ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5640/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La 27 februarie 2007, reclamanții M.A.N. și M.A.A. au chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, solicitând anularea dispozițiilor nr. X și nr. Y, ambele din 23 ianuarie 2007, precum și obligarea părții adverse la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în natură sub forma restituirii terenului situat în Cluj Napoca, str. G., nr. 11, combinat cu alte servicii.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, reclamanții au susținut că: - prin Decretul nr. 402/1979 le-au fost expropriate două imobile situate în Cluj Napoca, str. D., unul la nr. 32 (teren de 644 m.p., casă de locuit și anexe), iar celălalt la nr. 40 (grădină de 644 m.p.); - ulterior exproprierii, autoritățile le-au repartizat o casă cu grădină, amplasată pe str. G., nr. 11; - în anul 1997 au cumpărat casa (conform Legii nr. 112/1995), dar grădina a rămas în patrimoniul statului, care inițial le-a păstrat calitatea de chiriași, obligându-i ca pentru această suprafață să încheie contract de închiriere ce se reînnoia anual; - după achiziționarea casei au solicitat în mod repetat (cu începere din 1997) atribuirea grădinii din str. G., nr. 11, în schimbul uneia din grădinile expropriate dar autoritățile locale nu le-au soluționat aceste cereri și, în anul 2001, au concesionat altei persoane (A.M.D.) terenul pe care îl dețineau în calitate de chiriași; - deoarece luarea acestei măsuri a fost abuzivă și nelegală, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca a retras ulterior dreptul de concesiune, astfel că în compensarea imobilelor expropriate, care nu sunt susceptibile de restituire în natură, pot primi grădina închiriată; - deși la expropriere au primit despăgubiri doar pentru pomii din grădina situată pe str. D., nr. 32, și gardul împrejmuitor,

într-una din dispozițiile contestate s-a consemnat, nereal, că s-ar fi acordat despăgubiri și pentru teren. Pe parcursul procesului, reclamanții au precizat (la 02 mai 2007) că dispozițiile contestate trebuie anulate și ca urmare a încălcării art. 36 alin. (2)-(3) din Legea nr. 10/2001, iar atribuirea în compensare a terenului închiriat este impusă de jurisprudența Curții Europene, care în numeroase spețe împotriva României a apreciat că Fondul Proprietatea nu funcționează într-o manieră corespunzătoare; totodată, la 21 aprilie 2008, reclamanții și-au extins acțiunea față de Municipiul Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 154 din 18 martie 2009, a admis în parte acțiunea și: - a anulat dispoziția nr. X/2007, i-a obligat pe pârâți să ofere reclamanților, în compensare pentru terenul situat în Cluj Napoca, str. D., nr. 40A, având valoarea de 764.500 RON, terenul de 540 m.p., situat în Cluj Napoca, str. G., nr. 11, având valoarea de 661.100 RON, și a stabilit îndreptățirea reclamanților la despăgubiri bănești de 103.400 RON, corespunzător diferenței de valoare; - a anulat parțial dispoziția nr. Y/2007, în sensul că a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri bănești pentru imobilul (casă și teren) situat în Cluj Napoca, str. D., nr. 32, la valoarea de 930.000 RON, din care se deduce valoarea actualizată a despăgubirilor de 23.823 RON.

S-a reținut că: - reclamanții au fost proprietari ai imobilelor situate în Cluj Napoca, str. D., la nr. 32, (casă cu suprafața totală de 126,9 m.p. și 664 m.p. teren) și nr. 40 (teren de 664 m.p.), ambele expropriate prin Decretul nr. 402/1979; - pentru imobilul de la nr. 32, reclamanții au primit despăgubiri (în total 40.907 RON), a căror valoare actualizată se ridică, potrivit expertizei, la 21.823 RON; - ulterior exproprierii, casa reclamanților a fost demolată, iar în prezent, ambele terenuri care au aparținut acestora sunt ocupate de blocuri; - prin notificările formulate în baza Legii nr. 10/2001, reclamanții au solicitat ca pentru unul din cele două terenuri de câte 664 m.p.

expropriate să primească în compensare terenul de 540 m.p., situat în Cluj Napoca, str. G., nr. 11, adresă la care se află și casa pe care au cumpărat-o conform Legii nr. 112/1995; - deoarece imobilele notificate nu pot fi restituite în natură, aflându-se într-o zonă sistematizată, Primarul Municipiului Cluj Napoca a propus, prin ambele dispoziții contestate, acordarea de despăgubiri ce se vor stabili conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005, cu luarea în considerare a despăgubirilor primite de reclamanți la expropriere; - terenul vizat prin cererea de compensare este aferent construcției ce aparține reclamanților, face parte din domeniul privat al Municipiului Cluj Napoca și nu a fost revendicat, iar la 05 septembrie 2005, Consiliul Local și A.M.D.

au reziliat, de comun acord, contractul de concesiune care avea ca obiect acest imobil; - potrivit expertizei efectuate în cauză, valoarea de circulație a terenurilor situate în str. G., nr. 11, și str. D., nr. 40, precum și a imobilului din str. D., nr. 32, se ridică la 661.100 RON, 764.500 RON și, respectiv 930.900 RON; - pârâții se opun compensării dar această măsură este conformă art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și, totodată, asigură, în parte, reparația echitabilă, efectivă și în termen rezonabil a reclamanților pentru lipsa de folosință a terenului de 664 m.p., preluat prin expropriere; - respectarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția Europeană și a jurisprudenței Curții Europene impune recunoașterea îndreptățirii reclamanților la despăgubiri bănești pentru imobilul nesusceptibil de restituire în natură, corespunzător valorii sale de circulație, chiar dacă această valoare depășește limita stabilită prin O.U.G.

nr. 81/2007. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și de familie, prin decizia nr. 18 din 27 ianuarie 2010, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanți și pârâți.

În referire la apelurile pârâților s-a reținut că: - anularea dispoziției nr. X/2007 referitoare la imobilul din str. D., nr. 40A, este corectă deoarece terenul atribuit în compensare nu a fost revendicat, în ipoteza imposibilității restituirii în natură Legea nr. 10/2001 permite o asemenea măsură reparatorie, iar despăgubirile primite de reclamanți la expropriere (2,25 RON/m.p.) se vor deduce din diferența de 103.400 RON; - instanța de fond nu putea refuza administrarea probei solicitate de reclamanți, respectiv efectuarea unei expertize de evaluare a imobilului din str. D., nr. 32, dar valoarea stabilită de expert este provizorie, valoarea finală urmând a fi determinată de Comisia Centrală, în condițiile prevăzute de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Pârâții Municipiul Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, precum și pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca au declarat (separat) recurs, solicitând modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii propriilor apeluri, schimbării sentinței și respingerii acțiunii. În motivarea recursurilor întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., toți recurenții au susținut că: - potrivit art. 11 alin. (8) și art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în ipoteza imposibilității restituirii în natură a imobilului preluat abuziv de stat, entitatea notificată poate opta între diferitele măsuri reparatorii în echivalent prevăzute alternativ de acel act normativ; - a afișat lunar că nu dispune de bunuri imobile care să poată fi atribuite în compensare, iar prin notificare au fost solicitate în primul rând despăgubiri și, doar subsidiar, compensarea cu terenul din str. G., nr. 11; - soluția compensării este contrară art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru că instanțele nu au avut în vedere despăgubirile primite de reclamanți la expropriere, de 2,25 RON/m.p.; - practic, măsura compensării echivalează cu înstrăinarea unei părți din domeniul privat ala statului, încălcând astfel prevederile art. 1 din primul Protocol adițional al Convenției Europene; - față de prevederile cuprinse în art. 16 din Titlului VII al Legii nr. 247/2005, expertiza efectuată în cauză era inutilă și, oricum, respectarea principiului contradictorialității impunea ca stabilirea despăgubirilor să se realizeze în contradictoriu cu entitatea competentă, respectiv Comisia Centrală.

Reclamanții au solicitat, prin întâmpinare, respingerea ambelor recursuri, susținând că: - de protecția Convenției Europene nu beneficiază unitățile administrative sau alte organisme ale statului, ci doar persoanele fizice; - folosesc, în calitate de chiriași, terenul atribuit în compensare.; care face parte din domeniul privat al Municipiului Cluj Napoca, este nesistematizat și se află în jurul casei ce le aparține din anul 1997, iar această măsură reparatorie va genera economii la bugetul de stat; - evaluarea celuilalt imobil este conformă jurisprudenței Curții Europene și a fost realizată cu respectarea pct. 10.8-10.9 din H.G. nr. 250/2007, iar potrivit pct. 16.5 alin. (1) lit. b) din H.G.

nr. 1095/2005, chemarea în judecată a Comisiei Centrale și A.N.R.P. ar fi fost prematură. Criticile formulate de recurenți sunt nefondate deoarece: - potrivit art. 1 alin. (2) și art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, în cadrul măsurilor reparatorii prin echivalent, compensarea cu alte bunuri sau servicii (condiționată, bineînțeles, de acordul persoanei îndreptățite), are prevalentă față de acordarea de despăgubiri; - or, în speță, reclamanții au solicitat chiar prin notificare să le fie atribuit în compensare terenul pe care îl dețin în calitate de chiriași, iar situația juridică a acestui imobil permite acordarea unei asemenea măsuri; - scăderea pretinselor despăgubiri de 2,25 RON/m.p.

pentru terenul expropriat din str. D., nr. 40, (a căror primire efectivă, de către intimații reclamanți, nu a fost dovedită) constituie o problemă legată de plata diferenței de 103.400 RON; - evaluarea imobilului expropriat din str. D., nr. 32, este conformă jurisprudenței Curții Europene și s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar eventuala încălcare a principiului contradictorialității poate fi invocată doar de entitățile interesate, respectiv Comisia Centrală sau/și A.N.R.P. Așa fiind, conform art. 312. alin. (1) C. proc. civ., ambele recursuri vor fi respinse, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Municipiul Cluj Napoca, prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, și Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 18 A din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2010.