ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5640/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La

27 februarie 2007, reclamanții M.A.N. și M.A.A. au chemat în judecată pe pârâtul

Primarul Municipiului Cluj Napoca, solicitând anularea dispozițiilor nr. X și

nr. Y, ambele din 23 ianuarie 2007, precum și obligarea părții adverse la acordarea

de măsuri reparatorii prin echivalent în natură sub forma restituirii terenului

situat în Cluj Napoca, str. G., nr. 11, combinat cu alte servicii.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe prevederile

Legii nr. 10/2001, reclamanții au susținut că:

- prin Decretul nr. 402/1979 le-au fost

expropriate două imobile situate în Cluj Napoca, str. D., unul la nr. 32 (teren

de 644 m.p., casă de locuit și anexe), iar celălalt la nr. 40 (grădină de 644 m.p.);

- ulterior exproprierii, autoritățile le-au

repartizat o casă cu grădină, amplasată pe str. G., nr. 11;

- în anul 1997 au cumpărat casa (conform

Legii nr. 112/1995), dar grădina a rămas în patrimoniul statului, care inițial le-a

păstrat calitatea de chiriași, obligându-i ca pentru această suprafață să încheie

contract de închiriere ce se reînnoia anual;

- după achiziționarea casei au solicitat

în mod repetat (cu începere din 1997) atribuirea grădinii din str. G., nr. 11, în

schimbul uneia din grădinile expropriate dar autoritățile locale nu le-au soluționat

aceste cereri și, în anul 2001, au concesionat altei persoane (A.M.D.) terenul pe

care îl dețineau în calitate de chiriași;

- deoarece luarea acestei măsuri a fost

abuzivă și nelegală, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca a retras ulterior

dreptul de concesiune, astfel că în compensarea imobilelor expropriate, care nu

sunt susceptibile de restituire în natură, pot primi grădina închiriată;

- deși la expropriere au primit despăgubiri

doar pentru pomii din grădina situată pe str. D., nr. 32, și gardul împrejmuitor,

într-una din dispozițiile contestate s-a consemnat, nereal, că s-ar fi acordat despăgubiri

și pentru teren.

Pe parcursul procesului, reclamanții au

precizat (la 02 mai 2007) că dispozițiile contestate trebuie anulate și ca urmare

a încălcării art. 36 alin. (2)-(3) din Legea nr. 10/2001, iar atribuirea în compensare

a terenului închiriat este impusă de jurisprudența Curții Europene, care în numeroase

spețe împotriva României a apreciat că Fondul Proprietatea nu funcționează într-o

manieră corespunzătoare; totodată, la 21 aprilie 2008, reclamanții și-au extins

acțiunea față de Municipiul Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj

Napoca.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința

nr. 154 din 18 martie 2009, a admis în parte acțiunea și:

- a anulat dispoziția nr. X/2007, i-a obligat

pe pârâți să ofere reclamanților, în compensare pentru terenul situat în Cluj

Napoca, str. D., nr. 40A, având valoarea de 764.500 RON, terenul de 540 m.p., situat

în Cluj Napoca, str. G., nr. 11, având valoarea de 661.100 RON, și a stabilit îndreptățirea

reclamanților la despăgubiri bănești de 103.400 RON, corespunzător diferenței de

valoare;

- a anulat parțial dispoziția nr.

Y/2007, în sensul că a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri bănești pentru

imobilul (casă și teren) situat în Cluj Napoca, str. D., nr. 32, la valoarea de

930.000 RON, din care se deduce valoarea actualizată a despăgubirilor de 23.823

RON.

S-a reținut că:

- reclamanții au fost proprietari ai imobilelor

situate în Cluj Napoca, str. D., la nr. 32, (casă cu suprafața totală de 126,9 m.p.

și 664 m.p. teren) și nr. 40 (teren de 664 m.p.), ambele expropriate prin Decretul

nr. 402/1979;

- pentru imobilul de la nr. 32, reclamanții

au primit despăgubiri (în total 40.907 RON), a căror valoare actualizată se ridică,

potrivit expertizei, la 21.823 RON;

- ulterior exproprierii, casa reclamanților

a fost demolată, iar în prezent, ambele terenuri care au aparținut acestora sunt

ocupate de blocuri;

- prin notificările formulate în baza Legii

nr. 10/2001, reclamanții au solicitat ca pentru unul din cele două terenuri de câte

664 m.p. expropriate să primească în compensare terenul de 540 m.p., situat în Cluj

Napoca, str. G., nr. 11, adresă la care se află și casa pe care au cumpărat-o conform

Legii nr. 112/1995;

- deoarece imobilele notificate nu pot

fi restituite în natură, aflându-se într-o zonă sistematizată, Primarul Municipiului

Cluj Napoca a propus, prin ambele dispoziții contestate, acordarea de despăgubiri

ce se vor stabili conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005, cu luarea în considerare

a despăgubirilor primite de reclamanți la expropriere;

- terenul vizat prin cererea de compensare

este aferent construcției ce aparține reclamanților, face parte din domeniul privat

al Municipiului Cluj Napoca și nu a fost revendicat, iar la 05 septembrie 2005,

Consiliul Local și A.M.D. au reziliat, de comun acord, contractul de concesiune

care avea ca obiect acest imobil;

- potrivit expertizei efectuate în cauză,

valoarea de circulație a terenurilor situate în str. G., nr. 11, și str. D.,

nr. 40, precum și a imobilului din str. D., nr. 32, se ridică la 661.100 RON, 764.500

RON și, respectiv 930.900 RON;

- pârâții se opun compensării dar această

măsură este conformă art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și, totodată, asigură,

în parte, reparația echitabilă, efectivă și în termen rezonabil a reclamanților

pentru lipsa de folosință a terenului de 664 m.p., preluat prin expropriere;

- respectarea art. 1 din primul Protocol

adițional la Convenția Europeană și a jurisprudenței Curții Europene impune recunoașterea

îndreptățirii reclamanților la despăgubiri bănești pentru imobilul nesusceptibil

de restituire în natură, corespunzător valorii sale de circulație, chiar dacă această

valoare depășește limita stabilită prin O.U.G. nr. 81/2007.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de

muncă și asigurări sociale, pentru minori și de familie, prin decizia nr. 18 din

27 ianuarie 2010, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanți și

pârâți. În referire la apelurile pârâților s-a reținut că:

- anularea dispoziției nr. X/2007 referitoare

la imobilul din str. D., nr. 40A, este corectă deoarece terenul atribuit în compensare

nu a fost revendicat, în ipoteza imposibilității restituirii în natură Legea

nr. 10/2001 permite o asemenea măsură reparatorie, iar despăgubirile primite de

reclamanți la expropriere (2,25 RON/m.p.) se vor deduce din diferența de 103.400

RON;

- instanța de fond nu putea refuza administrarea

probei solicitate de reclamanți, respectiv efectuarea unei expertize de evaluare

a imobilului din str. D., nr. 32, dar valoarea stabilită de expert este provizorie,

valoarea finală urmând a fi determinată de Comisia Centrală, în condițiile prevăzute

de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Pârâții Municipiul Cluj Napoca și Consiliul

Local al Municipiului Cluj Napoca, precum și pârâtul Primarul Municipiului Cluj

Napoca au declarat (separat) recurs, solicitând modificarea ultimei hotărâri, în

sensul admiterii propriilor apeluri, schimbării sentinței și respingerii acțiunii.

În motivarea recursurilor întemeiate pe

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., toți recurenții au susținut că:

- potrivit art. 11 alin. (8) și art. 26

alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în ipoteza imposibilității restituirii în natură

a imobilului preluat abuziv de stat, entitatea notificată poate opta între diferitele

măsuri reparatorii în echivalent prevăzute alternativ de acel act normativ;

- a afișat lunar că nu dispune de bunuri

imobile care să poată fi atribuite în compensare, iar prin notificare au fost solicitate

în primul rând despăgubiri și, doar subsidiar, compensarea cu terenul din str.

G., nr. 11;

- soluția compensării este contrară

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru că instanțele nu au avut în vedere

despăgubirile primite de reclamanți la expropriere, de 2,25 RON/m.p.;

- practic, măsura compensării echivalează

cu înstrăinarea unei părți din domeniul privat ala statului, încălcând astfel prevederile

art. 1 din primul Protocol adițional al Convenției Europene;

- față de prevederile cuprinse în art.

16 din Titlului VII al Legii nr. 247/2005, expertiza efectuată în cauză era inutilă

și, oricum, respectarea principiului contradictorialității impunea ca stabilirea

despăgubirilor să se realizeze în contradictoriu cu entitatea competentă, respectiv

Comisia Centrală.

Reclamanții au solicitat, prin întâmpinare,

respingerea ambelor recursuri, susținând că:

- de protecția Convenției Europene nu beneficiază

unitățile administrative sau alte organisme ale statului, ci doar persoanele fizice;

- folosesc, în calitate de chiriași, terenul

atribuit în compensare.; care face parte din domeniul privat al Municipiului Cluj

Napoca, este nesistematizat și se află în jurul casei ce le aparține din anul 1997,

iar această măsură reparatorie va genera economii la bugetul de stat;

- evaluarea celuilalt imobil este conformă

jurisprudenței Curții Europene și a fost realizată cu respectarea pct. 10.8-10.9

din H.G. nr. 250/2007, iar potrivit pct. 16.5 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1095/2005,

chemarea în judecată a Comisiei Centrale și A.N.R.P. ar fi fost prematură.

Criticile formulate de recurenți sunt nefondate

deoarece:

- potrivit art. 1 alin. (2) și art. 11

alin. (8) din Legea nr. 10/2001, în cadrul măsurilor reparatorii prin echivalent,

compensarea cu alte bunuri sau servicii (condiționată, bineînțeles, de acordul persoanei

îndreptățite), are prevalentă față de acordarea de despăgubiri;

- or, în speță, reclamanții au solicitat

chiar prin notificare să le fie atribuit în compensare terenul pe care îl dețin

în calitate de chiriași, iar situația juridică a acestui imobil permite acordarea

unei asemenea măsuri;

- scăderea pretinselor despăgubiri de 2,25

RON/m.p. pentru terenul expropriat din str. D., nr. 40, (a căror primire efectivă,

de către intimații reclamanți, nu a fost dovedită) constituie o problemă legată

de plata diferenței de 103.400 RON;

- evaluarea imobilului expropriat din str.

D., nr. 32, este conformă jurisprudenței Curții Europene și s-a realizat cu respectarea

prevederilor legale în vigoare,

iar eventuala încălcare a principiului contradictorialității poate fi invocată doar

de entitățile interesate, respectiv Comisia Centrală sau/și A.N.R.P.

Așa fiind, conform art. 312. alin. (1)

C. proc. civ., ambele recursuri vor fi respinse, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate, recursurile declarate

de pârâții Municipiul Cluj Napoca, prin Primar, Consiliul Local al Municipiului

Cluj Napoca, și Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 18 A din

27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28

octombrie 2010.