ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4283/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4283/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de față; Prin încheierea din data de 18 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6447.10/30/2009, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a dispus, printre altele, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen., menținerea stării de arest preventiv a inculpatului C.N., urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie verificate înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile. Totodată, Curtea de Apel Timișoara, ca instanță de recurs, a fixat termen la data de 16 decembrie 2010, pentru citarea părților din dosar și efectuarea unor adrese către Tribunalul Timiș.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut, în esență, că se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului C.N., condamnat de Judecătoria Lugoj în primă instanță pentru infracțiunile prevăzute de art. 181 și art. 217 C. pen., la diferite pedepse cu închisoarea, pedepse modificate în apel de Tribunalul Timiș, întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent. Împotriva aceste încheieri inculpatul a declarat recurs, solicitând să fie judecat în stare de libertate. Recursul este inadmisibil. Potrivit art. 129 din Constituția României, revizuită, a fost statuat principiul potrivit căruia părțile interesate pot apela la protecția judiciară a drepturilor subiective încălcate în cadrul procesului penal.
În raport de principiul statuat prin textul menționat, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Mai mult, potrivit dispozițiilor cuprinse în Codul de procedură penală, legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual penale. Aceste exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de atac, în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
În raport de dispozițiile art. 385 1 C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive. Totodată, art. 417 C. proc. pen. prevede că hotărârile pronunțate în recurs nu sunt supuse niciunei alte căi ordinare de atac, ele fiind definitive și executorii. În cauză, Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu recursul declarat de inculpat împotriva unei hotărâri (încheieri) pronunțată în calea ordinară de atac a recursului și o asemenea hotărâre nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare. Se constată, așadar, că recursul declarat nu este admisibil potrivit dreptului comun, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 385 1 C. proc.
pen., cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. În raport de considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. combinat cu art. 385 1 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul C.N. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul C.N. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 6447.10/30/2009. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 noiembrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.