ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4187/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 28 noiembrie 2011 Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 257 din 28 iunie 2011 a Tribunalului Alba, secția penală, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 alin. (3) C. proc. pen., a menținut, ca fiind legală și temeinică, măsura arestării preventive a inculpatului R.A.O. (fiul lui A. și F., deținut în Penitenciarul A.).

Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă; totodată, a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului va genera un sentiment de insecuritate socială, având în vedere natura și gravitatea faptelor de care este acuzat și pentru care acesta a fost trimis în judecată, presupuse a fi săvârșite de către acesta. Mai mult decât atât existența unei hotărâri de condamnare, chiar și nedefinitivă, dată de un tribunal independent constituie un temei justificat pentru menținerea stării de arest preventive. S-a mai reținut că menținerea măsurii preventive se impune și pentru a clarifica sau pentru a înlătura suspiciunile cu privire la acuzațiile aduse acestuia (cauza B., M. vs. GB).

Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin apărător, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive. Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a stabilit că o persoană poate fi lipsită de libertate când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Din examinarea actelor dosarului se constată că Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, inculpatul R.A.O. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor prev. de art. 174 C. pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) - (3) C. pen. și act sexual cu un minor prev. de art. 198 alin. (3) C. pen., totul cu aplicare art. 33 lit. a), a art. 40 și a art. 83 C. pen. Prin Sentința penală nr. 257 din 28 iunie 2011, Tribunalul Alba, secția penală, l-a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 1 alin. (2) C. pen., pedeapsă care a fost sporită cu 3 ani. În baza art. 83 C. pen.

s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul de Judecătoria Blaj, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. inculpatul a fost achitat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzut de art. 174 C. pen. În cauză, verificându-se actele și lucrările de la dosar, se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret și actual pentru ordinea publică, avându-se în vedere gravitatea infracțiunii, reținându-se că: în perioada august 2009 - martie 2010, inculpatul a intermediat, împreună cu numita M.L.L., aducerea la stâne a minorelor A.C.B., în vârstă de 13 ani, fiica acesteia, și M.E.D.

în vârstă de 14 ani, aflată în plasament la aceasta, minore cu care a întreținut relații sexuale contra cost și, tot în schimbul unor sume de bani a promis, și a oferit pe cele două minori și celorlalți ciobani colegi de-ai săi, pentru a întreține și aceștia relații sexuale cu ele, activități care s-au realizat. Așa fiind, Curtea constată că protejarea ordinii publice și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal fac necesară menținerea arestării preventive a inculpatului și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin faptele comise și din modalitatea concretă de săvârșire a acestora.

Recursul declarat învederându-se, așadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.O. împotriva Încheierii din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 8718/107/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 decembrie 2011.