ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5769/2010

Dosar nr. 7966/3/2006 Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 29 august 2005 sub nr. 29560/3/2005 reclamanta SC B.C. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC Q.C. SRL solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea brevetului de invenție nr. 119409 eliberat pe numele titularului inițial K.J. și având ca obiect „procedeu și mașină de facere a cozonacilor" acordat prin Hotărârea nr. 119403B1 din 30 august 2004 al cărei succesor în drepturi este societatea pârâtă. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are ca obiect de activitate prepararea și comercializarea cozonacilor „K." tehnologie și rețetă preluată din obiceiuri populare aparținând naționalității maghiare din Ardeal, având o vechime îndelungată.

Societatea pârâtă a preluat mecanismul de prelucrare al cozonacilor care este foarte răspândit în locurile și zilele de târguri din Ardeal și care se bazează pe întinderea unor aluaturi de cozonac pe un lemn în formă de tub conic, forma fiind fixată pe un băț care, inițial, era învârtit manual și apoi mecanic la căldura asigurată cu un cărbune de lemn. A mai arătat reclamanta că brevetul de invenție este anulabil pentru că nu îndeplinește condițiile impuse de art. 7 și următoarele din Legea nr. 64/1991 și anume lipsa noutății, câtă vreme procedeul și mecanismul pentru care a fost acordat brevetul a fost folosit înainte de acordare, sub aceeași formă, de persoane juridice și fizice. Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 64/1991, precum și pe regulamentul de aplicare al acesteia.

Prin Sentința nr. 524 din 27 aprilie 2006 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis, în parte, acțiunea și a dispus anularea parțială a brevetului de invenție nr. RO 119403B1 privitor la procedeul de coacere a cozonacilor, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivare, Tribunalul a arătat că brevetul în cauză se referă doar la avantajele metodei de coacere, fără însă a arăta care este noutatea procedeului. Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că această metodă de coacere a cozonacilor pe formele cilindrice nu constituie noutate, fiind descrisă pe larg în Lexiconul Etnografic Maghiar. Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, care nu a fost motivat, fiind analizat de instanță în condițiile art. 292 alin. (2) C. proc.

civ. Dosar nr. 7966/3/2006 Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a lII-a civilă, la data de 7 martie 2006 sub nr. 7966/3/2006 reclamanta SC B.C. SRL a chemat în judecată pe pârâții SC Q.C. SRL și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea brevetului de invenție nr. 119403B1 având ca titlu „procedeu și mașină de facere a cozonacilor" având ca titulară pe societatea SC Q.C. SRL. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data depozitului național reglementar procedeul și mașina în discuție nu îndeplineau condițiile pentru existența unei invenții brevetabile, în sensul că nu prezentau noutatea față de stadiul cunoscut al tehnicii și nu prezentau activitatea inventivă.

La data de 2 mai 2006 pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat, față de Dosarul nr. 4342/2005 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, soluționat prin Sentința nr. 524/2006, excepție care a fost respinsă. La data 20 septembrie 2006 a fost pusă în discuție excepția autorității de lucru judecat, care a fost respinsă, cu motivarea că anularea brevetului în prezenta acțiune se cere pentru motive diferite, într-una din acțiuni, ce face obiectul Dosarului nr. 29560/3/2005, invocându-se lipsa noutății iar în cealaltă, ce face obiectul Dosarului nr. 7966/3/2006, lipsa activității inventive. Prin Sentința nr. 369 din 7 martie 2007 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins ca neîntemeiată acțiunea.

În motivare, Tribunalul a arătat că reclamanta nu a făcut dovada absenței noutății procedeului de coacere a mașinii ce constituie invenția brevetată în cauză și nici nu a probat data certă a traducerilor din Lexiconul Etnografic Maghiar referitoare la metoda de coacere. Concluziile expertizei efectuate au fost în sensul că tehnica procedeului de coacere îndeplinește condiția noutății, iar mașina de coacere a cozonacilor prezintă elemente de noutate în raport de stadiul tehnicii în sensul art. 7 și art. 8 din Legea nr. 64/1991. Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, aducându-i critici de netemeinicie.

Conexarea Dosarelor nr. 29560/3/2005 și nr. 7966/3/2006 Prin Încheierea din data de 26 iunie 2007 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală, a respins excepția de litispendență între cauzele ce fac obiectul Dosarelor nr. 29560/3/2055 și 7966/3/2006, reținându-se că această excepție operează între cauzele aflate la prima instanță. Totodată a fost admisă conexarea celor două dosare, având ca obiect „apel" împotriva Sentințelor nr. 369/2007 și 524/2006.

Hotărârea instanței de apel Prin Decizia nr. 134A din 30 iunie 2009 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței nr. 369/2007, a anulat sentința, a schimbat încheierea din data de 26 septembrie 2006 în sensul că a admis excepția de litispendență și a dispus trimiterea dosarului în vederea judecării acestuia de către Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și de proprietate intelectuală, o dată cu cauza ce face obiectul Dosarului nr. 29560/3/2005, aflat în apel.

Prin aceeași decizie a fost admis apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței nr. 524/2006, a fost schimbată, în parte, sentința în sensul că a fost admisă în tot cererea, s-a dispus anularea totală a brevetului de invenție Bi RO 119403B1, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței, referitoare la cheltuielile de judecată și a fost obligată apelanta pârâtă la plata sumei de 2519 RON cheltuieli de judecată către reclamantă. Totodată a fost respins, ca nefondat, apelul pârâtei împotriva Sentinței nr. 524/2006. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut, referitor la Sentința nr. 396/2007, că în mod greșit a fost respinsă excepția de litispendență, pe motivul lipsei identității obiectului.

Curtea de Apel a constatat că obiectul ambelor cauze a fost anularea brevetului de invenție, motivele de nulitate invocate fiind în principal lipsa noutății și tangențial lipsa caracterului inventiv, în raport de acestea excepția litispendenței fiind întemeiată. Prin respingerea acestei excepții, s-a ajuns la situația în care au fost pronunțate două hotărâri pe fondul cauzei, în două dosare ce au părțile, cauza și obiectul identice. Cum în ambele dosare s-a formulat apel, curtea a fost investită cu două cereri de apel împotriva a două hotărâri diferite, cu soluții diferite. În ceea ce privește apelul declarat împotriva Sentinței nr. 524/2006 de către pârâta SC Q.C. SRL s-a reținut că acesta este nefondat, cu motivarea, în principal, că procedeul de tăiere al aluatului descris nu întrunește condițiile de brevetabilitate.

Astfel, pârâta nu a făcut dovada legăturii strânse între modul de tăiere al aluatului și mașina de copt cozonaci, având în vedere împrejurarea că, pentru obținerea cozonacilor tip K. colacs, aluatul trebuie tăiat în felii înainte de așezarea pe suporți în formă de trunchi de con ai mașinii de copt. Din punct de vedere al funcționării mașinii de copt este indiferent dacă aluatul este tăiat în spirală sau felii drepte, câtă vreme bucățile se coc uniform iar produsul rezultat este finit în forma cilindrică. Avantajele subliniate de pârâtă referitoare la tăierea în spirală a aluatului nu sunt evidente și nici nu determină o legătură între procedeul de tăiere efectiv și mașina de copt. Nu a fost reținută nici susținerea că maniera de tăiere conduce la o productivitate a muncii, întrucât atât tăierea aluatului cât și aplicarea fâșiilor de aluat pe mașina de copt depind de îndemânarea operatorului.

În ceea ce privește apelul declarat împotriva Sentinței nr. 524/2006 de către reclamanta SC B.C. SRL, instanța l-a analizat în condițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. din perspectiva soluției de respingere a cererii de anulare a brevetului în litigiu, în ceea ce privește mașina de copt cozonaci. Instanța de apel a constatat că mașina de copt cozonaci pentru care s-a cerut eliberarea brevetului nu conține nici un element care să nu fie cuprins în stadiul tehnicii. Astfel, atât elementele în ansamblu care alcătuiesc mașina în sine cât și metoda de coacere - plasarea suporților lângă sursă de căldură - nu constituie elemente noi în raport cu stadiul tehnicii. În realitate mașina de copt este nouă doar în raport de maniera tradițională de coacere a cozonacilor, în sensul că este o aplicație nouă a unor mașini deja folosite în prezent pentru coacerea altor produse de tipul celor de rotiserie, fără însă a prezenta elemente de noutate în raport cu stadiul tehnicii.

Din acest punct de vedere, nu se pot reține concluziile raportului de expertiză, care nu a ținut cont de stadiul general al tehnicii și nu a comparat elementele cuprinse în brevet cu mașini similare folosite deja în industria alimentară și serviciile de alimentație publică. Cererea de recurs Împotriva acestei hotărâri pârâta SC Q.C. SRL a declarat recurs, aducându-i critici întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. Recurenta pârâtă susține că s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, în sensul art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prin aceea că instanța a analizat comparativ etape tehnico funcționale și operaționale, precum și componente tehnice separate din structura unitară a mașinii de coacere.

Ca urmare, în baza acestui raționament formal, s-a concluzionat că nu există noutate tehnică. În plus, aspecte esențiale și determinante pentru pronunțarea hotărârii din apel nu au fost puse în discuția părților, pentru ca pârâta să își poată formula apărări. S-a susținut că hotărârea este pronunțată cu încălcarea art. 54 alin. (1) lit. a) raportat la art. 7 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 64/1991, regula nr. 34 pct. 1 și 17 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991. Instanța de apel a apreciat că procedeul de tăiere al aluatului descris în revendicări nu întrunește condițiile de brevetabilitate, ignorând faptul că acest brevet viza un procedeu și o mașină de coacere a cozonacilor, și nu o rețetă sau un obicei popular.

Totodată, instanța nu a avut în vedere împrejurarea că la data examinării depozitului reglementar constituit procedeul îndeplinea condiția de noutate, nefiind cuprins în stadiul tehnicii. Mai susține recurenta și că soluția adoptată de inventatorul român era total diferită de alte soluții tehnice, elementele tehnice ale mașinii de coacere nu se regăsesc în stadiul cunoscut al tehnicii, iar procedeul și mașina de coacere îndeplinesc condiția de activitate inventivă în condițiile în care nu prezintă nici o asemănare constructivă și funcțională cu alte dispozitive cunoscute la data depozitului reglementat. În mod greșit instanța de apel nu a analizat împreună procedeul și mașina de coacere, câtă vreme ele formează un tot unitar.

A fost aplicat greșit art. 7 din Legea nr. 64/1991, în sensul că din întreg probatoriul administrat nu rezultă că procedeul și mașina de coacere brevetate ca un „tot unitar" ar fi fost folosite anterior sub aceeași formă. Au fost aplicate greșit prevederile Regulii nr. 34 pct. 1 și 11 din regulament, întrucât reclamanta nu a probat că la data constituirii depozitului reglementat exista o descriere scrisă sau orală consemnată și pusă la dispoziția publicului, a unui procedeu și mașini de coacere, precum cea care a format obiectul brevetării. Pârâta a susținut și că reclamanta a copiat și multiplicat la scară industrială mașina de coacere, ce face obiectul brevetului, fără ca în prealabil să fi cerut revocarea hotărârii Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, procedură în cadrul căreia ar fi avut obligația de a depune documente în susținerea acesteia.

În mod greșit au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză, pe motiv că nu s-a analizat noutatea în raport de stadiul tehnicii. Analiza făcută de instanța de recurs Deși cererea de recurs este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâta nu precizează care sunt formele de procedură încălcate, prevăzute sub sancțiunea nulității. În cuprinsul motivelor de recurs se menționează doar că aspecte esențiale și determinante pentru adoptarea soluției recurate nu au fost puse în discuția părților, pentru ca pârâta să își poată formula apărări, împrejurare față de care înalta Curte constată că art. 304 pct. 5 C. proc. civ. a fost formal indicat. Analizând hotărârea atacată, în limitele criticilor formulate prin cererea de recurs, și care pot fi încadrate în cuprinsul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente: Conform art. 7 din Legea nr. 64/1991, republicată „(1) Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventiva și să fie susceptibilă de aplicare industrială. Conform art. 10 din Legea nr. 64/1991, republicată, „(1) O invenție este noua dacă nu este cuprinsa în stadiul tehnicii. (2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa ori orala, prin folosire sau în orice alt mod, pana la data depozitului cererii de brevet de invenție.

Regula nr. 34 pct. 1 și 11 din Regulamentul din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție despre care pârâta susține că a fost încălcată prin decizia recurată definește stadiul tehnicii ca fiind „toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului, oriunde în lume, printr-o descriere scrisa sau orala, prin folosire sau prin orice alt mijloc, pana la data de depozit a cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute, cu condiția ca data punerii la dispoziția publicului sa fie identificabila^ S-a reținut în mod corect de către instanța de apel că atât procedeul de tăiere al aluatului cât și mașina de copt cozonaci nu întrunesc condițiile de brevetabilitate, pentru lipsa noutății, așa cum este prevăzut în art. 7 alin. (1) raportat la art. 10 din Legea nr. 64/1991.

Pârâta a criticat soluția instanței de apel, care în opinia sa, a greșit când a analizat separat cele două procedee, câtă vreme acestea sunt un tot, ce trebuie privit în ansamblu. Un procedeu poate face obiectul unui brevet împreună cu produsul obținut, ca un tot unitar, situație în care condițiile de brevetabilitate se transferă de la produs la procedeu, ca urmare a legăturii strânse dintre acestea. În speța de față, așa cum s-a reținut de către instanța de apel, nu se poate stabili această strânsă legătură dintre modul de tăiere al aluatului și mașina de copt cozonaci, câtă vreme modalitatea de tăiere a aluatului nu afectează funcționarea în sine a mașinii de copt. Aceasta deoarece pentru obținerea cozonacilor de tip K. colacs trebuie așezate fâșii de aluat pe trunchiurile de con ce alcătuiesc mașina de copt, neavând relevanță dacă aceste fâșii au fost tăiate în spirală sau drept.

Practic aluatul poate fi tăiat în orice formă, câtă vreme bucățile se așază pe suporții mașinii de copt și rezultă produsul finit. Existența unei legături între procedeul de coacere și mașină ar fi presupus ca tăierea aluatului să fie în mod evident în legătură cu suportul de coacere, așa cum a exemplificat curtea de apel în decizia recurată, tăierea aluatului să se facă cu ajutorul unei forme de arc de cerc, care să reprezinte suprafața desfășurată a trunchiului de con pe care se face coacerea. Pârâta susține și că la momentul obținerii brevetului era îndeplinită condiția noutății, întrucât procedeul nu era cuprins în stadiul tehnicii, iar elementele mașinii de copt nu era nicidecum similare cu alte soluții tehnice adoptate de dispozitive similare.

Această susținere este, de asemenea, nefondată. Astfel, procedeul de tăiere al aluatului se realizează manual, în formă de spirală. Așa cum au reținut și instanțele de fond, tăierea manuală a aluatului, indiferent de forma în care se realizează, nu poate constitui noutate în sensul art. 10 din Legea nr. 64/1991, întrucât face parte din stadiul tehnicii, care cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenție. Mai mult, atunci când tăierea aluatului se realizează manual, grosimea fâșiilor este diferită, motiv pentru care procedeul nu poate avea aplicabilitate industrială.

Nici în ceea ce privește mașina de copt nu sunt întrunite condițiile de brevetabilitate, așa cum în mod corect a reținut curtea de apel, pe motiv că nu conține nici un element care să nu fie cuprins în stadiul tehnicii. Mașina de copt este alcătuită din șase discuri, de care sunt prinși suporții pe care se coace aluatul, discuri acționate fie de un lanț fie de o curea de distribuție, care sunt puse în mișcare de un motor. Procedeul în sine de rotire cu ajutorul unui motor a lanțului sau curelei de distribuție nu constituie elemente noi în raport de stadiul tehnicii, regăsindu-se la motoarele automobilelor, drujbelor sau rotisoarelor.

Nici acționare concomitentă a două sau mai multe discuri, prin procedeul arătat mai sus nu poate fi considerată un element inventiv, deoarece imprimarea unei mișcări de rotație prin intermediul unui lanț sau curele presupune minim două discuri, iar numărul acestor discuri antrenate astfel nu poate fi considerat, de asemenea, noutate, în sensul art. 10 alin. (2) din lege. Mașina de copt presupune și plasarea suporților de cozonaci lângă o sursă de căldură, ceea ce, de asemenea, nu constituie un element de noutate, fiind folosită de alte aparate de rotiserie, tip shaorma, kebab,frigărui.

În concluzie, mașina de copt nu prezintă noutate în raport de stadiul tehnicii, fiind doar o aplicație a altor mașini deja folosite, putând fi folosită pentru coacerea și a altor produse decât cozonacii de tip K.. Acesta a fost și motivul pentru care curtea de apel a înlăturat concluziile raportului de expertiză, analiza noutății procedeului și a mașinii de copt putând fi raportată doar la procedeul tradițional de coacere a cozonacilor și nu la stadiul tehnicii. Susținerile pârâtei referitoare la împrejurarea că în mod greșit au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză nu pot fi reținute, întrucât comparația elementelor cuprinse în brevet trebuia făcută în raport de stadiul general al tehnicii, cu mașini similare folosite deja în industria alimentară.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanțele de fond au făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 7 și art. 10 din Legea nr. 64/1991, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul să fie respins ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate. Văzând dispozițiile art. 274 C. proc. civ. precum înscrisurile aflate la filele 46 - 47 urmează să oblige recurenta pârâta la plata sumei de 2500 RON cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC B.C. SRL, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC Q.C. SRL împotriva Deciziei civile nr. 134.A din 30 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Obligă recurenta pârâta la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamanta SC B.C. SRL. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2010. Procesat de GGC - DG