ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5678/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5678/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de
față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanta O.A. a chemat în judecată Ministerului
Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Agenția Județeană de Prestații Sociale
Brașov, solicitând revocarea deciziei din dosarul privind acordarea indemnizației
pentru creșterea copilului, pentru cei doi gemeni născuți de reclamantă.
Acțiunea reclamantei a
format obiectul dosarului de fond nr. 2325/62/2009 a Tribunalului Brașov, dosar
în care reclamanta a invocat excepția nelegalității dispozițiilor art. 3 alin.
(1) din H.G. nr. 1025/2006.
Prin încheierea din 04
mai 2009, instanța a dispus suspendarea judecății și a înaintat dosarul spre soluționarea
excepției de nelegalitate la Curtea de Apel Brașov.
Prin întâmpinarea formulată
pârâta Agenția Județeană de Prestații Sociale Brașov a susținut că dispozițiile
art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 sunt legale, și că susținerile reclamantei
nu au suport legal, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate
invocată.
Curtea de Apel Brașov,
secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 98/F/2009 a
admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006,
invocată de reclamantă, constatând aceste dispoziții nelegale.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța a reținut că dispozițiile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006
sunt nelegale și că ele contravin legii și scopului urmărit de legiuitor privind
sprijinul acordat familiei pentru creșterea copiilor, indiferent de numărul lor.
Prin definiția dată noțiunii de naștere, reține instanța de fond, art. 2 din Normele
metodologice aprobate prin H.G. nr. 1025/2006 încalcă acte normative cu forță superioară
și instituie discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv
între copiii proveniți din aceeași naștere și cei rezultați dintr-o naștere simplă,
care beneficiază de întreaga indemnizație.
Împotriva acestei sentințe
au declarat recurs pârâții Guvernul României și Agenția Județeană de Prestații Sociale
Brașov.
În motivarea recursurilor,
se arată, în esență, că hotărârea atacată este nelegală, instanța de fond apreciind
greșit că dispozițiile actului atacat sunt nelegale în privința definirii termenului
de „naștere”, întrucât recunoașterea drepturilor prevăzute de art. 6 alin. (1) din
O.U.G. nr. 148/2005, pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, nu reprezintă
o problemă de nelegalitate sau de discriminare.
Recurenții au învederat,
de asemenea, că măsurile de protecție socială prevăzute de dispozițiile art. 6
alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 și reluate de prevederile actului administrativ
atacat urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea
acesteia în vederea creșterii copilului, și nu reprezintă măsuri de protecție a
copilului.
De asemenea, recurenții
au invocat, în cadrul cererilor de recurs, inadmisibilitatea excepției de nelegalitate,
pe motiv că aceasta se referă la un act administrativ cu caracter individual, iar
nu normativ.
Recursurile sunt nefondate
și vor fi respinse ca atare, pentru considerentele ce urmează:
În ceea ce privește excepția
inadmisibilității excepției de nelegalitate a actelor administrative normative,
se va reține că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, actele administrative
unilaterale cu caracter normativ pot fi supuse oricând controlului de legalitate,
nu numai pe calea excepției de nelegalitate, dar chiar și pe calea acțiunii directe,
conform art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, conform
art. 4 alin. (1) din legea sus-menționată „Legalitatea unui act administrativ unilateral
cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale
de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate”, însă acest text trebuie
interpretat în corelare directă cu alin. (2) al aceluiași articol, în care legiuitorul
nu diferențiază între actele administrative cu caracter individual și actele administrative
cu caracter normativ.
Într-adevăr, potrivit
alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, „În cazul în care excepția de nelegalitate
vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei
legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile
legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ”.
Rezultă, așadar, din coroborarea
textelor de lege citate, că excepția de nelegalitate a unui act administrativ normativ,
indiferent de data emiterii acestuia în raport cu data apariției Legii nr. 554/2004,
este admisibilă.
Cu privire la excepția
de nelegalitate, în sine, se va reține, de asemenea, că argumentele recurenților
nu sunt întemeiate.
Astfel, art. 6 alin. (1)
din O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului
prevede că indemnizația lunară se cuvine pentru fiecare dintre primele trei nașteri
sau, după caz, pentru primii trei copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile
prevăzute la art. 5 alin. (2) (persoanele care au adoptat copilul, cărora li s-a
încredințat copilul în vederea adopției sau care au copilul în plasament ori în
plasament în regim de urgență, precum și persoana care a fost numită tutore).
Or, definind nașterea
într-o manieră contrară literei și spiritului O.U.G. nr. 148/2005 și limitând acordarea
drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență la numărul nașterilor, prin neluarea
în considerare a numărului copiilor vii rezultați din fiecare naștere, art. 3
alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005 contravin prevederilor actului normativ în aplicarea
căruia au fost adoptate.
Într-adevăr, O.U.G.
nr. 148/2005 se referă la indemnizația lunară ce se cuvine pentru fiecare dintre
primele trei nașteri sau pentru primii trei copii ai persoanelor aflate în una din
situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din același act normativ iar prin modul
în care a fost definită nașterea, prin normele metodologice de aplicare a ordonanței
de urgență, s-a creat o discriminare nepermisă între copii născuți și cei, de exemplu,
adoptați, în sensul că în cazul adopției s-ar primi o indemnizație pentru fiecare
copil, în ipoteza în care se adoptă doi gemeni, iar pentru gemenii născuți în cadrul
unei familii s-ar acorda o singură indemnizație.
Față de cele arătate,
apreciind că în mod corect instanța de fond a reținut că prevederile din actul administrativ
normativ atacate nu sunt conforme cu dispozițiile art. 1 și art. 6 alin. (1) din
O.U.G. nr. 148/2005, sentința atacată este legală și temeinică, recursurile declarate
împotriva acesteia urmând a fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate
de Guvernul României și de Agenția Județeană de Prestații Sociale Brașov împotriva
sentinței civile nr. 98/F din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios
administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 10 decembrie 2009.