ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4026/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila, reclamanta S.M. a solicitat anularea deciziilor emise de pârâta D.M.P.S. Brăila și obligarea acesteia la plata indemnizației pentru minorii S.V., M. și B., gemeni, născuți la data de 26 februarie 2008. În cuprinsul acțiunii, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005. În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta a susținut că textul a cărui nelegalitate o invocă este în contradicție cu legea, precizând că normele care dau naștere unuia sau mai multor copii gemeni au dreptul la indemnizație pentru fiecare copil născut și nu numai la o singură indemnizație, cum se stipulează în actul administrativ atacat.

Tribunalul Brăila a sesizat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Galați în vederea pronunțării asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamantă. Prin sentința nr. 151 din 9 iunie 2009, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1025/2006 invocată de reclamantă și a constatat că textul în discuție este nelegal. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: A constatat că H.G. nr. 1025/2006 și Normele metodologice adoptate au fost elaborate în executarea O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

A mai reținut că prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 potrivit cărora prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, sunt în contradicție cu prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 148/2005, deoarece definiția dată astfel nașterii creează o discriminare între copiii proveniți dintr-o sarcină multiplă. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele D.M.P.S. Brăila și A.J.P.S. Brăila, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie. În cuprinsul recursului declarat de pârâta A.J.P.S. Brăila s-a criticat sentința atacată și sub aspect procedural, în sensul că instanța de fond nu a citat în cauză Guvernul României, în calitate de pârât, întrucât acesta este emitentul hotărârii a cărei nelegalitate face obiectul litigiului.

Înainte de a examina motivele de recurs invocate de pârâte, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, motivul de recurs invocat de pârâta A.J.P.S. Brăila, potrivit căruia instanța de fond a soluționat cauza fără ca emitentul actului atacat și anume Guvernul României, să fi fost citat în cauză. Înalta Curte constată că în cauză judecata în fața instanței de prim rang s-a efectuat fără citarea emitentului actului, respectiv Guvernul României, motiv pentru care va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza la prima instanță pentru rejudecare în condițiile introducerii în cauză a emitentului actului atacat, având în vedere următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanța de contencios administrativ se pronunță asupra excepției de nelegalitate, după procedura de urgență, în ședință publică, în citarea părților.

Totodată, în temeiul art. 85 C. proc. civ., aplicabil și litigiilor de natură contencios-administrativ, judecătorii nu pot hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel, excepție care nu se aplică cauzelor care cad sub incidența Legii nr. 554/2004, care prevede, expresis verbis, obligativitatea citării tuturor părților. Așadar, dacă în cursul procesului se invocă excepția de nelegalitate a unui act administrativ este obligatorie citarea nu numai a părților care figurează în litigiu ci și a autorității emitente a actului respectiv. În acest mod se asigura respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, oferindu-se părților, inclusiv emitentului actului, posibilitatea de a participa și de a pune concluzii în orice fază procesuală și de a exercita, dacă este nevoie, căile de atac prevăzute de lege.

În plus, soluția introducerii în cauză a autorității emitente se degajă și din prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora în cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza fără a ține seama de actul a cărei nelegalitate a fost contestată. Citarea tuturor părților în procesul în care s-a invocat excepția de nelegalitate asigură și respectarea dreptului la un proces echitabil consacrat în art. 6 din C.E.D.O. și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, Guvernul României are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât este emitentul actului administrativ a cărei excepție de nelegalitate se soluționează.

În raport cu cele prezentate, Înalta Curte în baza art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând a fi citată autoritatea emitent, a H.G. nr. 1025/2006, respectiv a Guvernului României, în calitate de parte procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E A dmite recursurile declarate de pârâtele D.M.P.S. Brăila și A.J.P.S. Brăila împotriva sentinței civile nr. 151 din 9 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. C asează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2009.