ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4661/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 27 iulie 2011

reclamanta M.F. a chemat în judecată Ministerul Mediului și Pădurilor, Agenția Națională

pentru Protecția Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, solicitând

anularea ordinului nr. 559 și 562 din 24 iunie 2011, precum și reintegrarea în funcția

de conducere de șef de birou „Buget, finanțe, administrativ” și plata drepturilor

salariale cuvenite.

În motivarea cererii,

reclamanta a învederat că prin ordinul susmenționat s-a aprobat modificarea structurii

organizatorice a agenției județene, iar prin deciziile emise la 24 iunie 2011 s-a

dispus desființarea funcției publice de șef birou și respectiv, eliberarea sa din

funcție.

Aceste măsuri, a arătat

reclamanta, au fost adoptate cu încălcarea prevederilor legale în domeniu, respectiv

Legea nr. 188/1999 și H.G. nr. 918/2010.

Prin sentința nr. 241

din 15 noiembrie 2011 Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă și de contencios

administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut că actele administrative contestate au fost emise cu

respectarea normelor legale invocate.

Astfel, urmare a aprobării

noii structuri organizatorice a Agenției pentru Protecția Mediului Bihor și ca efect

al reducerii numărului de posturi din cadrul biroului condus de reclamantă, de la

6 la 5 funcționari publici, acesta a fost transformat în compartiment, iar funcția

de șef birou a fost desființată, devenind incidente dispozițiile O.U.G. nr. 229/2008

potrivit cărora pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum

5 posturi de execuție.

Instanța a constatat că

măsura reducerii funcției de conducere s-a dispus cu respectarea prevederilor

art. 112 din Legea nr . 188/1999, textul de lege permițând stabilirea unui număr

de funcții de conducere inferior procentului de 12% din numărul total al funcțiilor

publice, potrivit nevoilor instituției și în limitele competențelor legale.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamanta M.F. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamanta a învederat

că instanța de fond a făcut o apreciere eronată a probelor administrate și a dispozițiilor

legale incidente.

Sub acest aspect, reclamanta

a arătat că actele administrative nu au la bază o procedură legală de reorganizare

a agenției județene, propunerea de modificare a structurii organizatorice provenind

chiar de la Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, aprobată de ceilalți doi pârâți

și nerespectând prevederile Legii nr. 188/1999 și ale H.G. nr. 918/2010.

Reclamanta a precizat

că numărul de posturi al biroului pe care îl conducea nu s-a redus, rămânând același

număr de 6 posturi publice, dintre care 1 post de consilier superior devenit vacant,

ca urmare a mutării funcționarului cu atribuții IT la Serviciul monitorizare.

S-a mai invocat afectarea

activității financiar-contabile prin transpunerea măsurii dispuse, în condițiile

în care nu mai poate fi asigurată separarea atribuțiilor în fazele execuției bugetare,

aceeași persoană efectuând întreg procesul privind calcularea drepturilor salariale.

Reclamanta a mai arătat

că decizia nr 562/2011 emisă de Agenția Națională pentru Protecția Mediului este

lovită de nulitate absolută, întrucât face referire la eliberarea din funcția de

șef al unui birou care nu mai exista încă din 15 noiembrie 2010, când avusese loc

reorganizarea legală conform Ordinului nr. 1934/2010, în baza căruia s-a constituit

Biroul Buget Finanțe Administrativ și a fost numită reclamanta șef al acestui birou.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport cu motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

din C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins

ca atare.

Astfel, Curtea reține

că, astfel cum a stabilit instanța de fond, reorganizarea agenției județene de protecția

mediului, în baza ordinului emis de Ministerul Mediului și Pădurilor privind aprobarea

structurii organizatorice și a deciziei Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

privind aprobarea statului de funcții, s-a realizat cu respectarea prevederilor

legale în materie, Legea nr. 188/1999 și respectiv H.G. nr. 918/2010.

Împrejurarea că propunerea

de reorganizare a agenției județene a fost inițiată chiar de aceasta nu contravine

normelor în vigoare, competența de gestiune a resurselor umane și a funcțiilor publice

realizându-se la nivelul instituției care se reorganizează, prin raportare la structura

organizatorică aprobată și nevoile de personal.

Elaborarea propunerii

de organigramă a avut la bază respectarea formei de reorganizare a agenției stabilite

în anul 2010, după intrarea în vigoare a H.G. nr. 918/2010, noua structură organizatorică,

cu trecerea activității de IT în cadrul Serviciului monitorizare fiind avizată de

Agenția Națională a Funcționarilor Publici și aprobată de Ministerul Mediului și

Pădurilor, iar statul de funcții fiind aprobat de Agenția Națională pentru Protecția

Mediului.

Referitor la transformarea

biroului Buget Finanțe Administrativ în compartiment și desființarea funcției de

conducere de șef birou cu trecerea reclamantei într-o funcție publică de execuție,

instanța de fond a reținut în mod corect faptul că au fost respectate prevederile

art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, normă care instituie doar obligativitatea

respectării procentului de 12% pentru funcțiile publice, nu și obligativitatea constituirii

unui birou sau serviciu chiar în cazul îndeplinirii condiției numerice.

Prin măsura dispusă a

fost asigurat personalul de specialitate la nivelul necesarului pentru desfășurarea

în bune condiții a atribuțiilor compartimentului Buget Finanțe Administrativ, nefăcându-se

vreo dovadă a afectării activității.

Curtea nu poate primi

nici critica privind nulitatea absolută a deciziei nr. 562 din 24 iunie 2011, împrejurarea

că Agenția Națională pentru Protecția Mediului, dispunând eliberarea reclamantei

din funcția de conducere, a inserat o denumire parțial greșită, a biroului al cărei

șef era aceasta, folosind vechea titulatură, nefiind de natură a afecta valabilitatea

actului administrativ.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de M.F. împotriva sentinței

nr. 241/2011-CA din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă

și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 noiembrie

2012.