ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3673/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 163/ F din 13 octombrie

2010, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale și excepția lipsei procedurii

prealabile, invocate de pârât.

Prin aceeași

sentință, a admis excepția tardivității invocată de pârât, și, în consecință, a

respins ca tardiv formulată acțiunea formulată de reclamantul H.A. în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale,

având ca obiect obligarea pârâtului la daune materiale în sumă de 700.000 lei

și la daune morale în sumă de 800.000 lei, ca urmare a refuzului acestuia

privind soluționarea cererii reclamantului.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul nu a depus

la dosar copia scrisorii adresate Președintelui României, despre care se face

vorbire în adresa nr. DPO2/23873 din 7 noiembrie 2002, și cu privire la care a

arătat că nu a primit niciun răspuns, în actele depuse la dosar făcându-se

referire la memorii adresate Guvernului României, altor instituții locale, la

care instituția pârâtă a răspuns, însă nu s-a identificat vreun răspuns la o

cerere înaintată de către Președintele României.

S-a reținut că prin

acțiunea formulată reclamantul a făcut referire doar la o cerere adresată

Președintelui României, despre existența și conținutul căreia ni se cunoaște

însă nimic, și a invocat lipsa unui răspuns din partea instituției pârâte, unde

Președintele României trimisese respectiva cerere.

În privința excepției

lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, prima instanță a reținut că la dosar

există dovada că memoriul, care nu este cunoscut în materialitatea sa, a fost

înaintat ministerului pârât, între reclamant și pârât luând astfel naștere un

raport juridic procesual, astfel că pârâtul are calitate procesuală în cauză.

Referitor la excepția

lipsei procedurii prealabile, prima instanță a reținut că întrucât reclamantul

a invocat un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, prin natura

obiectului său, acțiunea reclamantului nu necesită, în vederea admisibilității,

parcurgerea unei proceduri prealabile.

În ceea ce privește

tardivitatea formulării acțiunii, prima instanță a constatat că, raportat la

datele memoriilor adresate instituției pârâte, la lipsa unei corelări între

acestea și instituțiile cărora le-au fost adresate diverse memorii, precum și

la dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, s-a depășit termenul

prevăzut de acest text de lege.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul H.A.

Prin cererea de

recurs s-a arătat, în sinteză, că soluția Curții de Apel Brașov, este dovada imixtiunii

politicului – prin ministrul justiției – în justiție, că prin respingerea acțiunii

ca fiind tardivă îi încalcă recurentului-reclamant drepturile recunoscute de Constituția

României și de legile țării.

Prin întâmpinare,

intimatul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a solicitat menținerea

ca legală și temeinică a sentinței recurate.

Observând că prin

cererea de recurs nu sunt aduse critici concrete sentinței atacate și examinând

cauza sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte, reține că recursul este nefondat.

Conform art. 11 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 554/2004:

Cererile prin care se

solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract

administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se

pot introduce în termen de 6 luni de la:

b) data comunicării refuzului nejustificat de

soluționare a cererii;

Raportându-se la

probatoriul administrat în mod just judecătorul fondului a stabilit că

acțiunea, prin care s-a cerut obligarea pârâtului Ministerul Muncii, Familiei

și Protecției Sociale la plata de daune materiale și morale, a fost depusă peste

termenul prevăzut de lege, respectiv cu încălcarea art. 11 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care un memoriu adresat Președinției României

în anul 2001 a fost redirecționat spre rezolvare autorității competente, iar

răspunsul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale este cuprins în adresa

nr. 2108 din 12 mai 2008 (fila 30 dosar fond).

Cum cu ocazia

exercitării căii extraordinare de atac a recursului nu sunt aduse elemente de

natură a combate constatările instanței de fond, iar din verificarea actelor

dosarului rezultă că este corectă și legală evaluarea acțiunii formulate.

Văzând și dispozițiile

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de H.A. împotriva sentinței nr. 163/ F din 13 octombrie 2010 a Curții

de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 iunie 2011.