ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5019/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5019/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

instanță

Tribunalul Botoșani a

fost învestit cu soluționarea unei contestații privind decizia de diminuare a drepturilor

de pensie emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B. în temeiul Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

La termenul de judecată

din data de 23 februarie 2011, instanța a invocat, din oficiu, excepția de nelegalitate

a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, fiind sesizată Curtea

de Apel Suceava pentru soluționarea acestei excepții.

În susținerea caracterului

întemeiat al excepției de nelegalitate, Tribunalul Botoșani, raportându-se la dispozițiile

Legii nr. 119/2010, a reținut că prevederile art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G.

nr. 737/2010

sunt în contradicție cu normele reglementate de

art. 41 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 19/2000 în vigoare la data publicării

H.G. nr. 737/2010, întrucât condițiile de recalculare a drepturilor de pensie sunt

stabilite în alte condiții decât cele de care au beneficiat persoanele pensionate

în baza Legii nr. 19/2000, deși în Legea nr. 119/2010 s-a stabilit în mod expres

că se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei

pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările

și completările ulterioare, fără a se face vreo mențiune privind schimbarea stagiului

de cotizare sau a vârstei standard de pensionare.

Prin întâmpinarea formulată,

pârâtul Guvernul României a arătat faptul că

, p

otrivit dispozițiilor H.G. nr. 737/2010,

recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale cuvenite sau aflate în plată

se stabilește prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei

pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 119/2010.

Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale a formulat o cerere de intervenție în interesul

Guvernului României, ce a fost respinsă ca inadmisibilă.

apel

Prin sentința nr. 248

din 28 iunie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a admis excepția de nelegalitate invocată de contestatorul M.D., în contradictoriu

cu pârâții Casa Județeană de Pensii Botoșani și Guvernul României București și a

constatat nelegalitatea dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010,

în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 119/2010, coroborate cu dispozițiile

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și cu dispozițiile din anexa 3 din Legea

nr. 19/2000 (forma în vigoare la data publicării H.G. nr. 737/2010).

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a examinat dispozițiile legale incidente în cauză, respectiv

art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, art. 3 și art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 119/2010, art. 76 și art. 41 alin. (1)–(4) din Legea nr. 19/2000, precum și

lit. B pct. VI., referitor la calculul pensiilor din Ordinul Ministrului Muncii

și Solidarității Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor

Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări

sociale, cu modificările și completările ulterioare, reținând faptul că, în ceea

ce privește stagiul complet de cotizare în raport de care se determină punctajul

mediu anual al asiguratului, principiul statuat de Legea nr. 19/2000 este în sensul

că stagiul complet de cotizare este cel de la data înscrierii la pensie, dată la

care se consideră că asiguratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia

pentru limită de vârstă.

Totodată, Curtea a constatat

că art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare

a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea

nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precizează că

recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în

sistemul public, se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii, iar

la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiul complet de cotizare,

în funcție de data nașterii, prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările

și completările ulterioare, așa cum este detaliată în anexa nr. 9, vârstele standard

de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în funcție de data nașterii,

la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public

de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările

ulterioare, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale

nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul principiului

ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de art. 4 alin. (3) din

Legea nr. 24/2000, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea cu prioritate

a dispozițiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000, care nu are în vedere data nașterii,

ci data înscrierii la pensie (formularea cererii de pensionare).

în cauză

Împotriva acestei sentințe

au formulat recurs, în termenul legal, pârâții Guvernul României și Casa Județeană

de Pensii B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile

art. 304 pct. 9 și art. 304

1

din C. proc. civ.

Prin motivele de recurs,

recurenții-pârâți aduc în esență critici vizând nelegalitatea sentinței prin care

s-a reținut în mod eronat faptul că, în temeiul principiului ierarhiei forței juridice

a actelor normative, se aplică cu prioritate prevederile anexei 3 la Legea nr. 19/2000,

față de cele ale art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 737/2010.

Că dispozițiile art. 5

alin. (2) doar stabilesc, pentru a nu se crea dificultăți în aplicare, care sunt

stagiile ce se au în vedere Ia recalcularea pensiilor speciale, acestea fiind stagiile

deja prevăzute de Legea nr. 19/2000, act normativ la care Legea nr. 119/2010 face

trimitere în ceea ce privește regulile și algoritmul de calcul al cuantumului pensiei,

iar dispozițiile sus-menționate detaliază modalitatea de determinare a punctajului

mediu anual în sistemul public de pensii prin raportare la stagiile complete sau

la stagiile reduse de cotizare.

Recurenta-pârâtă Casa

Județeană de Pensii B. expune motive privind fondul cererii deduse judecății arătând

că pentru contestatorul M.D. nu operează dispozițiile art. 41 din Legea nr. 19/2000

privind stabilirea vârstei standard de pensionare și stagiul complet de cotizare

deoarece pensia pentru limită de vârstă a fost calculată mai întâi în conformitate

cu Legea nr. 3/1977 ,vârsta de acordare a pensiei fiind 60 de ani și stagiul complet

de cotizare 30 de ani, după care s-au aplicat prevederile O.U.G. nr. 4/2005 privind

recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii stabilite anterior datei de

1 aprilie 2001.

Astfel că în situația

concretă a contestatorului nu s-au aplicat dispozițiile art. 5, alin. (1) din H.G.

nr. 737/2010 deoarece la data recalculării dispusă de Legea nr. 119/2010, acesta

era deja pensionar în sistemul public de pensie cu un punctaj mediu anual stabilit.

Referitor la excepția

de nelegalitate a art. 5, alin (2) din H.G. nr. 737/2010, apreciază că aceste dispoziții

sunt legale, deoarece se referă la persoanele care fac obiectul Legii nr. 119/2010

și care nu aveau stabilit punctajul mediu anual la data recalculării pensiei de

serviciu, motiv pentru care solicită respingerea acestei excepții.

La data de 10 octombrie

2011 recurenta prin recursul depus la Curtea de Apel Suceava, reia motivele de nelegalitate

aduse hotărârii recurate arătând că recursul se impune a fi admis deoarece chestiunea

datei nașterii intimatului-reclamant și stagiul complet de cotizare nu influențează

cu nimic calculul punctajului anual. Recalcularea pensiei și modificarea cuantumului

acesteia nu a fost rezultatul luării în considerare a elementului contrar Legii

nr. 19/2000, data nașterii persoanei în cauză, ci al schimbării algoritmului de

calcul dintr-unul prevăzut de o lege specială, Legea nr. 96/2006 în cel prevăzut

de legea generală Legea nr. 19/2000.

Invocă totodată în recurs,

excepția anulării acțiunii ca netimbrată potrivit art. 20 alin. (1) Legea nr. 146/2007

privind taxele judiciare de timbru.

M.D.

Prin întâmpinarea înregistrată

la 22 septembrie 2011 intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor și

menținerea sentinței nr. 248 pronunțată la data de 28 iunie 2011 de Curtea de Apel

Suceava.

Intimatul a arătat că

soluția dată este legală, dispozițiile legale aplicabile fiind interpretate în mod

rațional de judecătorul fondului deoarece prin diminuarea pensiei a fost vătămat

într-un drept al său și conform art. 52 alin. (1) din Constituție, actul administrativ

trebuie anulat și reparată paguba produsă de respectivul act administrativ.

Înalta Curte constată

că excepția netimbrării acțiunii pe fond excede cadrului procesual cu care este

sesizat respectiv excepția de nelegalitate a art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G.

nr. 737/2010, invocată din oficiu de către instanță, respectiv Tribunalul Botoșani

în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 într-un litigiu având ca obiect

contestarea deciziei din 26 august 2010 emisă de Casa Județeană de Pensii Botoșani

privind diminuarea drepturilor de pensie față de contestatorul M.D.

Mai mult este și nefondată

față de natura litigiului care este scutit de plata taxelor judiciare de timbru

conform art. 15 lit. d) din Legea nr. 146/2007 privind taxele judiciare de timbru.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursurilor.

Examinând sentința recurată

prin prisma criticilor formulate care vizează soluționarea excepției de nelegalitate

conform art. 4 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că soluția pronunțată

de Curtea de Apel este legală și se impune a fi menținută.

relevante.

H.G. nr. 737/2010 privind

metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute de

art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2000 privind stabilirea unor norme în domeniul

pensiilor la art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010 stipulează următoarele:

(2) La determinarea punctajului

mediu anual se utilizează:

„a) stagiul complet de

cotizare, în funcție de data nașterii, prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000,

cu modificările și completările ulterioare, așa cum este detaliată în anexa nr.

9, vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în

funcție de data nașterii, la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările

și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității

sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare”.

Textul atacat cu excepția

de nelegalitate contravine dispozițiilor legale cu forță juridică superioară, respectiv

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data publicării H.G. nr.

737/2000, deși art. 3 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile prevăzute la

art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau

aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a

cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea

nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Legat de stagiul complet

de cotizare în raport de care se determină punctajul mediu anual al asiguratului,

principiul statuat de Legea nr. 19/2000 este în sensul că stagiul complet de cotizare

este cel de la data înscrierii la pensie, dată la care se consideră că asiguratul

îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

Recurentul Guvernul României

apreciază că în mod eronat prima instanță a reținut că se aplică cu prioritate prevederile

anexei 3 la Legea nr. 19/2000, față de cele ale art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 737/2000

și că anexa 3 la Legea nr. 19/2000 nu are în vedere data nașterii ci data înscrierii

la pensie.

Aceasta susținere este

lipsită de substanță și nu poate fi reținută, având în vedere decizia nr. 4/2011,

privind recursul în interesul legii prin care Înalta Curte de Casație și Justiție

a reținut că din interpretarea prevederilor art. 41 din Lege, coroborat cu anexa

nr. 3 la Lege, rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a porni în stabilirea

vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusă

cererea de pensionare, iar nu de la data nașterii asiguratului, aceasta fiind și

ordinea logică, atât timp cât valorile vârstei de pensionare și ale stagiului de

cotizare sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe.

Această creștere treptată

a valorilor s-a realizat conform unui grafic de eșalonare prevăzut în anexa nr.

3 la Legea nr. 19/2000.

Prima coloană din tabel

cuprinde intervalele de timp în care se face eșalonarea (aprilie 2001-martie 2015).

Prin urmare, semnificația

întregului tabel este aceea că, în perioada indicată în prima coloană, vârsta standard

de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare sunt cele

indicate în coloanele 2-4.

La data de 10 mai 2001

a intrat în vigoare Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001

pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul

public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările

ulterioare.

Anexa nr. 3 la Legea

nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,

cu modificările și completările ulterioare, și anexa nr. 9 la Ordinul ministrului

muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 sunt perfect convergente și se suprapun

doar cu privire la persoanele care solicită înscrierea la pensie pentru limită de

vârstă, ca urmare a desfășurării activității în condiții normale (grupa a III-a

de muncă sau grupa obișnuită), dar nu și pentru cei care beneficiază de reducerea

vârstelor standard de pensionare potrivit legii.

Vârsta standard de pensionare

și stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplică în mod egal

tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat (în același

interval) indiferent de vârsta lor biologică.

Aplicarea cu prioritate

a dispozițiilor anexei nr. 3 la Lege. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii

și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare,

se impune și din alte considerente.

Unul, de ordin general,

privește posibilitatea instanțelor învestite cu soluționarea oricărei cauze să facă

aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative.

În concluzie în mod corect

prima instanța a reținut că aplicarea cu prioritate a dispozițiilor anexei nr. 3

la Legea nr. 19/2000 se impune în temeiul principiului ierarhiei forței juridice

a actelor normative consacrate de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind

normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora

„Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului

se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă", astfel că și sub

acest aspect recursul Guvernului este nefondat.

Aspectele invocate de

recurenta Casa Județeană de Pensii B. privind aplicarea dispozițiilor art. 5

alin. (1) din H.G. nr. 737/2010 (atacată cu excepție de nelegalitate) la situația

concretă a contestatorului-intimat nu pot fi reținute pentru că exced analizei de

legalitate conform art. 4 din Legea nr. 554/2004, în cadrul căreia se examinează

concordanța actului administrativ atacat cu excepția de nelegalitate cu acte normative

cu forța juridică superioară în temeiul și executarea cărora a fost emis, instanța

de contencios administrativ fiind investită în acest sens prin Încheierea pronunțată

de Tribunalul Botoșani, secția civilă, în Dosarul nr. 6866/40/2010 la data de 23

februarie 2011.

Contestatorul a invocat

că la recalcularea pensiei s-au avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. (2) din

H.G. nr. 737/2010 respectiv stagiul complet de cotizare, în funcție de data nașterii,

prevăzută în anexa 3 la Legea nr. 19/2000, instanța apreciind asupra condiției existenței

unei dependințe între soluția ce urmează a fi dată litigiului de fond și actul administrativ

vizat de excepție.

instanței de recurs.

În consecință, față de

cele arătate, constatând că sentința primei instanței, este legală, în temeiul

art. 312 alin. (1)-(3) din C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

recursurile formulate în cauză vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de Guvernul României și de Casa Județeană de Pensii B. împotriva sentinței civile

nr. 248 din 28 iunie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 octombrie 2011