ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3089/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 16 noiembrie 2007,

reclamanta SC R.M.G.C. SA în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, A.K.-

Ministrul Mediului și S.S., a formulat acțiune în contencios administrativ

împotriva refuzului pârâtului minister, de a continua procedura de evaluare a

impactului asupra mediului și activitatea Comitetului de Analiză Tehnică, refuz

comunicat prin adresa din 2 noiembrie 2007, solicitând obligarea pârâtei să

convoace ședința Consiliului de Analiză Tehnică, în vederea continuării

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aflate în etapa de analiză

a calității raportului E.I.M. și obligarea, în solidar a pârâților, la plata despăgubirilor

pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin suspendarea nelegală a procedurii de

evaluare a impactului.

Ministerul Mediului și

Dezvoltării Durabile a invocat excepția privind inadmisibilitatea acțiunii și excepția

lipsei calității procesuale pasive.

În cauză au formulat cereri

de intervenție accesorie în interesul reclamantei și a pârâtei Asociația P.D.R.M.,

A.P.R.M., Sindicatul V.M., Asociația A.A.M., Centrul Independent pentru Dezvoltarea

Resurselor de Mediu, Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, Ținutul

Secuiesc Verde, Asociația F.E.C., Asociația S.D. și Delta – Academia C., Fundația

T.M., Asociația V.S., Asociația T.V., Fundația G.C., Asociația de Turism și Ecologie

T., Fundația pentru Cultura și Educație Ecologistă E. Oradea, Fundația Ecologistă

F.C., Fundația S., Centrul de Consultanță Ecologica Galați, Clubul de Ecologie și

Turism Montan A., Asociația A.A.

Reclamanta, la termenul

de judecată de la data de 18 iunie 2008, a solicitat majorarea cuantumului pretențiilor

cu suma de 877.302 euro, echivalent în RON, la cursul de referință al Băncii Naționale

a României la data plății efective și obligarea pârâților, în solidar, la plata

către aceasta, pe lângă sumele anterior indicate și a sumei de 877.302 euro, cu

titlu de despăgubiri pentru prejudiciul care le-a fost cauzat prin refuzul nejustificat

de a continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului și activitatea

Comitetului de Analiză Tehnică.

Prin încheierea de ședință

publică de la 30 iunie 2008, au fost admise cererile de intervenție în interesul

reclamantei și pârâților, fiind respinsă cererea de intervenție formulată de E.

Pârâtul Ministerul Mediului

și Dezvoltării Durabile la termenul de judecată de la 12 martie 2009, a invocat

excepția lucrului judecat.

2.Hotărârea Curții de

Apel

Prin sentința nr. 2827

din 1 iulie 2009 a Curții de Apel București, a fost a

dmisă excepția privind

autoritatea lucrului judecat invocată de pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării

Durabile și pe cale de consecință a fost respinsă acțiunea reclamantei

SC R.M.G.C. SA și intervenienților

Asociația P.D.R.M., Asociația P.R.M. și Sindicatul V.M. în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, A.K. și S.S. și intervenienții în interesul

acestora (pentru Asociația P.D.R.M.), Asociația A.A.M. și Centrul Independent pentru

Dezvoltarea Resurselor de Mediu (C.I.D.R.M.), Asociația Pentru Protecția Liliecilor

din România,Ținutul Secuiesc Verde, Asociația F.E.C., Asociația S.D. și D.A. C.,

S.C.A., Satu Mare, E.K.E.S.N., Fundația T.M., Asociația V.S., Asociația T.V., Fundația

G.C., Asociația de Turism și Ecologie T., Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă

E. Oradea, Fundația Ecologistă F.C., Fundația S., Centrul de Consultanță Ecologică

Galați, Clubul de Ecologie și Turism Montan A. și Asociația A.A. pentru autoritate

de lucru judecat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că prin decizia nr. 398 din 12 martie 2009

a Curții de Apel Timișoara

s-a constatat în mod irevocabil suspendarea (de drept) a certificatului de urbanism

nr. 105 din 27 iulie 2007, prin aplicarea prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea

nr. 554/2004.

Constatându-se acest fapt

în mod irevocabil, instanța de primă jurisdicție a apreciat că acesta nu mai poate

produce nici un fel de efecte, nemaifiindu-se acoperită necesitatea prezentării

unui certificat de urbanism valabil în procedura evaluării impactului de mediu.

Instanța de fond a reținut

că, în ceea ce privește excepția invocată, se reține că puterea de lucru judecat

generează în egală măsură două efecte:

imposibilitatea unui nou

proces (atunci când există identitatea elementelor acțiunii),

imposibilitatea obținerii

unor hotărâri judecătorești cu efecte contrarii.

Față de acest din urmă

efect, instanța a presupus că dacă prezenta pricină se va soluționa (irevocabil)

prin admiterea acțiunii, Ministerul Mediului ar fi obligat să continue evaluarea

impactului de mediu al proiectului propus de către reclamanta SC R.M.G.C. SA, în

temeiul unui certificat de urbanism lipsit de efecte printr-un text de lege, lipsirea

de efecte fiind constatată printr-o altă hotărâre judecătorească irevocabilă, ceea

ce în mod evident ar fi inacceptabil.

În ceea ce privește identitatea

de părți, instanța a reținut că atât reclamanta SC R.M.G.C. SA, cât și pârâtul și

cea mai mare parte a intervenienților sunt părți atât în prezenta cauză, cât și

în cea care a făcut obiectul Dosarului nr. 3779/117/2007, soluționat irevocabil.

de SC R.M.G.C. SA Alba, Asociația P.R.M., Asociația P.D.R.M., Sindicatul V.M. Alba.

Motivele de recurs invocate

de recurenta-reclamantă și de recurenții-intervenienți, în interesul reclamantei

se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., fiind atât

motive de casare cât și de modificare a sentinței atacate.

În raport de dispozițiile

art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se invocă încălcarea formelor de procedură privește

sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Se arată că în ședința

publică din 1 iulie 2009 instanța a pus în discuția părților excepția puterii de

lucru judecat, dar s-a pronunțat și a soluționat cauza pe excepția autorității de

lucru judecat, excepție care nu a fost pusă în discuția părților, apreciindu-se

că au fost încălcate principiul contradictorialității al oralității și al dreptului

la apărare și respectiv dreptul la un proces echitabil.

În raport de dispozițiile

art. 304 pct. 7 C. proc. civ. se invocă încălcarea dispozițiilor art. 261 alin.

(5) C. proc. civ. în sensul existenței unei motivări sumare și contradictorii, soluția

de admitere a excepției autorității de lucru judecat fiind justificată prin însușirea

argumentelor autorității pârâte și fără a fi înlăturate motivat susținerile reclamantei-recurente.

În raport de dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se invocă greșita aplicare a dispozițiilor art. 1201

C. civ. în sensul soluționării cauzei pe excepția autorității de lucru judecat.

Aceasta deoarece în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de

art. 1201 C. civ. în sensul existenței triplei identității de părți, obiect și cauză

în raport de sentința civilă nr. 820 din 21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul

Timiș irevocabilă prin decizia Curții de Apel Timișoara.

Recurenții arată că în

cauză, în mod nelegal a fost admisă excepția de lucru judecat deoarece obiectul

hotărârii Tribunalului Timiș a fost o cerere de suspendare a unui certificat de

urbanism formulat în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar acțiunea ce formează

obiectul prezentei cauze este îndreptată împotriva refuzului nejustificat al intimatei-pârâte

de a continua o procedură legală solicitată de reclamanta-recurentă care a apreciat

că nu are un drept recunoscut de lege vătămat de pasivitatea autorității pârâte.

Se solicită în baza

art. 315 alin. (5) C. proc. civ. admiterea recursurilor și casarea sentinței atacate

și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

La dosar intimatul-pârât

Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea

recursurilor ca nefondat.

Cauza a fost suspendată

la cererea părților conform încheierii din 18.01.2011, fiind repusă pe rol la cererea

recurentei-reclamante la 18 ianuarie 2012.

După repunerea cauzei

pe rol în ședința publică din 22 mai 2012 reclamanta-recurentă a depus la dosar

cerere de renunțare la judecarea cererii de despăgubiri formulată în subsidiar cererii

principale.

În aceeași ședință intimatul-pârât

Ministerul Mediului și Pădurilor a invocat lipsa de interes a cererilor de recurs

formulate.

Excepția lipsei de interes

a fost pusă în discuția părților în ședința publică din 19 iunie 2012 și unită motivat

cu fondul cauzei în baza art. 137 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea asupra excepției

lipsei de interes, ca excepție de fond și ca o condiție de exercițiu a căii de atac

formulate o apreciază ca nefondată și urmează a o respinge.

În raport de soluția primei

instanțe prin care s-a respins acțiunea reclamantei-recurente pentru existența autorității

de lucru judecat, Curtea apreciază că atât reclamanta cât și intervenientele – accesorii

în interesul acestei persoane vătămate, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 554/2004 justifică un interes actual legitim privat de a formula

prezentele recursuri.

Interesul legitim privat,

în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 subzistă

pe tot parcursul soluționării cauzei deoarece soluția recurată prin care a fost

admisă excepția autorității de lucru judecat a oprit demersul juridic al reclamantei-recurente

aceasta invocând nelegalitatea sentinței recurate și pe fond încălcarea unor drepturi

legitime recunoscute de lege.

În consecință, Curtea

în baza art. 137 alin. (2) C. proc. civ. va respinge excepția lipsei de interes

invocată de intimatul-pârât Ministerul Mediului și Pădurilor.

Analizând recursurile

declarate, în raport de motivele invocate, Curtea le va aprecia ca fondate, în cauză

fiind îndeplinite condițiile motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și

9 C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ.

Prin sentința atacată

s-a respins acțiunea recurentei-reclamante constatându-se existența autorității

de lucru judecat în sensul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1201 C.

civ. respectiv identitate, obiect și cauză în raport de sentința civilă irevocabilă

nr. 820 din 21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Curtea apreciază că în

cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ. motivele de recurs fiind întemeiate atât în ceea ce privește existența unor

motive sumare și contradictorii care nu justifică soluția admiterii excepției autorității

de lucru judecat cât și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1201 C. civ., în

cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ. pentru a opera

autoritatea de lucru judecat.

Prezenta cauză înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal

la 16 noiembrie 2007 are ca obiect constatarea refuzului pretins nejustificat al

autorității pârâte de a continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului,

refuz comunicat prin adresa din 12 septembrie 2007 și contestat de reclamanta –

recurentă ca fiind un refuz nejustificat emis cu exces de putere, în sensul dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.

Excepția autorității de

lucru judecat a fost admisă greșit în raport de o altă cauză soluționată irevocabil

Tribunalul Timiș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, diferită

ca obiect părți și cauză, respectiv cauză având ca obiect o cerere de suspendare

a unui certificat de urbanism.

Această cauză nu poate

opera ca o excepție de autoritate de lucru judecat nefiind îndeplinite condițiile

cumulative prevăzute de 1201 C. civ., iar o cerere de suspendare întemeiată pe dispozițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004 a unui certificat de urbanism soluționată irevocabil

nu poate opera în prezenta cauză având ca părți, obiect, cauză, finalitate diferită.

În ceea ce privește motivul

de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. acesta este fondat în măsura

în care Curtea apreciază greșita și nelegală soluționare a cauzei pe excepția autorității

de lucru judecat și nesoluționarea fondului cererii de chemare în judecată impunându-se

casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei conform art. 312 alin. (3) și (5)

C. proc. civ. Cu ocazia rejudecării instanța va verifica îndeplinirea condițiilor

existenței unui refuz nejustificat de soluționare a cererii din 12 septembrie 2007

în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 luându-se

act de renunțarea la judecarea cererii subsidiare privind plata despăgubirilor formulată

de recurenta-reclamantă în faza judecării recursurilor.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ. va respinge excepția

lipsei de interes și va admite recursurile formulate în cauză.

Va casa sentința atacată

trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei

de interes .

Admite recursurile declarate

de SC R.M.G.C. SA, Asociația P.R.M., Asociația P.D.R.M. și Sindicatul V.M. Alba

împotriva sentinței civile nr. 2827 din 1 iulie 2009 din a Curții de Apel București,

secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 iunie 2012.