ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6474/2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6474/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Deliberând asupra recursului de față,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin

sentința nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s

ecția a II-a civilă și pentru

conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.

S-a admis acțiunea reclamanților S.G.,

T.T., S.I., G.G., G.F., N.C., J.M., V.M., N.E., P.C.I.G., B.C., B.M., N.V., D.C.,

M.C., G.I., S.D., G.A., L.C., B.I.D., M.D.M., B.D.S., N.R.A., C.N.A., G.E.C., V.M.I.,

R.E., R.M.G., S.T.M., S.C., V.D.I., C.G.M., G.M., N.A.M., C.G.R., V.C., N.M.F.,

S.M., P.N., I.N.V., R.M., P.S.M., T.N.D., P.M., V.I.M., H.T.I. în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de

pe lângă Tribunalul Dolj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

S-a dispus obligarea pârâților

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova la plata despăgubirilor constând în sporul de 50% din salariul brut

lunar pe perioada 01 septembrie 2007 până în prezent și în viitor, sumă

reactualizată cu coeficientul de devalorizare monetară la care să se adauge și

dobânda legală, iar pentru reclamantul D.M. despăgubirile se vor acorda cu

începere de la 25 aprilie 2008, pentru reclamanta P.L. cu începere de la 18

februarie 2008, pentru reclamanta C.M. cu începere de la 01 iulie 2008, pentru

reclamantul V.L. cu începere de la 01 august 2008 și pentru reclamanta P.G. cu

începere de la 01 august 2008, până în prezent și pentru viitor, reactualizate

cu coeficientul de devalorizare monetară, plus dobânda legală.

S-a admis cererea de chemare în garanție

a Ministerului Economiei și Finanțelor și s-a dispus obligarea acestuia să aloce

fondurile necesare achitării sumelor solicitate de reclamanți.

Petenții Ministerul Public - Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj au formulat

cerere de suspendare provizorie a executării sentinței civile nr. 43 din data de

14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru

conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin decizia nr. 1 din 26 septembrie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova,

s-a

admis cererea de suspendare provizorie a executării, formulată de petentul Ministerul

Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dolj în contradictoriu cu creditorii.

S-a dispus suspendarea provizorie a executării

sentinței nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, până la soluționarea

cererii de suspendare formulate potrivit art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 22/2002,

modificată prin Legea nr. 92/2011.

S-a fixat termen pentru soluționarea cererii

de suspendare la data de 03 noiembrie 2011 cu citarea părților.

Prin sentința nr. 2 din 10 noiembrie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s

ecția

a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins cererea

de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen

de grație privind sentința civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea

de Apel Craiova, formulată de petenții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu

cu intimații creditori.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a

reținut că O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată a le instituțiilor

publice stabilite prin titluri executorii, art. 2 prevede: dacă executarea creanței

stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri,

instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare

pentru a-și îndeplini obligația de plată.

Cum în speță nu s-a făcut dovada că instituția

debitoare a făcut demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată

în punerea în executare a hotărârii judecătorești ce stabilește în sarcina sa obligații

de plată, Curtea de apel a respins cererea de suspendare a executării silite, respectiv

de acordare a unui termen de grație.

Cu privire la cererea de completare dispozitiv

privind sentința civilă nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, s

ecția conflicte

de muncă și asigurări sociale, s-a reținut că prin această hotărâre s-a respins

cererea de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui

termen de grație privind sentința civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și

asigurări sociale, formulată de petenții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu

cu intimații creditori.

Prin cererea de față, Ministerul Public

- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat completarea dispozitivului

sentinței civile nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova,

în sensul că instanța nu s-a

pronunțat și asupra cererii privind continuarea executării silite invocând dispozițiile

art. 281

2

C. proc. civ. și completarea dispozitivului în sensul solicitat.

Față de modul de soluționare a cauzei,

respectiv a sentinței civile nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, în sensul anterior arătat, adică de respingere a cererii de suspendare

provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de grație privind

sentința civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova,

cu motivarea respectivă care face parte intrinsecă cu privire la soluția pronunțată,

s-a apreciat că se impune a fi respinsă și cererea privind suspendarea continuării

executării silite, ca neîntemeiată.

Totodată, Ministerul Public - Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat în cauză o cerere de îndreptare eroare

materială strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 1 din 26 septembrie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, motivată de următoarele considerente:

În fapt, prin cererea de chemare în judecată

a solicitat instanței în conformitate cu art. 6 alin. (5) din O.G. nr. 22/2002,

modificată prin Legea nr. 92/2011, suspendarea provizorie a executării silite pornită

de BEJ T.N.T. în dosarul de executare din 2011 și în conformitate cu art. 6

alin. (4) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, suspendarea continuării

executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a

cererii privind acordarea termenului de grație și, respectiv de acordare a unui

termen de grație pentru obligația de piață în suma de 95.746,89 RON și de stabilire

a unor termene de plată eșalonată a acestei obligații, în sensul art. 6 alin.

(1) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2001, cu respectarea dispozițiilor

imperative ale O.U.G. nr. 71/2009, O.U.G. nr. 45/2010 și ale actelor normative de

eșalonare ulterioară.

La termenul de judecată din 26

septembrie 2011, Curtea de Apel Craiova a soluționat cererea și prin decizia

nr. 1/2011, pronunțată în Dosarul nr. 1610/54/2011, a admis cererea de suspendare

provizorie a executării, până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă

a cererii de suspendare formulată potrivit alin. (4) din același act normativ și

a acordat termen pentru soluționarea celuilalt capăt al cererii de chemare în judecată.

Hotărârea instanței nu este supusă niciunei

căi de atac [art. 6 alin. (5)].

Prin decizia nr. 1 din data de 12 ianuarie

2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,

a admis cererea de completare dispozitiv privind sentința

civilă nr. 2 pronunțată de Curtea de Apel Craiova la data de 10 noiembrie 2011,

în Dosarul nr. 1610/54/2011, formulată de consilier juridic K.A., privind suspendarea

provizorie a executării sentinței civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și

asigurări sociale, în Dosarul nr. 1568/54/2008, formulată de petenții Ministerul

Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dolj în contradictoriu cu intimații creditori, în sensul că a respins și cererea

privind suspendarea continuării executării silite.

A respins cererea de îndreptare eroare

materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 1 din 26 noiembrie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de

muncă și asigurări sociale, ca neîntemeiată.

A menținut restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut

următoarele:

Așa cum rezultă din practicaua hotărârii,

instanța a analizat cererea de suspendare provizorie a executării sentinței civile

nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a

civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1568/54/2008.

Prin cererea de chemare în judecată s-a

solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții, suspendarea continuării executării

silite a sentinței civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale,

în Dosarul nr. 1568/54/2008, motivată de adresa din 15 iulie 2011 (anexată) emisă

în dosarul de executare din 2011 transmisă Ministerului Public - Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 29 iulie 2011, prin care BEJ

T.N.T. a comunicat că a procedat la poprirea conturilor deținute de Ministerul Public

- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dolj, la D.G.F.P. Craiova - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică,

până la concurența sumei totale de 95.746,89 RON, în favoarea creditoarelor V.M.I.,

R.M.G. și I.N.V.

Se poate observa că instanța a conceptat

și alți creditori decât cei cu care înțelege să se judece petenții, astfel că eroarea

privind numele și calitatea părților poate fi îndreptată potrivit art. 281 C.

proc. civ. de către instanța care a pronunțat hotărârea.

Totodată, instanța a constatat că cererea

de îndreptare eroare materială formulată în cauză este nefondată.

Art. 281 C. proc. civ. invocată în cauză

în sprijinul acestei cereri arată că erorile sau omisiunile cu privire la numele,

calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori

materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

S-a reținut astfel, că la dosar există

cererea de suspendare provizorie și suspendarea continuării executării silite, respectiv

de acordare a unui termen de grație formulată de Ministerul Public - Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în temeiul

art. 1, art. 6 alin. (1), (2), (4), (5) și (6), art. 7 din O.G. nr. 22/2002 cum

a fost modificată prin Legea nr. 92/2011 rap. la art. 1 alin. (1) și (2) din O.U.G.

nr. 71/2009 cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 45/2010 și O.U.G. nr. 113/2010,

cu aplicarea art. 17 din Legea nr. 146/1997, republicată, formulată de reprezentantul

legal, Procurorul General în ce privește măsura popririi înființată la cererea creditorilor

V.M.I., R.M.G. și alții în baza sentinței civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 anexată,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte

de muncă și asigurări sociale, în Dosar nr. 1568/54/2008 asupra conturilor Ministerului

Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dolj pentru suma de 95.746,89 RON indisponibilizată de D.G.F.P. Craiova - Activitatea

de Trezorerie și Contabilitate Publică din conturile Ministerului Public - Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, de

cheltuieli materiale, de organizare și funcționare în dosarul de executare din 2011

al BEJ T.N.T.

Față de obiectul cererii de suspendare

provizorie și de suspendare a continuării executării silite în care nu se face referire

doar la creditorii V.M.I. și R.M.G., făcându-se mențiunea și alții, rezultă indubitabil

că petenții au avut în vedere și ceilalți creditori și din această cauză respectivii

au fost conceptați în cauză, întrucât au calitate procesuală, respectiv interes.

Pe cale de consecință, instanța a apreciat

că cererea de îndreptare eroare materială formulată în cauză nu îndeplinește cerințele

prev. de art. 281 C. proc. civ. anterior arătate, urmând în consecință, a fi respinsă,

ca neîntemeiată.

Împotriva deciziei nr. 1 din data de 12

ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs petentul

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.

7 și 8 C. proc. civ., considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului, petentul a arătat

că în mod greșit s-a respins primul petit al cererii sale, pe considerentul că așa

este menționat în acțiunea introductivă.

Se poate observa că instanța a conceptat

și alți creditori decât cei care au solicitat înființarea popririi, astfel că eroarea

privind numele și calitatea părților poate fi îndreptată, potrivit art. 281 C.

proc. civ., de către instanța care a pronunțat hotărârea, astfel că cererea este

întemeiată.

În al doilea rând, petentul a arătat că,

față de omisiunea de a se pronunța asupra petitului nr. 2 al cererii de chemare

în judecată, instanța de fond a admis cererea de completare dispozitiv și a respins

cererea privind suspendarea continuării executării, fără însă a motiva sub nicio

formă soluția.

Faptul că hotărârea nu cuprinde motivele

de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru

care s-au înlăturat cererile părților, face ca hotărârea nelegală să fie lovită

de nulitate, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Referitor la fondul cauzei, recurentul-petent

a arătat că argumentele și dovezile aduse de Ministerul Public în susținerea cererilor

de suspendare a continuării executării silite până la soluționarea prin hotărâre

irevocabilă a acțiunii principale nu au fost analizate de către instanța de fond,

deși disp. art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. statuează că susținerile părților

nu pot fi înlăturate decât motivat, atât în drept, cât și în fapt.

La termenul din data de 23 octombrie 2012,

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale în judecarea

recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137

alin. (1) C. proc. civ.

Se constată competența Curții de Apel Craiova,

în soluționarea recursului de față, având în vedere argumentele de succed:

Prin dispozițiile art. 1 ale O.U.G.

nr. 75/2008 se stipula că cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale,

formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea

și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal

din sistemul justiției, cu modificările și completările ulterioare (...) sunt soluționate,

în primă instanță, de curțile de apel.

Corelativ, alin. (2) al textului prevedea

că recursul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile

de apel, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a stabilit însă

că atât dispozițiile art. 1, cât și cele ale art. 2 ale O.U.G. nr. 75/2008 contravin

exigențelor art. 21 alin. (3) și respectiv art. 115 alin. (4) și (6) din Legea fundamentală,

prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 constatându-se că acestea sunt neconstituționale.

Ca atare, s-a revenit la competențele anterioare

edictării actului normativ mai sus citat, stabilite prin dispozițiile legale în

vigoare la data introducerii acțiunii - ce viza obligarea pârâților la plata actualizată

în favoarea reclamanților a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Sentința civilă nr. 43 din 14 ianuarie

2009

- titlul executoriu în

cauză - a fost pronunțată de către Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă

și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin decizia nr. 1 din 26 septembrie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis cererea de suspendare provizorie

a executării, formulată de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu creditorii.

Prin sentința nr. 2 din 10 noiembrie 2011

a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și

asigurări sociale, s-a dispus respingerea cererii de suspendare provizorie a executării

silite, respectiv de acordare a unui termen de grație privind sentința civilă

nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, formulată de

petenții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul

de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu intimații creditori.

Cu privire la aceste din urmă hotărâri,

petentul Ministerul Public a formulat cerere de completare a dispozitivului, precum

și cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței

civile menționate.

Cele două cereri ale petentului au fost

soluționate prin decizia nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă, supusă prezentului recurs.

Recursul declarat împotriva sentinței civile

nr. 43 din 14 ianuarie 2009 (titlul executoriu în cauză) a fost soluționat tot de

către Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă

și asigurări sociale, prin decizia nr. 3832 din 11 iunie 2009.

Cât privește cererea de față, ea ține de

executarea silită, ultima fază a procesului civil, ulterioară recunoașterii judecătorești

a dreptului afirmat prin acțiune.

Or, nu există niciun argument de lege lata

ca în această etapă procesuală, menită să obțină realizarea hotărârii definitive,

competențele să fie diferite, față de cele care au fost stabilite pentru soluționarea

fondului cauzei.

Așa fiind, cum Curtea de apel a fost instanța

care a soluționat calea extraordinară de atac în litigiul prin care s-a realizat

efectiv dreptul subiectiv pretins, aceleiași instanțe îi revine și competența soluționării

recursului declarat împotriva unei hotărâri pronunțată în etapa executării silite,

ca fază succesivă a procesului civil.

În același fel s-a pronunțat Înalta

Curte de Casație și Justiție și prin deciziile nr. 2489 din 03 aprilie 2012,

nr. 3164 din 09 mai 2012, nr. 3222 din 10 mai 2012, nr. 4107 din 05 iunie 2012,

nr. 4604 din 19 iunie 2012, nr. 5175 din 11 septembrie 2012.

În considerarea celor ce preced, urmează

a se declina competența soluționării recursului declarat de petentul Ministerul

Public împotriva deciziei nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova,

în favoarea Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a recursului

declarat de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

împotriva deciziei nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23

octombrie 2012.