ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4026/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila, reclamanta S.M. a solicitat anularea deciziilor emise de pârâta D.M.P.S. Brăila

și obligarea acesteia la plata indemnizației pentru minorii S.V., M. și B.,

gemeni, născuți la data de 26 februarie 2008.

În cuprinsul acțiunii,

reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006

privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005.

În motivarea excepției de

nelegalitate reclamanta a susținut că textul a cărui nelegalitate o invocă este

în contradicție cu legea, precizând că normele care dau naștere unuia sau mai

multor copii gemeni au dreptul la indemnizație pentru fiecare copil născut și

nu numai la o singură indemnizație, cum se stipulează în actul administrativ

atacat.

Tribunalul Brăila a sesizat

în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Galați în

vederea pronunțării asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamantă.

Prin sentința nr. 151 din 9

iunie 2009, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal,

a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1025/2006

invocată de reclamantă și a constatat că textul în discuție este nelegal.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut, în esență, următoarele:

A constatat că H.G. nr. 1025/2006

și Normele metodologice adoptate au fost elaborate în executarea O.U.G. nr. 148/2005

privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. A mai reținut că

prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 potrivit cărora prin

naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, sunt în

contradicție cu prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 148/2005, deoarece definiția

dată astfel nașterii creează o discriminare între copiii proveniți dintr-o

sarcină multiplă.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs pârâtele D.M.P.S. Brăila și A.J.P.S. Brăila, criticând-o

pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În cuprinsul recursului

declarat de pârâta A.J.P.S. Brăila s-a criticat sentința atacată și sub aspect

procedural, în sensul că instanța de fond nu a citat în cauză Guvernul

României, în calitate de pârât, întrucât acesta este emitentul hotărârii a

cărei nelegalitate face obiectul litigiului.

Înainte de a examina

motivele de recurs invocate de pârâte, Înalta Curte va analiza, cu prioritate,

motivul de recurs invocat de pârâta A.J.P.S. Brăila, potrivit căruia instanța

de fond a soluționat cauza fără ca emitentul actului atacat și anume Guvernul

României, să fi fost citat în cauză.

Înalta Curte constată că în

cauză judecata în fața instanței de prim rang s-a efectuat fără citarea

emitentului actului, respectiv Guvernul României, motiv pentru care va admite

recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza la prima instanță

pentru rejudecare în condițiile introducerii în cauză a emitentului actului

atacat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 4

alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanța de contencios administrativ se

pronunță asupra excepției de nelegalitate, după procedura de urgență, în

ședință publică, în citarea părților.

Totodată, în temeiul art. 85

C. proc. civ., aplicabil și litigiilor de natură contencios-administrativ, judecătorii

nu pot hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților,

afară numai dacă legea nu dispune altfel, excepție care nu se aplică cauzelor

care cad sub incidența Legii nr. 554/2004, care prevede, expresis verbis,

obligativitatea citării tuturor părților.

Așadar, dacă în cursul

procesului se invocă excepția de nelegalitate a unui act administrativ este

obligatorie citarea nu numai a părților care figurează în litigiu ci și a

autorității emitente a actului respectiv.

În acest mod se asigura

respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare,

oferindu-se părților, inclusiv emitentului actului, posibilitatea de a

participa și de a pune concluzii în orice fază procesuală și de a exercita,

dacă este nevoie, căile de atac prevăzute de lege.

În plus, soluția introducerii

în cauză a autorității emitente se degajă și din prevederile art. 4 alin. (4)

din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora în cazul în care instanța de contencios

administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a

ridicat excepția va soluționa cauza fără a ține seama de actul a cărei

nelegalitate a fost contestată.

Citarea tuturor părților în

procesul în care s-a invocat excepția de nelegalitate asigură și respectarea

dreptului la un proces echitabil consacrat în art. 6 din C.E.D.O. și recunoscut

de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, Guvernul

României are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât este emitentul

actului administrativ a cărei excepție de nelegalitate se soluționează.

În raport cu cele

prezentate, Înalta Curte în baza art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004,

coroborat cu art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa

sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând

a fi citată autoritatea emitent, a H.G. nr. 1025/2006, respectiv a Guvernului

României, în calitate de parte procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

A

dmite

recursurile declarate de pârâtele D.M.P.S. Brăila și A.J.P.S.

Brăila împotriva sentinței civile nr. 151 din 9 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

C

asează sentința recurată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 octombrie 2009.