ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 451/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 178/PI din 25 iunie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins plângerea petentului C.G.M., ca nefondată, și a menținut Rezoluția din 16 martie 2009, Dosar nr. 558/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 11 mai 2009 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara plângerea formulată de petentul C.G.M. împotriva Rezoluției nr. 558/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, solicitând desființarea acesteia.

Din înscrisurile existente la dosar rezultă că petentul a formulat plângere penală împotriva numitei L.A., comisar-șef la penitenciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen., arătând că, deși în zilele de 17 august 2008 și 15 septembrie 2008 a solicitat administrației locului de deținere să i se predea întreaga corespondență juridică aflată la dosarul său, în mod nejustificat cererile nu au fost onorate, deși această obligație îi revenea în temeiul Încheierii judecătorului delegat din 22 octombrie 2008. Prin Rezoluția nr. 558/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata L.A., reținând că în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

Soluția a fost menținută prin Rezoluția nr. 353/II/2/2009 din 22 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Împotriva acestei soluții, în baza disp. art. 278 1 C. proc. pen., a formulat plângere petentul C.G.M., ce a fost respinsă, ca nefondată, prin sentința penală recurată, instanța de fond reținând că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. Se reține că intimata L.A. și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, respectând prevederile art. 2 din Decizia nr. 544 din 21 iunie 2007 a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor și art. 42 din Legea nr. 275/2006. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul C.G.M.

Prezent în fața Înaltei Curți, petentul a declarat că înțelege să lase la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată. Analizând sentința penală atacată sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp. art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul declarat de petent nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează. Soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimată, menținută de instanța de fond, este legală și temeinică, în cauză neputând fi identificate elemente care să facă posibilă tragerea la răspundere penală a intimatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

De altfel, prin Încheierea din 22 octombrie 2008 a judecătorului delegat, Administrația Penitenciarului Arad a fost obligată să restituie petentului întreaga corespondență aflată la dosarul său personal, împrejurare în raport de care apreciază Înalta Curte că și în situația în care cererea petentului ar fi întemeiată, această situație nu poate fi asimilată cu latura obiectivă a vreunei infracțiuni. Reținând că sentința instanței de fond este legală și temeinică, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b C. proc. pen., să respingă recursul petentului ca nefondat. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.G.M. împotriva Sentinței penale nr. 178/PI din 25 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul-petiționar la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2010.