ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5769/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5769/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Dosar nr. 7966/3/2006

Prin cererea de

chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a

civilă, la data de 29 august 2005 sub nr. 29560/3/2005 reclamanta SC B.C. SRL a

chemat în judecată pe pârâta SC Q.C. SRL solicitând instanței ca prin hotărârea

ce o va pronunța să dispună anularea brevetului de invenție nr. 119409 eliberat

pe numele titularului inițial K.J. și având ca obiect „procedeu și mașină de

facere a cozonacilor" acordat prin Hotărârea nr. 119403B1 din 30 august

2004 al cărei succesor în drepturi este societatea pârâtă.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că are ca obiect de activitate prepararea și

comercializarea cozonacilor „K." tehnologie și rețetă preluată din

obiceiuri populare aparținând naționalității maghiare din Ardeal, având o

vechime îndelungată.

Societatea pârâtă a

preluat mecanismul de prelucrare al cozonacilor care este foarte răspândit în

locurile și zilele de târguri din Ardeal și care se bazează pe întinderea unor

aluaturi de cozonac pe un lemn în formă de tub conic, forma fiind fixată pe un

băț care, inițial, era învârtit manual și apoi mecanic la căldura asigurată cu

un cărbune de lemn.

A mai arătat

reclamanta că brevetul de invenție este anulabil pentru că nu îndeplinește

condițiile impuse de art. 7 și următoarele din Legea nr. 64/1991 și anume lipsa

noutății, câtă vreme procedeul și mecanismul pentru care a fost acordat

brevetul a fost folosit înainte de acordare, sub aceeași formă, de persoane

juridice și fizice.

Cererea de chemare în

judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 64/1991, precum și pe

regulamentul de aplicare al acesteia.

Prin Sentința nr. 524

din 27 aprilie 2006 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis, în

parte, acțiunea și a dispus anularea parțială a brevetului de invenție nr. RO

119403B1 privitor la procedeul de coacere a cozonacilor, precum și obligarea

pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare,

Tribunalul a arătat că brevetul în cauză se referă doar la avantajele metodei

de coacere, fără însă a arăta care este noutatea procedeului. Din înscrisurile

depuse la dosar a rezultat că această metodă de coacere a cozonacilor pe

formele cilindrice nu constituie noutate, fiind descrisă pe larg în Lexiconul

Etnografic Maghiar.

Împotriva acestei

sentințe reclamanta a declarat apel, care nu a fost motivat, fiind analizat de

instanță în condițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ.

Dosar nr. 7966/3/2006

Prin cererea de

chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a

lII-a civilă, la data de 7 martie 2006 sub nr. 7966/3/2006 reclamanta SC B.C.

SRL a chemat în judecată pe pârâții SC Q.C. SRL și Oficiul de Stat pentru

Invenții și Mărci solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să

dispună anularea brevetului de invenție nr. 119403B1 având ca titlu „procedeu

și mașină de facere a cozonacilor" având ca titulară pe societatea SC Q.C.

SRL.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că la data depozitului național reglementar procedeul și

mașina în discuție nu îndeplineau condițiile pentru existența unei invenții

brevetabile, în sensul că nu prezentau noutatea față de stadiul cunoscut al

tehnicii și nu prezentau activitatea inventivă.

La data de 2 mai 2006

pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat, față de Dosarul nr.

4342/2005 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, soluționat prin

Sentința nr. 524/2006, excepție  care a fost respinsă.

La data 20 septembrie

2006 a fost pusă în discuție excepția autorității de lucru judecat, care a fost

respinsă, cu motivarea că anularea brevetului în prezenta acțiune se cere

pentru motive diferite, într-una din acțiuni, ce face obiectul Dosarului nr.

29560/3/2005, invocându-se lipsa noutății iar în cealaltă, ce face obiectul

Dosarului nr. 7966/3/2006, lipsa activității inventive.

Prin Sentința nr. 369

din 7 martie 2007 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins ca

neîntemeiată acțiunea.

În motivare,

Tribunalul a arătat că reclamanta nu a făcut dovada absenței noutății

procedeului de coacere a mașinii ce constituie invenția brevetată în cauză și

nici nu a probat data certă a traducerilor din Lexiconul Etnografic Maghiar

referitoare la metoda de coacere.

Concluziile

expertizei efectuate au fost în sensul că tehnica procedeului de coacere

îndeplinește condiția noutății, iar mașina de coacere a cozonacilor prezintă

elemente de noutate în raport de stadiul tehnicii în sensul art. 7 și art. 8

din Legea nr. 64/1991.

Împotriva acestei

sentințe reclamanta a declarat apel, aducându-i critici de netemeinicie.

Conexarea Dosarelor

nr. 29560/3/2005 și nr. 7966/3/2006

Prin Încheierea din

data de 26 iunie 2007 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și de

proprietate intelectuală, a respins excepția de litispendență între cauzele ce

fac obiectul Dosarelor nr. 29560/3/2055 și 7966/3/2006, reținându-se că această

excepție operează între cauzele aflate la prima instanță. Totodată a fost

admisă conexarea celor două dosare, având ca obiect „apel" împotriva

Sentințelor nr. 369/2007 și 524/2006.

Hotărârea instanței

de apel

Prin Decizia nr. 134A

din 30 iunie 2009 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și de

proprietate intelectuală, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva

Sentinței nr. 369/2007, a anulat sentința, a schimbat încheierea din data de 26

septembrie 2006 în sensul că a admis excepția de litispendență și a dispus

trimiterea dosarului în vederea judecării acestuia de către Curtea de Apel

București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală, o dată cu cauza

ce face obiectul Dosarului nr. 29560/3/2005, aflat în apel.

Prin aceeași decizie

a fost admis apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței nr. 524/2006, a

fost schimbată, în parte, sentința în sensul că a fost admisă în tot cererea,

s-a dispus anularea totală a brevetului de invenție Bi RO 119403B1, s-au

menținut celelalte dispoziții ale sentinței, referitoare la cheltuielile de

judecată și a fost obligată apelanta pârâtă la plata sumei de 2519 RON

cheltuieli de judecată către reclamantă.

Totodată a fost

respins, ca nefondat, apelul pârâtei împotriva Sentinței nr. 524/2006.

Pentru a decide

astfel, Curtea de Apel a reținut, referitor la Sentința nr. 396/2007, că în mod

greșit a fost respinsă excepția de litispendență, pe motivul lipsei identității

obiectului.

Curtea de Apel a

constatat că obiectul ambelor cauze a fost anularea brevetului de invenție,

motivele de nulitate invocate fiind în principal lipsa noutății și tangențial

lipsa caracterului inventiv, în raport de acestea excepția litispendenței fiind

întemeiată.

Prin respingerea

acestei excepții, s-a ajuns la situația în care au fost pronunțate două

hotărâri pe fondul cauzei, în două dosare ce au părțile, cauza și obiectul

identice. Cum în ambele dosare s-a formulat apel, curtea a fost investită cu

două cereri de apel împotriva a două hotărâri diferite, cu soluții diferite.

În ceea ce privește

apelul declarat împotriva Sentinței nr. 524/2006 de către pârâta SC Q.C. SRL

s-a reținut că acesta este nefondat, cu motivarea, în principal, că procedeul

de tăiere al aluatului descris nu întrunește condițiile de brevetabilitate.

Astfel, pârâta nu a

făcut dovada legăturii strânse între modul de tăiere al aluatului și mașina de

copt cozonaci, având în vedere împrejurarea că, pentru obținerea cozonacilor

tip K. colacs, aluatul trebuie tăiat în felii înainte de așezarea pe suporți în

formă de trunchi de con ai mașinii de copt.

Din punct de vedere

al funcționării mașinii de copt este indiferent dacă aluatul este tăiat în

spirală sau felii drepte, câtă vreme bucățile se coc uniform iar produsul

rezultat este finit în forma cilindrică.

Avantajele subliniate

de pârâtă referitoare la tăierea în spirală a aluatului nu sunt evidente și

nici nu determină o legătură între procedeul de tăiere efectiv și mașina de

copt.

Nu a fost reținută

nici susținerea că maniera de tăiere conduce la o productivitate a muncii,

întrucât atât tăierea aluatului cât și aplicarea fâșiilor de aluat pe mașina de

copt depind de îndemânarea operatorului.

În ceea ce privește

apelul declarat împotriva Sentinței nr. 524/2006 de către reclamanta SC B.C.

SRL, instanța l-a analizat în condițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. din

perspectiva soluției de respingere a cererii de anulare a brevetului în

litigiu, în ceea ce privește mașina de copt cozonaci.

Instanța de apel a

constatat că mașina de copt cozonaci pentru care s-a cerut eliberarea

brevetului nu conține nici un element care să nu fie cuprins în stadiul

tehnicii.

Astfel, atât

elementele în ansamblu care alcătuiesc mașina în sine cât și metoda de coacere

- plasarea suporților lângă sursă de căldură - nu constituie elemente noi în

raport cu stadiul tehnicii.

În realitate mașina

de copt este nouă doar în raport de maniera tradițională de coacere a

cozonacilor, în sensul că este o aplicație nouă a unor mașini deja folosite în

prezent pentru coacerea altor produse de tipul celor de rotiserie, fără însă a

prezenta elemente de noutate în raport cu stadiul tehnicii. Din acest punct de

vedere, nu se pot reține concluziile raportului de expertiză, care nu a ținut

cont de stadiul general al tehnicii și nu a comparat elementele cuprinse în

brevet cu mașini similare folosite deja în industria alimentară și serviciile

de alimentație publică.

Cererea de recurs

Împotriva acestei

hotărâri pârâta SC Q.C. SRL a declarat recurs, aducându-i critici întemeiate în

drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

Recurenta pârâtă

susține că s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea

nulității, în sensul art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prin aceea că instanța a

analizat comparativ etape tehnico funcționale și operaționale, precum și

componente tehnice separate din structura unitară a mașinii de coacere. Ca

urmare, în baza acestui raționament formal, s-a concluzionat că nu există

noutate tehnică.

În plus, aspecte

esențiale și determinante pentru pronunțarea hotărârii din apel nu au fost puse

în discuția părților, pentru ca pârâta să își poată formula apărări.

S-a susținut că

hotărârea este pronunțată cu încălcarea art. 54 alin. (1) lit. a) raportat la

art. 7 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 64/1991, regula nr. 34 pct. 1 și 17

din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991.

Instanța de apel a

apreciat că procedeul de tăiere al aluatului descris în revendicări nu

întrunește condițiile de brevetabilitate, ignorând faptul că acest brevet viza

un procedeu și o mașină de coacere a cozonacilor, și nu o rețetă sau un obicei

popular.

Totodată, instanța nu

a avut în vedere împrejurarea că la data examinării depozitului reglementar

constituit procedeul îndeplinea condiția de noutate, nefiind cuprins în stadiul

tehnicii.

Mai susține recurenta

și că soluția adoptată de inventatorul român era total diferită de alte soluții

tehnice, elementele tehnice ale mașinii de coacere nu se regăsesc în stadiul

cunoscut al tehnicii, iar procedeul și mașina de coacere îndeplinesc condiția

de activitate inventivă în condițiile în care nu prezintă nici o asemănare

constructivă și funcțională cu alte dispozitive cunoscute la data depozitului

reglementat.

În mod greșit

instanța de apel nu a analizat împreună procedeul și mașina de coacere, câtă

vreme ele formează un tot unitar. A fost aplicat greșit art. 7 din Legea nr.

64/1991, în sensul că din întreg probatoriul administrat nu rezultă că

procedeul și mașina de coacere brevetate ca un „tot unitar" ar fi fost

folosite anterior sub aceeași formă.

Au fost aplicate

greșit prevederile Regulii nr. 34 pct. 1 și 11 din regulament, întrucât

reclamanta nu a probat că la data constituirii depozitului reglementat exista o

descriere scrisă sau orală consemnată și pusă la dispoziția publicului, a unui

procedeu și mașini de coacere, precum cea care a format obiectul brevetării.

Pârâta a susținut și

că reclamanta a copiat și multiplicat la scară industrială mașina de coacere,

ce face obiectul brevetului, fără ca în prealabil să fi cerut revocarea

hotărârii Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, procedură în cadrul

căreia ar fi avut obligația de a depune documente în susținerea acesteia.

În mod greșit au fost

înlăturate concluziile raportului de expertiză, pe motiv că nu s-a analizat

noutatea în raport de stadiul tehnicii.

Analiza făcută de

instanța de recurs

Deși cererea de recurs

este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâta

nu precizează care sunt formele de procedură încălcate, prevăzute sub

sancțiunea nulității. În cuprinsul motivelor de recurs se menționează doar că

aspecte esențiale și determinante pentru adoptarea soluției recurate nu au fost

puse în discuția părților, pentru ca pârâta să își poată formula apărări,

împrejurare față de care înalta Curte constată că art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

a fost formal indicat.

Analizând hotărârea

atacată, în limitele criticilor formulate prin cererea de recurs, și care pot

fi încadrate în cuprinsul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru

următoarele considerente:

Conform art. 7 din

Legea nr. 64/1991, republicată „(1) Un brevet poate fi acordat pentru orice

invenție având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile

tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate

inventiva și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Conform art. 10 din

Legea nr. 64/1991, republicată, „(1) O invenție este noua dacă nu este cuprinsa

în stadiul tehnicii.

(2) Stadiul tehnicii

cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere

scrisa ori orala, prin folosire sau în orice alt mod, pana la data depozitului

cererii de brevet de invenție.

Regula nr. 34 pct. 1

și 11 din Regulamentul din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991

privind brevetele de invenție despre care pârâta susține că a fost încălcată

prin decizia recurată definește stadiul tehnicii ca fiind „toate cunoștințele

care au devenit accesibile publicului, oriunde în lume, printr-o descriere

scrisa sau orala, prin folosire sau prin orice alt mijloc, pana la data de

depozit a cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute, cu

condiția ca data punerii la dispoziția publicului sa fie identificabila^

S-a reținut în mod

corect de către instanța de apel că atât procedeul de tăiere al aluatului cât

și mașina de copt cozonaci nu întrunesc condițiile de brevetabilitate, pentru

lipsa noutății, așa cum este prevăzut în art. 7 alin. (1) raportat la art. 10

din Legea nr. 64/1991.

Pârâta a criticat

soluția instanței de apel, care în opinia sa, a greșit când a analizat separat

cele două procedee, câtă vreme acestea sunt un tot, ce trebuie privit în

ansamblu.

Un procedeu poate

face obiectul unui brevet împreună cu produsul obținut, ca un tot unitar,

situație în care condițiile de brevetabilitate se transferă de la produs la

procedeu, ca urmare a legăturii strânse dintre acestea.

În speța de față, așa

cum s-a reținut de către instanța de apel, nu se poate stabili această strânsă

legătură dintre modul de tăiere al aluatului și mașina de copt cozonaci, câtă

vreme modalitatea de tăiere a aluatului nu afectează funcționarea în sine a

mașinii de copt.

Aceasta deoarece

pentru obținerea cozonacilor de tip K. colacs trebuie așezate fâșii de aluat pe

trunchiurile de con ce alcătuiesc mașina de copt, neavând relevanță dacă aceste

fâșii au fost tăiate în spirală sau drept. Practic aluatul poate fi tăiat în

orice formă, câtă vreme bucățile se așază pe suporții mașinii de copt și

rezultă produsul finit.

Existența unei

legături între procedeul de coacere și mașină ar fi presupus ca tăierea

aluatului să fie în mod evident în legătură cu suportul de coacere, așa cum a

exemplificat curtea de apel în decizia recurată, tăierea aluatului să se facă

cu ajutorul unei forme de arc de cerc, care să reprezinte suprafața desfășurată

a trunchiului de con pe care se face coacerea.

Pârâta susține și că

la momentul obținerii brevetului era îndeplinită condiția noutății, întrucât

procedeul nu era cuprins în stadiul tehnicii, iar elementele mașinii de copt nu

era nicidecum similare cu alte soluții tehnice adoptate de dispozitive

similare.

Această susținere

este, de asemenea, nefondată.

Astfel, procedeul de

tăiere al aluatului se realizează manual, în formă de spirală.

Așa cum au reținut și

instanțele de fond, tăierea manuală a aluatului, indiferent de forma în care se

realizează, nu poate constitui noutate în sensul art. 10 din Legea nr. 64/1991,

întrucât face parte din stadiul tehnicii, care cuprinde toate cunoștințele care

au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire

sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenție.

Mai mult, atunci când

tăierea aluatului se realizează manual, grosimea fâșiilor este diferită, motiv

pentru care procedeul nu poate avea aplicabilitate industrială.

Nici în ceea ce

privește mașina de copt nu sunt întrunite condițiile de brevetabilitate, așa

cum în mod corect a reținut curtea de apel, pe motiv că nu conține nici un

element care să nu fie cuprins în stadiul tehnicii.

Mașina de copt este

alcătuită din șase discuri, de care sunt prinși suporții pe care se coace

aluatul, discuri acționate fie de un lanț fie de o curea de distribuție, care

sunt puse în mișcare de un motor.

Procedeul în sine de

rotire cu ajutorul unui motor a lanțului sau curelei de distribuție nu constituie

elemente noi în raport de stadiul tehnicii, regăsindu-se la motoarele

automobilelor, drujbelor sau rotisoarelor.

Nici acționare

concomitentă a două sau mai multe discuri, prin procedeul arătat mai sus nu

poate fi considerată un element inventiv, deoarece imprimarea unei mișcări de

rotație prin intermediul unui lanț sau curele presupune minim două discuri, iar

numărul acestor discuri antrenate astfel nu poate fi considerat, de asemenea,

noutate, în sensul art. 10 alin. (2) din lege.

Mașina de copt presupune

și plasarea suporților de cozonaci lângă o sursă de căldură, ceea ce, de

asemenea, nu constituie un element de noutate, fiind folosită de alte aparate

de rotiserie, tip shaorma, kebab,frigărui.

În concluzie, mașina

de copt nu prezintă noutate în raport de stadiul tehnicii, fiind doar o

aplicație a altor mașini deja folosite, putând fi folosită pentru coacerea și a

altor produse decât cozonacii de tip K..

Acesta a fost și

motivul pentru care curtea de apel a înlăturat concluziile raportului de expertiză,

analiza noutății procedeului și a mașinii de copt putând fi raportată doar la

procedeul tradițional de coacere a cozonacilor și nu la stadiul tehnicii.

Susținerile pârâtei

referitoare la împrejurarea că în mod greșit au fost înlăturate concluziile raportului

de expertiză nu pot fi reținute, întrucât comparația elementelor cuprinse în

brevet trebuia făcută în raport de stadiul general al tehnicii, cu mașini

similare folosite deja în industria alimentară.

Având în vedere cele

mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanțele de fond au făcut

aplicarea corectă a prevederilor art. 7 și art. 10 din Legea nr. 64/1991,

nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul să fie respins

ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate.

Văzând dispozițiile

art. 274 C. proc. civ. precum înscrisurile aflate la filele 46 - 47 urmează să

oblige recurenta pârâta la plata sumei de 2500 RON cheltuieli de judecată către

intimata reclamantă SC B.C. SRL, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta SC Q.C. SRL împotriva Deciziei civile nr. 134.A din

30 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze

privind proprietatea intelectuală.

Obligă recurenta

pârâta la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată către intimata

reclamanta SC B.C. SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 noiembrie 2010.

Procesat de GGC - DG