ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5155/2011

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul I.C. a

solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor

– Direcția Medicală și C.M.D.T.A. Dr. N.K. obligarea la plata drepturilor

salariale prevăzute de dispozițiile art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003

actualizate cu rata inflației la data plății efective,drepturi salariale pe

care pârâții refuză să le achite.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că a ocupat funcția de medic șef compartiment medicină

dentară în cadrul C.M.D.T.A. Dr. N.K., având gradul de comisar șef,raporturile

de muncă avute cu pârâtul MAI încetând la data de 30 decembrie 2009 prin

Ordinul Ministrului S/II/5810.

A mai arătat

reclamantul că a solicitat pârâtului plata drepturilor anterior menționate dar

acesta i-a comunicat refuzul soluționării cererii sale în considerarea

insuficienței fondurilor alocate cu această destinație.

Prin întâmpinarea

formulată de pârâtul M.A.I. s-a invocat excepția lipsei calității procesuale

pasive a Direcției Medicale din cadrul M.A.I.

Prin sentința nr. 466

din 25 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare, a admis acțiunea

formulată de reclamantul I.C., a obligat pârâții la plata către reclamant a

drepturilor salariale prevăzute de dispozițiile art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003,

modificată și completată, actualizată cu indicele de inflație la data plății

efective.

Referitor la excepția

lipsei calității procesuale pasive a Direcției Medicale invocată de M.A.I. s-a

apreciat că este neîntemeiată, în condițiile în care reclamantul a avut funcția

de medic șef compartiment în cadrul acestei structuri, drepturile pretinse

fiind solicitate în virtutea acestor raporturi de muncă.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că reclamantul este beneficiarul drepturilor prevăzute de aceste

dispoziții, astfel încât refuzul pârâților referitor la plata sumelor stabilite

de prevederile art. 27 din O.G. nr. 38/2003 apare ca fiind nejustificat.

Împotriva acestei

hotărâri, pârâții Ministerul Administrației și Internelor și C.M.D.T.A. Dr.

N.K. au declarat recurs.

Recurenta C.M.D.T.A.

Dr. N.K. arată în motivarea căii de atac că reclamantului i se vor achita 15 %

din drepturile solicitate în data de 21 ianuarie 2011.

Se mai arată că se

vor face demersuri pentru alocarea de fonduri pentru plata drepturilor restante

și în funcție de data alocării acestora se va achita și diferența la care mai

are dreptul reclamantul.

În motivarea recursului

declarat de M.A.I se arată că în conformitate cu prevederile art. 57 din O.G. nr.

38/2003 drepturile bănești se acordă în limita fondurilor aprobate anual

Ministerului Administrației și Internelor.

Or, fondurile

bugetare pentru acordarea ajutoarelor aprobate instituției recurente prin Legea

nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009 s-au dovedit a fi insuficiente.

Examinând cauza și

sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de

recurs invocate precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv

cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte, constată că

recursurile sunt nefondate.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin întâmpinare

depusă de pârâta-recurentă C.M.D.T.A. N.K., la dosarul de fond al cauzei,

această parte susține că recunoaște drepturile solicitate de

intimatul-reclamant I.C., cu mențiunea că materializarea acestora astfel cum

sunt prevăzute de O.G. nr. 38/2008 nu s-a realizat datorită lipsei fondurilor

alocate de la buget cu această destinație.

Ulterior prin cererea

de recurs formulată de aceeași parte se arată că se fac demersuri pentru

alocarea de fonduri în vederea plății drepturilor restante cuvenite

reclamantului.

La termenul de

judecată din data de 3 noiembrie 2011, recurenta-pârâta C.M.D.T.A. Dr. N.K. a

precizat că obligația de plată a drepturilor salariale prevăzute de dispozițiile

art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003 cu modificările și completările

ulterioare a fost realizată în data de 20 ianuarie 2011 respectiv 22 februarie

2011, depunând în acest sens și înscrisurile doveditoare.

Astfel se constată că

prin plata acestor drepturi salariale cuvenite reclamantului, recurenții-pârâți

au recunoscut de fapt pretențiile acestuia.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte, urmează a respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Ministerul Administrației și Internelor și C.M.D.T.A. Dr. N.K.

împotriva sentinței nr. 466 din 25 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 noiembrie 2011.