rezultă o suprafață de 1.490 m.p., pentru că astfel s-ar acorda mai mult

decât ceea ce s-a cerut.

Așadar, urmează a se constata

că certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe

numele societății pârâta-intimată SC P. SA, este nelegal în măsura în care cuprinde

și suprafața de teren de 1.490 m.p., proprietatea recurentei-reclamante SC P.E.

SRL Fălticeni, fiind dovedită astfel vătămarea societății într-un drept al său,

acela care vizează încălcarea dreptului de proprietate, în sensul prevăzut de

art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și republicată.

Față de aceste constatări,

instanța de control judiciar consideră inutil a mai analiza legalitatea certificatului

de atestare a dreptului de proprietate și sub aspectul existenței unor construcții

situate pe amplasamentul în litigiu și care să servească obiectului de activitate

al societății.

Față de conținutul adresei

din 18 septembrie 2001 a Oficiului de Cadastru al Județului Suceava, conform căreia

pe suprafața de 2.400 m.p. teren provenind de la moștenitorii defunctei C.R., sunt

edificate construcții fără autorizație, neexistând mențiunea dacă aceste construcții

sunt ale proprietarului terenului sau aparțin altui proprietar, pare a fi verosimilă

susținerea recurentului-reclamant M.G. în sensul că în realitate construcțiile menționate

în contractul din 19 iulie 2000 au fost edificate de acesta în perioada în care

a deținut suprafața de teren în baza unei promisiuni de vânzare încheiată cu moștenitorii

defunctei C.R. și fiind realizate fără autorizație, ele au fost considerate ca aparținând

proprietarului terenului și de aceea au fost menționate în contractul de vânzare-cumpărare.

Pentru toate aceste considerente,

constatând că este afectată legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond,

urmează ca în baza art. 312 C. proc. civ. să se admită recursul formulat de cei

doi reclamanți, să se modifice în parte sentința atacată în sensul că se va admite

în parte acțiunea formulată de SC P.E. SRL Fălticeni și M.G. și, ca o consecință,

se va dispune anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate

din 14 iulie 2000 emis de Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor cu privire

la suprafața de 1.490 m.p. teren identificat prin parcela parcela nr. B/211 și parcela

nr. nr. A din cartea funciară nr. Y al comunei Bosanci.

Se va menține restul dispozitivului

sentinței.

Admite recursul declarat

de SC P.E. SRL Fălticeni și M.G. împotriva sentinței civile nr. 125 din 17 septembrie

2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată în sensul că admite în parte acțiunea formulată de SC P.E. SRL Fălticeni

și M.G.

Anulează parțial certificatul

de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis de Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor cu privire la suprafața de 1.490 m.p., teren identificat

prin parcela nr. B/211 și parcela nr. A din cartea funciară nr. Y al comunei Bosanci.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2025/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința atacată cu recurs, sentința civilă nr. 47 pronunțată la data de 12 martie 2003 în dosarul nr. 1227/2001, Curtea de Apel Suceava, secția come
ÎCCJ 2003-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 272/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 februarie 2001, reclamanta SC M.” SA Suceava a chemat în judecată pe SC A. SA Fălticeni, Consiliul Jjudețean Suceava, Asoc
ÎCCJ 2005-11-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9814/2005
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea formulată la 4 mai 2004 G.Ș.S. și M.M.A. în contradictoriu cu intimații B.I., B.A., Comisa județeană pentru stabilirea dreptului de
ÎCCJ 2004-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1416/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.V. a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria SV nr. 0016 din 9 martie 1994, emis de Consiliul Județea
ÎCCJ 2007-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1320/2007
în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În susținerea motivului de recurs, s-a arătat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 3 și 5 C. proc. civ. deoarece nu a examinat și nu a înlăturat motivat apărările formu
Sursă